6,745 matches
-
la art. 193^1 alin. (1) din Codul penal (infra, pct. 35), deoarece persoanele care au fost arestate și plasate în ghetouri și lagăre de concentrare prin dispozițiile sale au fost membri ai clasei muncitoare. R.D. a fost găsit vinovat de comiterea infracțiunii respective și condamnat la 5 ani de închisoare și confiscarea totală a averii. S-a considerat că pedeapsa intra sub incidența decretului de grațiere (supra, pct. 12). R.D. a susținut în propria apărare că nu a avut cunoștință sau
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
aflate în competența Tribunalului, indiferent dacă sunt cu încălcarea legislației interne a țării în care au fost săvârșite. ... Liderii, organizatorii, instigatorii și complicii care au participat la formularea sau la executarea unui plan comun sau a unei conspirații în vederea comiterii oricăreia dintre crimele menționate sunt răspunzători pentru toate actele efectuate de orice persoană în executarea unui asemenea plan. ... 52. Rezoluția 95 (I) a Adunării Generale ONU pentru afirmarea principiilor de drept internațional recunoscute prin Carta Tribunalului de la Nürnberg (1946
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
comise împotriva populației civile sau persecutarea din motive politice, rasiale sau religioase, în cazul în care astfel de acte sau persecuții sunt comise în executarea sau în legătură cu infracțiunile contra păcii sau crimele de război. ... Principiul VII: Complicitatea în comiterea unei crime împotriva păcii, a unei crime de război sau a unei crime împotriva umanității așa cum a fost prevăzută în Principiul VI este crimă în dreptul internațional. ... 54. Convențiile de la Geneva din 1949 privind protecția victimelor conflictelor armate
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
neconstituționalitate este neîntemeiată. Textul de lege criticat reglementează un caz de prorogare de competență în favoarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) în situația în care, într-o cauză, procurorul DIICOT sesizat cu privire la comiterea mai multor infracțiuni, dintre care unele de competența acestei structuri, dispune trimiterea în judecată pentru aceste infracțiuni și disjunge cauza spre soluționare cu privire la celelalte infracțiuni care ar fi de competența altor organe de urmărire penală. Prin această prevedere
DECIZIA nr. 428 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296462]
-
exercitată în procesul penal. Criticile autorului excepției ar putea fi întemeiate în considerarea faptului că, în lipsa unui caz de casare specific laturii civile a procesului penal, se creează o discriminare între persoana care, suferind un prejudiciu ca urmare a comiterii unei infracțiuni, se constituie parte civilă în procesul penal și aceea care optează să introducă cererea de despăgubire la instanța civilă, întrucât, în această din urmă ipoteză, calea extraordinară de atac a recursului este admisibilă, dacă sunt întrunite și celelalte
DECIZIA nr. 532 din 22 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296513]
-
sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 117 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Andrei Tilibașa în procedura de cameră preliminară. Autorul excepției a fost trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii de mărturie mincinoasă. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că norma procesual penală criticată este imprevizibilă și produce discriminare prin aceea că nu îi este permis martorului să refuze să dea declarații în cauze
DECIZIA nr. 513 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296488]
-
necesar fundamentării bănuielii rezonabile că o anumită persoană a săvârșit o infracțiune poate fi mai mare sau mai mic. Astfel, conceptul de „acuzație în materie penală“ poate fi definit drept „notificarea oficială, din partea autorității competente, privind suspiciunea referitoare la comiterea unei fapte penale“, definiție care depinde, de asemenea, de existența sau absența unor repercusiuni importante asupra situației persoanei (Hotărârea din 27 februarie 1980, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Deweer împotriva Belgiei, paragraful 46, și Hotărârea din
DECIZIA nr. 513 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296488]
-
substanțial, obiectul acțiunii civile îl formează exercitarea dreptului de a reclama reparații prin mijlocirea organelor judiciare, iar, sub aspect procesual, acțiunea civilă are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acțiunii penale [art. 19 alin. (1) din Codul de procedură penală]. Curtea a reținut, totodată, că exercițiul acțiunii civile în cadrul procesului penal constituie un beneficiu procesual acordat victimei infracțiunii, de a valorifica toate elementele strânse
DECIZIA nr. 512 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296651]
-
procesului penal constituie un beneficiu procesual acordat victimei infracțiunii, de a valorifica toate elementele strânse de procuror în acuzare, precum și întreg cadrul procesual al procesului penal, pentru a-și satisface interesele de ordin civil - morale sau patrimoniale - afectate de comiterea infracțiunii. Acțiunea civilă alăturată acțiunii penale în cadrul procesului penal constituie latura civilă a acestui proces și are ca temei fapta ilicită, întrucât temeiul acțiunii penale este un fapt ilicit, iar acest temei limitează și temeiul acțiunii civile (paragraful 12
DECIZIA nr. 512 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296651]
-
reține că autorul excepției se află într-o situație defavorabilă raportat la alte persoane care se află în situații similare, judecate pentru infracțiuni comise ulterior datei precizate. Comparația cu vechile dispoziții penale, care nu mai erau în vigoare la data comiterii infracțiunilor pentru care autorul excepției de neconstituționalitate este judecat, nu are relevanță în cauză deoarece legiuitorul este liber să schimbe regimul sancționator fără ca prin aceasta să creeze o situație defavorabilă persoanelor care urmează să se supună noilor reglementări, cu
DECIZIA nr. 510 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296329]
-
este liber să schimbe regimul sancționator fără ca prin aceasta să creeze o situație defavorabilă persoanelor care urmează să se supună noilor reglementări, cu atât mai mult cu cât autorul excepției trebuia să cunoască reglementările legii penale de la momentul comiterii infracțiunilor. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... 8
DECIZIA nr. 510 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296329]
-
spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite. În acest mod, aplică pedeapsa pe care inculpatul urmează să o execute pentru toate infracțiunile, așadar, pedeapsa rezultantă sau pedeapsa de ansamblu, care trebuie să reflecte pericolul social ce reiese din comiterea infracțiunilor concurente. ... 15. Totodată, Curtea a reținut că, în actualul Cod penal, legiuitorul român are o orientare mai degrabă preventivă decât represivă, de vreme ce a optat pentru reducerea limitelor speciale de pedeapsă pentru mai multe infracțiuni, concomitent cu înăsprirea
DECIZIA nr. 510 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296329]
-
conduita în funcție de conținutul lor, deoarece acestea sunt suficient de clare și de previzibile. Curtea a mai reținut că termenul „fraudulos“ este adesea folosit în legislația penală, fără să genereze dificultăți de interpretare, legiuitorul urmărind să sancționeze mai aspru comiterea unei fapte de înșelăciune prin mijloace care presupun ele însele acte de rea-credință, de încălcare a legii. Totodată, Codul penal român nu a acceptat așa-numita teorie a unității între infracțiunea-mijloc și infracțiunea-scop în reglementarea infracțiunii de înșelăciune, însușindu
DECIZIA nr. 28 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297057]
-
care începe să curgă termenul de prescripție a răspunderii penale în cazul infracțiunilor unice prevăzute de art. 289-292 din Codul penal, în ipoteza în care sunt realizate, la date diferite, mai multe modalități normative ale elementului material, se înțelege data comiterii primei modalități normative sau data comiterii ultimei modalități normative/ultimului act de executare al ultimei modalități. ... 2. Completul competent să judece recursul în interesul legii este constituit conform prevederilor art. 473 alin. (1) din Codul de procedură penală și ale art.
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
prescripție a răspunderii penale în cazul infracțiunilor unice prevăzute de art. 289-292 din Codul penal, în ipoteza în care sunt realizate, la date diferite, mai multe modalități normative ale elementului material, se înțelege data comiterii primei modalități normative sau data comiterii ultimei modalități normative/ultimului act de executare al ultimei modalități. ... 2. Completul competent să judece recursul în interesul legii este constituit conform prevederilor art. 473 alin. (1) din Codul de procedură penală și ale art. 30 alin. (1) coroborat cu art.
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
care începe să curgă termenul de prescripție a răspunderii penale în cazul infracțiunilor unice prevăzute de art. 289-292 din Codul penal, în ipoteza în care sunt realizate, la date diferite, mai multe modalități normative ale elementului material, se înțelege data comiterii ultimei modalități normative/ultimului act de executare al ultimei modalități. ... 10. În susținerea acestui punct de vedere a învederat că, în cazul infracțiunilor de corupție realizate prin mai multe modalități normative, finalizarea conduitei infracționale nu poate avea decât sensul finalizării de
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
și data de la care începe să curgă termenul de prescripție a răspunderii penale. ... 17. Prescripția răspunderii penale este o cauză de stingere a răspunderii penale, iar calculul termenului de prescripție a răspunderii penale începe să curgă de la data comiterii infracțiunii, adică de la data la care a luat sfârșit activitatea infracțională. ... 18. O interpretare contrară, în situația în care pentru prima modalitate alternativă a infracțiunii a intervenit prescripția răspunderii penale, ar conduce, pe de o parte, la imposibilitatea tragerii
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
care începe să curgă termenul de prescripție a răspunderii penale în cazul infracțiunilor unice prevăzute de art. 289-292 din Codul penal, în ipoteza în care sunt realizate, la date diferite, mai multe modalități normative ale elementului material, se înțelege data comiterii primei modalități normative sau data comiterii ultimei modalități normative/ultimului act de executare al ultimei modalități“. ... ... II. Dispoziții legale relevante în lămurirea problemei de drept 21. Codul penal Art. 174 - Săvârșirea unei infracțiuni Prin săvârșirea unei infracțiuni sau comiterea unei infracțiuni
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
prescripție a răspunderii penale în cazul infracțiunilor unice prevăzute de art. 289-292 din Codul penal, în ipoteza în care sunt realizate, la date diferite, mai multe modalități normative ale elementului material, se înțelege data comiterii primei modalități normative sau data comiterii ultimei modalități normative/ultimului act de executare al ultimei modalități“. ... ... II. Dispoziții legale relevante în lămurirea problemei de drept 21. Codul penal Art. 174 - Săvârșirea unei infracțiuni Prin săvârșirea unei infracțiuni sau comiterea unei infracțiuni se înțelege săvârșirea oricăreia dintre faptele
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
înțelege data comiterii primei modalități normative sau data comiterii ultimei modalități normative/ultimului act de executare al ultimei modalități“. ... ... II. Dispoziții legale relevante în lămurirea problemei de drept 21. Codul penal Art. 174 - Săvârșirea unei infracțiuni Prin săvârșirea unei infracțiuni sau comiterea unei infracțiuni se înțelege săvârșirea oricăreia dintre faptele pe care legea le pedepsește ca infracțiune consumată sau ca tentativă, precum și participarea la comiterea acestora în calitate de coautor, instigator sau complice. Art. 154 - Termenele de prescripție a răspunderii penale
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
problemei de drept 21. Codul penal Art. 174 - Săvârșirea unei infracțiuni Prin săvârșirea unei infracțiuni sau comiterea unei infracțiuni se înțelege săvârșirea oricăreia dintre faptele pe care legea le pedepsește ca infracțiune consumată sau ca tentativă, precum și participarea la comiterea acestora în calitate de coautor, instigator sau complice. Art. 154 - Termenele de prescripție a răspunderii penale (1) Termenele de prescripție a răspunderii penale sunt: a) 15 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
legală de infracțiune sub forma infracțiunii continuate, și reprezintă data săvârșirii infracțiunii și momentul de debut al termenului prescripției răspunderii penale. ... 36. În cadrul acestei orientări, într-o primă abordare, s-a reținut că o astfel de infracțiune ce presupune comiterea la intervale de timp a mai multor modalități alternative ale elementului material, între care există o legătură obiectivă și subiectivă și care reprezintă etape diferite de realizare a unei activități ilicite unice, este comisă sub forma unității naturale colective de
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
ori de câte ori între activitățile incriminate, ca modalități distincte de săvârșire a aceleiași infracțiuni, există o legătură naturală, în sensul că săvârșirea uneia este urmarea firească a celeilalte, fiecare în parte reprezentând trepte deosebite de înfăptuire a aceleiași finalități, comiterea succesivă a acelor activități realizează o unitate naturală de infracțiune, în cadrul căreia activitățile subsecvente fac corp comun cu cele care le precedă. Or, este evident că pe parcursul săvârșirii luării de mită, pretinderea de bani sau alte foloase, precum
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
infracțiunilor al căror element material cunoaște variante normative alternative, săvârșirea uneia dintre acestea marchează consumarea infracțiunii, ceea ce nu înseamnă însă că săvârșirea faptei și în alte modalități regăsite în norma de incriminare ar fi complet lipsită de relevanță penală. Comiterea ulterioară a altor variante alternative ale elementului material al luării de mită obiectivează, atunci când între actele succesive există o strânsă legătură obiectivă și subiectivă, etape diferite de realizare a unei activități ilicite unice, împreună alcătuind o unitate naturală de
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
că plățile succesive în baza aceleiași înțelegeri inițiale realizează varianta alternativă de săvârșire a infracțiunii și nu pot fi asimilate unor acte materiale distincte, de natură a atrage forma continuată a infracțiunii. Actele prin care sunt săvârșite modalitățile alternative de comitere a aceleiași infracțiuni se unesc în mod firesc într-o singură infracțiune, aflându-ne într-o situație de unitate naturală în care dinamica infracțională se oprește odată cu producerea ultimului rezultat din cadrul modalităților alternative ale elementului material. Săvârșirea de
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]