1,232 matches
-
Mondial, comuna a fost reînființată, fiind inclusă în raionul Iași din regiunea Iași. În 1968, ea a fost din nou desființată și inclusă integral în comuna Trifești, de această dată fiind desființate și satele Căuești (comasat cu Roșcani) și Păuleni (comasat cu Rădeni). Comuna a fost reînființată în 2004 în forma ei actuală. Trei obiective din comuna Roșcani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Toate trei sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica
Comuna Roșcani, Iași () [Corola-website/Science/301304_a_302633]
-
raionului Codăești și apoi (după 1956) raionului Iași din regiunea Iași. În 1968, ele au trecut la județul Iași; comuna Bohotin a fost desființată, satele ei trecând la comuna Răducăneni; satul Bazga a fost tot atunci desființat și el și comasat cu satul Răducăneni. În comuna Răducăneni se află situl arheologic de interes național de la „Hămeiosul”, aflat la 1 km sud-est de satul Răducăneni, sit în care s-au descoperit așezări din perioada Latène (cultura geto-dacică) și din secolele al XI
Comuna Răducăneni, Iași () [Corola-website/Science/301303_a_302632]
-
denumirea comunei a fost schimbată în "Poieni". În 1950, comuna a trecut la raionul Iași din regiunea Iași. În 1968, deja purtând denumira de "Schitu Duca", a fost transferată la județul Iași. Tot atunci, satul Trestiana a fost desființat, fiind comasat cu satul Poieni. Șapte obiective din comuna Schitu Duca sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice, ambele în zona satului Dumitreștii Gălății: la „tarlaua Rachiță I - II
Comuna Schitu Duca, Iași () [Corola-website/Science/301305_a_302634]
-
Mecanici Agricoli. În 1976 se transformă în Liceu Agroindustrial, iar din 1992 unitatea funcționează sub denumirea de Grup Școlar Agricol. Școala cu clasele I - VIII a luat ființă în anul 1875. Din 15 martie 2000 cele două unități s-au comasat, denumindu-se Grup Școlar Agricol Orțișoara. Aceasta este unitatea coordonatoare pentru unitățile de învățământ din satele aparținătoare comunei: -Cornești (Grădiniță PN Cornesti și Școala cu clasele I-IV Cornesti); -Calacea (Grădiniță PN Calacea și Școala cu clasele I-IV Calacea
Comuna Orțișoara, Timiș () [Corola-website/Science/301384_a_302713]
-
de stat și un post telefonic. În 1950, comuna a devenit reședința raionului Cislău (al regiunii Buzău, și apoi al regiunii Ploiești). În 1968, a pierdut statutul de reședință administrativă de nivel intermediar, devenind o comună a județului Buzău, fiind comasată cu alte comune din zonă, preluând unele sate ale comunei Mlăjet și mare parte din satele comunei Mărunțișu. Ea a continuat tendințele de urbanizare, fiind sediu judecătoresc, iar în 2004 a fost declarată oraș. Nouă obiective din orașul Pătârlagele sunt
Pătârlagele () [Corola-website/Science/300118_a_301447]
-
tronsoanele la care încă nu începuse să lucreze. Proiectarea segmentelor Gilău-Nădășelu și Câmpia Turzii-Târgu Mureș a fost modificată pentru a reduce costurile. Toate segmentele cu excepția celui dintre Suplacu de Barcău și Borș urmează a fi reatribuite. Segmentul Brașov-Făgăraș a fost comasat cu Comarnic-Brașov și urma a fi atribuit prin concesiune în 2012, dar toate tentativele din acel an și din următoarele trei au eșuat. La începutul lui 2016, autoritățile încercau să demareze proiecte pentru capetele acestui tronson, precum și pentru realizarea unor
Autostrada A3 (România) () [Corola-website/Science/300226_a_301555]
-
Iași). În timp, satul Oțeleni s-a separat, formând o comună de sine stătătoare; iar în 1964, satul Călugărița-Negrești a luat denumirea de "Negrești". În 1968, comuna a trecut la județul Neamț, tot atunci satul Satu Nou fiind desființat și comasat cu satul Rediu, și comunei i-au fost arondate și satele Boghicea, Căușeni, Nistria și Slobozia ale comunei Boghicea, desființată. Comuna Boghicea s-a separat din nou în 2005. Singurul obiectiv din comuna Bâra inclus în lista monumentelor istorice din
Comuna Bâra, Neamț () [Corola-website/Science/301618_a_302947]
-
satele ei trecând la comuna Borlești. În 1964, raionul Buhuși a fost desființat și comuna a trecut la raionul Piatra Neamț din aceeași regiune, iar în 1968 a revenit la județul Neamț, reînființat; tot atunci, satul Bălanu a fost desființat și comasat cu satul Șovoaia. Singurul obiectiv din comuna Borlești inclus în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monument de interes local este situl arheologic de la Mastacăn, unde s-au găsit urmele unei necropole a carpilor (secolele al II-lea-al
Comuna Borlești, Neamț () [Corola-website/Science/301622_a_302951]
-
satul Orbic trecând la orașul Buhuși. În 1950, comuna a fost transferată raionului Buhuși, și apoi (după 1964) raionului Bacău din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Neamț, reînființat; tot atunci, satul Zberești a fost desființat și comasat cu satul Costișa. Trei obiective din comuna Costișa sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice: situl de pe dealul Cetățuia (la 2 km de Dealul Stanciului) din satul
Comuna Costișa, Neamț () [Corola-website/Science/301627_a_302956]
-
pe lista componentelor comunei, și apare și satul Crăești (preluat de la comuna Talpa). În 1950, comuna a fost arondată raionului Piatra Neamț din regiunea Bacău. În 1968, comuna a revenit la județul Neamț, reînființat. Tot atunci au fost desființate satele Crăești (comasat cu Borniș) și Negoești (comasat cu Dragomirești) și comuna a mai primit și satul Hlăpești (de la comuna desființată Talpa). Patru obiective din comuna Dragomirești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monumente de interes local. Trei dintre
Comuna Dragomirești, Neamț () [Corola-website/Science/301630_a_302959]
-
apare și satul Crăești (preluat de la comuna Talpa). În 1950, comuna a fost arondată raionului Piatra Neamț din regiunea Bacău. În 1968, comuna a revenit la județul Neamț, reînființat. Tot atunci au fost desființate satele Crăești (comasat cu Borniș) și Negoești (comasat cu Dragomirești) și comuna a mai primit și satul Hlăpești (de la comuna desființată Talpa). Patru obiective din comuna Dragomirești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice: așezarea
Comuna Dragomirești, Neamț () [Corola-website/Science/301630_a_302959]
-
1000 de locuitori, o școală unde învățau 64 de elevi și o biserică ortodoxă zidită în 1818. Comuna Colceag avea 943 de locuitori, școală funcțională din 1880 și biserică construită în 1885. În 1925, satele Parepa și Rușani au fost comasate într-unul singur, Parepa-Rușani, iar comuna Parepa-Rușani a luat și ea acest nume, având în acel an 1316 locuitori. Tot atunci, comuna Colceag avea 1326 de locuitori, iar Inotești 1586. În 1938, aceste comune figurează în plasa Urlați din județul
Comuna Colceag, Prahova () [Corola-website/Science/301661_a_302990]
-
comune figurează în plasa Urlați din județul Prahova. În 1950, au trecut în raionul Urlați din regiunea Prahova și apoi în raionul Mizil din regiunea Ploiești; satul Degerați a luat în 1964 denumirea de "Vâlcelele". În 1968, ele au fost comasate în comuna Colceag, arondată reînființatului județ Prahova. În comuna Colceag se află (începutul secolului al XVIII-lea, refăcută în 1884), monument istoric de arhitectură de interes național, situată în cimitirul din satul Parepa-Rușani. În rest, alte trei obiective din comună
Comuna Colceag, Prahova () [Corola-website/Science/301661_a_302990]
-
a rămas cu satele Boiștea, Grași, Petricani, Râbâia, Târpești și Țolici. În 1950, comuna a fost arondată raionului Târgu Neamț din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Neamț, reînființat; tot atunci, satul Râbâia a fost desființat și comasat cu satul Petricani. Două obiective din comuna Petricani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monumente de interes local, ambele fiind clasificate ca situri arheologice. Situl de la „râpa lui Ravaru” (lângă satul Petricani) cuprinde o așezare eneolitică
Comuna Petricani, Neamț () [Corola-website/Science/301659_a_302988]
-
Satul Gălbezeni a primit în 1964 denumirea de "Văleni". În 1968, ele au revenit la județul Neamț, reînființat; tot atunci, comuna Galu a fost desființată, satele ei trecând la comuna Poiana Teiului. Au fost desființate atunci și satele Brânzeni, Coroiu (comasate cu Văleni) și Largu (comasat cu Poiana Largului), iar satul Văleni a fost din nou rebotezat în "Petru Vodă", iar satul Poiana Teiului a fost strămutat (din cauza realizării lacului de acumulare Izvorul Muntelui) în vatra satului Poiana Răchitei, satul rezultat
Comuna Poiana Teiului, Neamț () [Corola-website/Science/301665_a_302994]
-
1964 denumirea de "Văleni". În 1968, ele au revenit la județul Neamț, reînființat; tot atunci, comuna Galu a fost desființată, satele ei trecând la comuna Poiana Teiului. Au fost desființate atunci și satele Brânzeni, Coroiu (comasate cu Văleni) și Largu (comasat cu Poiana Largului), iar satul Văleni a fost din nou rebotezat în "Petru Vodă", iar satul Poiana Teiului a fost strămutat (din cauza realizării lacului de acumulare Izvorul Muntelui) în vatra satului Poiana Răchitei, satul rezultat din comasarea lor luând denumirea
Comuna Poiana Teiului, Neamț () [Corola-website/Science/301665_a_302994]
-
în administrarea raionului Târgu Neamț din regiunea Bacău. Satele Tâmpești și Uscați au luat în 1964 numele de "Valea Mare", respectiv "Războienii de Jos". În 1968, ea a revenit la județul Neamț, reînființat; tot atunci, au fost desființate satele Drămești (comasat cu Războienii de Jos), Marginea (comasat cu Războieni) și Poieni (comasat cu Valea Albă), iar satul Totoiești a trecut la comuna Tupilați. În comuna Războieni se află mănăstirea Războieni, ansamblu-monument istoric de arhitectură de interes național, datând din secolul al
Comuna Războieni, Neamț () [Corola-website/Science/301667_a_302996]
-
regiunea Bacău. Satele Tâmpești și Uscați au luat în 1964 numele de "Valea Mare", respectiv "Războienii de Jos". În 1968, ea a revenit la județul Neamț, reînființat; tot atunci, au fost desființate satele Drămești (comasat cu Războienii de Jos), Marginea (comasat cu Războieni) și Poieni (comasat cu Valea Albă), iar satul Totoiești a trecut la comuna Tupilați. În comuna Războieni se află mănăstirea Războieni, ansamblu-monument istoric de arhitectură de interes național, datând din secolul al XV-lea. Ansamblul cuprinde biserica „Sfinții
Comuna Războieni, Neamț () [Corola-website/Science/301667_a_302996]
-
Uscați au luat în 1964 numele de "Valea Mare", respectiv "Războienii de Jos". În 1968, ea a revenit la județul Neamț, reînființat; tot atunci, au fost desființate satele Drămești (comasat cu Războienii de Jos), Marginea (comasat cu Războieni) și Poieni (comasat cu Valea Albă), iar satul Totoiești a trecut la comuna Tupilați. În comuna Războieni se află mănăstirea Războieni, ansamblu-monument istoric de arhitectură de interes național, datând din secolul al XV-lea. Ansamblul cuprinde biserica „Sfinții Voievozi” (1496), turnul-clopotniță (1862), stăreția
Comuna Războieni, Neamț () [Corola-website/Science/301667_a_302996]
-
numele de "Dumbrava", ca și satul ei de reședință, iar în 1950 cele două comune au fost arondate raionului Urlați din regiunea Prahova și apoi (după 1952) raionului Ploiești din regiunea Ploiești. În 1968, comunele Netoți și Ciupelnița au fost comasate, iar comunei i-a fost arondat și satul Cornu de Sus din comuna desființată Cornurile și a fost inclusă în județul Prahova, reînființat. Trei obiective din comuna Dumbrava sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de
Comuna Dumbrava, Prahova () [Corola-website/Science/301669_a_302998]
-
biserici (una datând din 1820 și una din 1744). În perioada interbelică, cele trei comune au fost transferate plășii Câmpul din același județ. Comuna Poenarii Apostoli a fost reorganizată la începutul secolului al XX-lea, satele Poenari și Gorgani fiind comasate în satul Poenarii Vechi, comuna având atunci 1035 de locuitori. Comuna Crivina avea 1016 locuitori, în vreme ce comuna Gorgota avea 1331. Satul Fânari a trecut în 1931 de la comuna Crivina la comuna Gorgota. În 1950, ele au trecut la raionul Ploiești
Comuna Gorgota, Prahova () [Corola-website/Science/301678_a_303007]
-
comunele au fost transferate raionului Piatra Neamț din regiunea Bacău, iar comuna Ghigoiești a fost desființată, satul revenind la comuna Șerbești. În 1968, comunele Șerbești și Ștefan cel Mare au revenit la județul Neamț, reînființat, iar cele două comune au fost comasate, sub denumirea de "Ștefan cel Mare"; satul Ștefan cel Mare a revenit la denumirea de "Cârligi", iar denumirea de "Ștefan cel Mare" a fost preluată de satul Șerbești. Trei obiective din comuna Ștefan cel Mare sunt incluse în lista monumentelor
Comuna Ștefan cel Mare, Neamț () [Corola-website/Science/301682_a_303011]
-
a fost transferată orașului regional Piatra Neamț din regiunea Bacău. În 1968, a devenit comună suburbană a municipiului Piatra Neamț; tot atunci, satul Brășăuți a fost transferat comunei Dumbrava Roșie, iar satul Dumbrava-Vale (fost Dumbrava Roșie din Vale) a fost desființat și comasat cu satul Săvinești. În timpul regimului comunist, comuna a fost industrializată forțat, aici construindu-se un combinat de fire și fibre sintetice; odată cu intrarea în criză a economiei planificate comuniste, combinatul a început să întâmpine dificultăți; după trecerea la economia de
Comuna Săvinești, Neamț () [Corola-website/Science/301676_a_303005]
-
parte din plasa Văleni din județul Prahova. În 1950, ele au fost arondate raionului Vălenii de Munte din regiunea Prahova și apoi raionului Teleajen din regiunea Ploiești. În 1968, județul Prahova s-a reînființat, iar cele trei comune au fost comasate, formând o singură unitate administrativă. În urma alegerilor locale din 2012, componența Consiliului Local Drajna (15 consilieri) este: În comuna Drajna se află (sfârșitul secolului al XVII-lea, refăcut la sfârșitul secolului al XIX-lea, astăzi administrația sanatoriului TBC Drajna), și
Comuna Drajna, Prahova () [Corola-website/Science/301666_a_302995]
-
locuitori în satele Fauri, Traian și Zănești. În 1950, comuna a fost transferată raionului Buhuși și apoi (după 1964) raionului Piatra Neamț din regiunea Bacău. În 1968, a revenit la județul Neamț, reînființat; tot atunci, satul Fauri a fost desființat și comasat cu satul Zănești. Singurul obiectiv din comuna Zănești inclus în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monument de interes local este situl arheologic de pe „Dealul Fântânilor”, lângă satul Traian, sit ce cuprinde urmele unor așezări din neoliticul mijlociu (cultura
Comuna Zănești, Neamț () [Corola-website/Science/301698_a_303027]