2,334 matches
-
la 5 octombrie 1961. Relatările privind activitatea S.A.R. sunt preluate în 1962 de „Revista scriitorilor români”. Din 1967 până în 1970 se organizează paisprezece congrese, cu participare internațională și sub patronajul unei personalități din țara unde are loc manifestarea: Roma, 1957 (comemorarea lui Ovidiu), Mainz, 1958 (Kultur und Freiheit), Strasbourg, 1959 (Unité nationale et communauté européenne), München, 1960 (Rumänien zwischen West und Ost), Veneția, 1961 (Cristi di umanità), Londra, 1962 (Engagement and Responsability), Nijmegen (Olanda), 1963 (Culture universelle et originalité nationale), Regensburg
SOCIETATEA ACADEMICA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289745_a_291074]
-
mai multe articole comemorative: I. L. Caragiale (de Ștefan Voitec, 1939), Panait Istrati (de I. Gruia, 1939), Jean Bart (1933 și 1939), Ștefan Petică (1939), Anatole France (de Ion Pas, 1931), Victor Hugo (1939), Tolstoi (1939) ș.a. Într-un articol închinat comemorării lui Mihai Eminescu (1939) se deplânge așa-zisa neputință a marelui poet de a înțelege „marile probleme sociale ale timpului”, „dreptatea cauzei mulțimii care se ridică”. Gala Galaction publică un articol omagial despre Tudor Arghezi (23/1940), iar Ion Pas
SOCIALISMUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289743_a_291072]
-
de multă vreme) responsabilități importante atât în „pregătirea pentru moarte” a celor ce se apropiau de acest moment al distrugerii legăturii dintre corp și suflet, cât și în obținerea iertării păcatelor (am vorbit despre prioritățile discursului religios) - prin slujbe, rugăciuni, comemorări - ale celor morți și pentru o așezare fericită a spiritelor celor dispăruți în lumea de dincolo. Românii au arătat confiență acestui mecanism de supraveghere, acompaniere și „ghidare”, dovadă indiscutabilă a solidarității dintre cei vii și cei morți. Cantemir a scris
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în „lumea de dincolo” (spre care omul se îndrepta cu teamă: „Despre orănduială și opștească datorie, carea la toți va să să găsească, adcăndu-mi aminte de moarte și fiindu-mi frică”, începea cineva un testament) se cuvenea a fi vegheat. Comemorarea liturgică a celui mort, practicile devoționale, actele de pietate, considerarea neîncetată a amintirii sale (care includea și respectarea ultimelor dorințe), coroborată cu gesturile făcute împotriva uitării, gesturile întreprinse (cei vii mijlocesc...) în vederea mântuirii celui dispărut - sărindarele, comândările, pomenirile - toate figurând
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cathartică și de restaurare psihomorală. În această categorie sunt incluse serviciul liturgic și pelerinajele la locurile consacrate divinității, la care se mai pot adăuga și alte forme de ritualuri religioase cu caracter de exorcism sau consacrare, ocazionale sau legate de comemorarea unor anumite evenimente. Semnificația lor este aceeași din punct de vedere psihomoral, de eliberare și catharsis colectiv, prin comuniunea dintre om și Dumnezeu. 2. Ritualuri care au ca obiect durerea Aceste ritualuri se deosebesc de cele precedente prin faptul că
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
17/1944 de I. Valerian; paginile 2-6 includ compuneri și scrieri literare ale combatanților și rezerviștilor (D. Ailincăi-Almaș, Călugărenii, O minte luminată. Cronicarul Miron Costin, Basarabia, provincie românească, Radu Gyr, Către Iisus, Țara, Dobrogea, Neculai Tăutu, Unirea, Ștefan Voitec, Două comemorări: Regina Maria - Regele Ferdinand, Laurențiu Fulga, Sublocotenentul Teodorescu Victor, Sergentul Bălan Constantin, Calul bolșevic), pagina 7 găzduiește diverse: epigrame de Al. O. Teodoreanu, un serial de benzi desenate (Pățaniile soldatului Neață) și un foileton-ilustrat (Epistoliile fruntașului Neață) de Neagu Rădulescu
SENTINELA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289622_a_290951]
-
calitate, fiind selectate și incluse în sumar versiuni consacrate, precum cele aparținând lui G. Coșbuc (Homer, Odiseea), V. Bogrea (din lirica antică), Teodor A. Naum (Vergiliu, Eneida), Ștefan Bezdechi (din Tucidide), Ioan Georgescu (din Petőfi). În revistă a fost marcată comemorarea morții lui Dante și evocată figura lui Lev Tolstoi. T. a înfăptuit, cu remarcabilă consecvență, ceea ce și-a propus: să fie, având ca pivot Astra, în lupta culturală și națională, atât o „punte” între oamenii de rând și cărturarii Ardealului
TRANSILVANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290242_a_291571]
-
și conferințele ARLUS-ului din ciclul „Literatura rusă și cea sovietică din secolul XX” (Al. A. Philippide, Despre Cehov, Despre darul povestirii la scriitorii ruși, Zaharia Stancu, Despre marele poet sovietic Vladimir Maiakovski), cu manifestările de la Societatea Scriitorilor Români (pentru comemorarea lui G.M. Zamfirescu, B. Fundoianu ș.a.), Sindicatul Artiștilor (N.D. Cocea, Marile epoci ale teatrului), Ateneul Român (Radu D. Rosetti, Poetul cetățean) sau de la Uniunea Patrioților (Mihai Ralea, Intelectualii și problemele actuale); se adaugă premierele teatrale și cinematografice, vernisajele, aparițiile editoriale
ULTIMA ORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290332_a_291661]
-
traduceri apărute la Editura Cartea Rusă. „Vitrina cărții” este dedicată cronicilor și recenziilor literare. Scriu aici Isaiia Răcăciuni (Lucian Boz, „Franța 1938-1944”, 15 ani de la moartea lui Maiakovski), Al. Cerna-Rădulescu (Însemnări despre literatura sovietică), Zaharia Stancu (N. Cobar, Homer antifascist). Comemorări sau apariția unor volume considerate speciale prilejuiesc articole mai substanțiale în nuanțări estetice sau de evocare literară, cele mai multe semnate de Zaharia Stancu (Bacovia, Gib I. Mihăescu, Perahim, Dumitru Drăghicescu, Bogza), Al. Cerna-Rădulescu (Ultimul sămănătorist: D. Tomescu, Evocarea lui Eminescu, Taina
ULTIMA ORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290332_a_291661]
-
Al. I. Zamfirescu, D. D. Patrașcanu, D. Iov, Eugen Boureanul. Dramaturgia e ilustrată de Scarlat Froda și de N. Porsenna (un fragment din „viziunea eroică în versuri” Vulturul). Eseu și istorie literară semnează C. Alexandrescu (Iașul și Caragiale, cu ocazia comemorării dramaturgului la Teatrul Național din Iași), neobositul Octavian Moșescu, sub identitatea C. Viroagă (Un poet tânăr: Al. Sihleanu, Ion Păun-Pincio). De menționat comentariul lui Stelian I. Constantinescu (directorul revistei „Farul” din Dorohoi) la ideile despre artă ale lui Marie-Jean Guyau
VESTALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290505_a_291834]
-
Concert, 467-471; Manolescu, Lista, III, 187-197; Nicolae Oprea, Opera și autorul, Pitești, 2001, 131-141; Pop, Viață, 42-55; Popa, Ist. lit., II, 1141-1142; Simion, Ficțiunea, III, 384-408; C. Rogozanu, Mircea Zaciu, între jurnal și dicționar, RL, 2002, 16; Titu Popescu, O comemorare neconvențională, JL, 2002, 5-10; Mircea Iorgulescu, Monument și document, „22”, 2003, 674; Săndulescu, Memorialiști, 319-324. Al. S.
ZACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290682_a_292011]
-
10 Mai ca zi de sărbătoare școlară pentru toate școlile din țară”, căderea Plevnei (28 noiembrie 1877) urmând să fie sărbătorită, ca zi simbol a vitejiei ostașului român, iar elevii să fie antrenați În susținerea unor programe cultural artistice consacrate comemorării eroilor neatârnării . Un an mai târziu, o altă circulară (14 aprilie 1898), adresată de această dată directorilor școlilor primare, insista asupra sărbătoririi zilei naționale. În document, Spiru Haret Își exprima mulțumirea că „serbarea a dat institutorilor și profesorilor o nouă
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
Literatura Sudului”, unde sunt găzduite articole consacrate lui Gala Galaction, Zaharia Stancu, Marin Preda ș.a., „Sudul în literatură”, „Politica culturii - cultura politicii”, susținută de Liviu Ioan Stoiciu, „Cronica literară”, semnată, din ianuarie 2002, de Florentin Popescu, „Teatru, muzică, folclor”, „Aniversări, comemorări”, „Interviu”, asigurată de Constantin Carbarău, „Puncte cardinale”, unde se includ comentarii despre literatura universală, „Viața unei localități” ș.a. Alte nume prezente în revistă: Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Eugen Simion, Fănuș Neagu, Dan Grigorescu, Radu Cârneci, Teodor Vârgolici, Grigore Vieru, Petre Ghelmez, Nicolae
SUD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290012_a_291341]
-
dar mai puțin de către psihologi, interesați mai mult de chestiuni abstracte și de comportamente nonsituate. Au fost examinate, de către colegi din disciplinele învecinate, mecanismele puterii, birocrația organizațională, stilul comunicării, miturile comuniste și funcționarea lor, ritualurile și practicile cotidiene, aniversările și comemorările etc. Cele mai multe lucrări cercetează fenomenele printr-o abordare directă, explicită: ceea ce e vizibil, faptele, evenimentele. Rareori au fost abordate și efectele asupra actorilor sociali implicați, consecințele în comportamentul cotidian al acestora. S-a înregistrat, adesea cu conștiinciozitate, ceea ce s-a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cantitativă a referințelor din discursul public asupra trecutului comunist despre două categorii de victime: deținuții politici morți în detenție și femeile decedate din cauza legislației antiavort. După 1989, pentru evocarea celor dintâi au fost înființate asociații, fundații, publicații, instituindu-se tradiția comemorării lor. Personalități politice și culturale își fac titluri de onoare din participarea la manifestările cu acest scop. Din memoria colectivă a românilor pare a se fi șters însă amintirea femeilor decedate în urma complicaților medicale apărute după avorturile provocate ilegal. Într-
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
primă formă, evenimentul poate fi păstrat literal, astfel că un segment tragic al trecutului individului sau al grupului din care face parte este păstrat în literalitatea sa. Este, desigur, o sarcină doliul, însă cel care nu reușește să scape de comemorarea obsedantă a unui trecut dureros refuză trăirea prezentului. În acest caz, adevărul rămâne un fapt intranzitiv care nu duce dincolo de el însuși. Într-o a doua formă, durerea marginalizată, amintirea îmblânzită a faptului dureros din trecut devine un exemplu de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mai semnificative decât altele, în desemnarea unor relații dintre ele. Acest proces de selecție și combinare este în mod necesar orientat de căutarea nu a adevărului, ci „a binelui” (Todorov, 1995, p. 50). Dar ce e binele oare? Apelurile la comemorarea victimelor anticomunismului în raport cu „uitarea” consecințelor decretului antiavort presupun precizări privind scopul și utilitatea evocării. Unul dintre motivele cultului memoriei victimelor „luptei de clasă” ar fi că aceia care îl practică dobândesc unele privilegii în cadrul societății aflate în procesul schimbării. Rolul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Transnistriei, se vorbește despre românii din Ungaria și din sudul Dunării, sunt omagiate unele personalități, ca Ion C. Brătianu, Octavian Goga, George Coșbuc, Nicolae Iorga, George Enescu, se fac bilanțuri în domeniul cultural, teatral, literar. Anul 1943 e structurat pe comemorări: Titu Maiorescu (scrie E. Lovinescu), I. L. Caragiale (evocat de D. Karnabatt), Ion Heliade-Rădulescu (de St. Dimitropol), Duiliu Zamfirescu (de A. P. Todor), Stendhal (prezentat de Geo Dumitrescu, sub pseudonimul Vladimir Ierunca), Stéphane Mallarmé (autor e Pericle Martinescu) ș.a., dar are în
VREMEA ALMANAH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290652_a_291981]
-
la Salamanca este continuat, dându-se prioritate operei lui Mihai Eminescu. Alături de edițiile în limba română (prefațate de Al. Ciorănescu), o ediție în limba italiană (transpunere de Roșa Del Conte) și una în germană (traducere de Wolf von Aichelburg) întâmpină comemorarea din 1989, la Paris, a poetului național. Cu același prilej, R. face demersurile necesare pentru amplasarea la Paris a statuii lui Mihai Eminescu de Ion Vlad (rue Jean de Beauvais, lângă Biserică Ortodoxă Română), lucrare pe care, de asemenea, a
RAUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289148_a_290477]
-
de luptă. Literatura în 1911 (1911, C.Ș. Făgețel). Revista cuprinde o cronică literară și una artistică, rubrici de poezie, proză, traduceri, comentarii („Notițe”), folclor, articole de estetică, teoria artei, filosofie, psihologie, morală, religie, istorie, geografie, etnografie, precum și corespondență, evocări, comemorări, necrologuri ș.a. Printre cei care contribuie la ilustrarea paginilor se numără Francisc Șirato, Mircea Olarian, Costin Oper, Nadia Bulighin, I. Nițescu, Sever Burada, O. Rădulescu, G. Billek. Poezia deține în R. un loc important și e reprezentată de Octavian Goga
RAMURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289129_a_290458]
-
Vissarion, Carol Ardeleanu, Gh. Brăescu. În cadrul rubricii „Foiletonul «Renașterii române»” sunt tipărite Romanul Adrianei de Hortensia Papadat-Bengescu și Un om supărător de Al. Cazaban. Tudor Vianu colaborează, în 1920, cu Scrisori din Viena. O importanță deosebită se acordă în 1919 comemorării lui Mihai Eminescu. La „Revista presei” A.P. Bănuț discută „cazul Victor Eftimiu”. Cronica teatrală e semnată de Vasile Timuș, iar rubrica „Mișcarea culturală (cărți și reviste)” de D.I. Cucu. Alte rubrici: „Din lumea artelor (teatru-muzică-artă)” , „Știri artistice”, „Mișcarea literară”. L.Cr.
RENASTEREA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289172_a_290501]
-
scriitori, realizate de sculptorii Ion Vlasiu, Ion Jalea, Milița Petrașcu ș.a., M. L. R. este un centru de cercetare și informare, de promovare a valorilor literaturii române. Toate aceste valori sunt prezentate fie în expoziții permanente, fie cu prilejul unor comemorări, aniversări, fie prin organizarea unor expoziții în țară și în străinătate. Alte forme de manifestare ale M. L. R. sunt activitatea de cercetare și editare. Aici un colectiv coordonat de Petru Creția și Dimitrie Vatamaniuc a continuat, de la volumul al
MUZEUL LITERATURII ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288341_a_289670]
-
s-a decis fondarea Muzeului de Literatură din Moldova, secție a Complexului Muzeal Iași. Podul Casei „Vasile Pogor”, amenajat și deschis pentru public în ianuarie 2003, găzduiește multiple activități: conferințe în cadrul serilor revistei „Dacia literară”, Cenaclul Junimea, simpozioane, aniversări și comemorări, întâlniri cu scriitori români sau străini, prezentări și lansări de cărți și reviste literare, recitaluri de muzică, spectacole de teatru, expoziții de artă. Muzeul dedicat mitropolitului Dosoftei adăpostește o expoziție reprezentativă pentru literatura română veche, ilustrând vechile centre tipografice românești
MUZEUL LITERATURII ROMANE DIN IASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288340_a_289669]
-
știință având rolul de a combate superstițiile, problemele femeii sunt tratate în numeroase articole, sunt discutate amplu chestiuni de antropologie. Pagina literară apare de la numărul 19/1936 și conține mai multe rubrici: „Încrestări”, „Scurte note” (despre reviste nou-apărute, apariții editoriale), „Comemorări”, „Poeme”, „Siluete artistice”, „Reviste”. Poezia este cel mai bine reprezentată: Ion Moldoveanu, promovat ulterior la „Symposion”, trimite în 1937 numeroase versuri, Gabriel Țepelea colaborează cu epigrame ce vor fi incluse în volumul Instantanee (1937), Ion Negoițescu debutează aici cu poezia
NAŢIUNEA ROMANA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288364_a_289693]
-
adevărat cult mai ales pentru valorile liricii antice - Vergiliu, Teocrit, Horațiu, Ovidiu, Catul, Lucrețiu, iar traducătorul trudește cu pasiune ani în șir să dea echivalențe românești demne de original. O singură dată va ieși din sfera interesului pentru Antichitate, la comemorarea a zece ani de la moartea lui Ioan Paul, în aprecierea acestuia punând cele mai calde cuvinte. SCRIERI: Despre utilitatea studiilor clasice, Iași, 1911; Clasicismul și cultura națională, Iași, 1913; Antisemitismul lui Vasile Conta, București, f.a.; Idilele rustice ale lui Theocrit
NAUM-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288375_a_289704]