3,295 matches
-
a avut colegi pe Ioana Em. Petrescu, care îi va fi soție, Ion Pop, Mircea Borcilă, Doina Curticăpeanu ș.a. Își ia licența în 1964, an când își începe cariera universitară la aceeași facultate, ajungând până la gradul de profesor de literatură comparată și literatură română (1990). A efectuat stagii de specializare și a predat la lectorate de limba și civilizația română la universități din Marea Britanie (1966), Norvegia (1971), Iugoslavia (1972), Polonia (1974), Danemarca (1978), SUA (1981-1983, University of California, Los Angeles). A
PETRESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288788_a_290117]
-
iconografice) și se încheie cu imaginea evreului la nivelul culturii „înalte” (literatură cultă, eseistică, publicistică, literatură sociopolitică în secolele al XIX-lea și al XX-lea), fiind avută în vedere migrarea motivelor specifice „antisemitismului popular” în planul „antisemitismului intelectual”. Perspectiva comparată este mereu prezentă, fie că este vorba de cercetarea diacronică a clișeelor, fie de contextualizarea lor zonală, perspectivă anunțată chiar de subtitlu. O altă analiză din perspectivă comparată evidențiază în ce măsură imaginea evreului în cultura română diferă sau nu de imaginea
OISTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288514_a_289843]
-
în vedere migrarea motivelor specifice „antisemitismului popular” în planul „antisemitismului intelectual”. Perspectiva comparată este mereu prezentă, fie că este vorba de cercetarea diacronică a clișeelor, fie de contextualizarea lor zonală, perspectivă anunțată chiar de subtitlu. O altă analiză din perspectivă comparată evidențiază în ce măsură imaginea evreului în cultura română diferă sau nu de imaginea altor „străini” cu care poporul român a conlocuit de-a lungul secolelor (maghiari, nemți, rromi, turci, armeni, greci). O. desenează portretul robot al așa-numitului „evreu imaginar”, format
OISTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288514_a_289843]
-
Camus (Comisionarul) sau reconstituind misterul unor individualități prin colajul baroc al amintirilor și viziunilor trezite de colecția mateină de obiecte stranii (Arhivarul). Ele trădează o anumită ariditate livrescă, dar și ușurința asociativă și familiaritatea cu simbolul, proprii specialistului în mitologie comparată. SCRIERI: Grădina de dincolo. Zoosophia. Comentarii mitologice, Cluj-Napoca, 1980; Motive și semnificații mito-simbolice în cultura tradițională românească, București, 1989; Cutia cu bătrâni, București, 1995; Mythos & Logos. Studii și eseuri de antropologie culturală, București, 1997; Cosmos vs. Chaos. Myth and Magic
OISTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288514_a_289843]
-
membru în Comitetul Internațional al Slaviștilor, iar din 1971 până în 1977, vicepreședinte al Asociației Internaționale „Dostoievski”. A fost, de asemenea, membru al Asociației Internaționale de Studiere și Răspândire a Culturilor Slave de pe lângă UNESCO și membru al Asociației Internaționale de Literatură Comparată. A debutat în anii ’30, cu articole politice în presa studențească de stânga, după 1944 colaborând la aproape toate revistele literare, în special la „Contemporanul”, „România literară”, „Flacăra”, „Luceafărul” și la ziarele „Moldova liberă”, „Scânteia”, „Scânteia tineretului”. Debutează editorial în
NOVICOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288494_a_289823]
-
de documente slavo-române editat de Academia Română (a tradus hrisoave slavone pentru Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”), elaborând sau coordonând - pentru uzul studenților, al școlilor minorității slovace din România și al cercetătorilor - lucrări consacrate studierii limbii slave vechi, slavonei și gramaticii comparate a limbilor slave, O. a probat cunoștințe temeinice de slavistică, deschideri apreciabile în interpretarea fenomenelor lingvistice și culturale, putința de a mânui instrumente și metodologii moderne. Chiar dacă unele dintre concluziile la care a ajuns pot suferi amendări, cercetările lui, vizând
OLTEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288526_a_289855]
-
unei îndelungate activități științifice. SCRIERI: Povestiri prelucrate din limbile slave, Iași, 1940; Povestiri de Crăciun, București, 1942; Povestiri de Paști, București, 1943; Rumunská kultura a slavonstvo, Bratislava, 1947; Limba povestirilor slave despre Vlad Țepeș, București, 1961; Criterii stilistice în studiul comparat al literaturii omiletico-parenetice, București, 1970; Slava veche și slavona românească, București, 1975. Ediții: Nicolae Milescu, Aritmologhia, Etica și originalele lor latine, tr. și introd. edit., București, 1982; Floarea Darurilor sau Fiore di Virtù, tr. și introd. edit., Timișoara, 1992; Biblia
OLTEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288526_a_289855]
-
OLTEANU, Tudor (16. XII. 1943, Timișoara), teoretician și istoric literar, eseist. A absolvit la București Liceul „Mihai Viteazul” (1961) și Facultatea de Limba și Literatura Română, devenind, după licență (1966), asistent la Catedra de literatură universală și comparată. Debutează în „Gazeta literară” (1964), iar editorial, cu volumul Morfologia romanului european în secolul al XVIII-lea (1974). A mai publicat lucrarea Morfologia romanului european în secolul al XIX-lea (1977). Este autorul unor prefețe și studii introductive la traduceri
OLTEANU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288527_a_289856]
-
teorie literară (Oscar Walzel, Conținut și formă în opera poetică). Din 1977 a fost lector de limba și literatura română la Universitatea din Amsterdam, unde, după ce s-a stabilit în Olanda, în 1983 devine profesor asociat la Catedra de literatură comparată și în 1987, profesor la Facultatea de Știința Comunicării. Cele două sinteze despre romanul european publicate de O. sunt reprezentative pentru studiile de literatură comparată de factură academică modernă. Autorul se manifestă ca participant la o mișcare de înnoire, materializată
OLTEANU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288527_a_289856]
-
Personaje mitologice malefice la popoarele romanice și slave (1995). Un amplu demers în domeniul cercetării magiei și a mitologiei este întreprins de O. în Ipostaze ale maleficului în medicina magică (1998) și Școala de solomonie. Divinație și vrăjitorie în context comparat (1999). Cele două lucrări impun prin vastitatea câmpului cercetat, prin amploarea problematicii dezbătute și prin demersul comparatist, cvasiabsent în studii similare. Vrăjitoria trebuie să stea în atenția cercetătorului, consideră O., fiindcă este un fenomen viu: „Magia contemporană cunoaște și astăzi
OLTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288528_a_289857]
-
pedepsire a persoanelor care se ocupau de magie. Ample capitole prezintă apariția vrăjitorilor, inițierea lor, bestiarul demonic, plantele și ingredientele magice, instrumentarul casnic, principalele forme de magie și de farmece. O. este preocupată și de cercetarea mitologiei, ca în Mitologie comparată (1998) și Metamorfozele sacrului. Dicționar de mitologie populară (1998). Primul studiu înfățișează „câteva noțiuni fundamentale ce caracterizează sistemul de reprezentări propriu modului de gândire tradițional, și anume pe acelea legate de personajele demonice”. E o abordare comparatistă, în care au
OLTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288528_a_289857]
-
populare asupra reprezentărilor temporale, tipuri variate de așa-numite calendare populare. În cadrul fiecărui tip de calendar constituit - al sărbătorilor fixe, al sărbătorilor mobile, lunar, săptămânal etc. - sunt reconstituite toate manifestările spirituale legate de reprezentările generale ale fiecărei zile. SCRIERI: Mitologie comparată, București, 1998; Civilizația rusă. Perioada veche și modernă, București, 1998; Ipostaze ale maleficului în medicina magică, București, 1998; Metamorfozele sacrului. Dicționar de mitologie populară, București, 1998; Școala de solomonie. Divinație și vrăjitorie în context comparat, București, 1999; Calendarele poporului român
OLTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288528_a_289857]
-
ale fiecărei zile. SCRIERI: Mitologie comparată, București, 1998; Civilizația rusă. Perioada veche și modernă, București, 1998; Ipostaze ale maleficului în medicina magică, București, 1998; Metamorfozele sacrului. Dicționar de mitologie populară, București, 1998; Școala de solomonie. Divinație și vrăjitorie în context comparat, București, 1999; Calendarele poporului român, București, 2001. Ediții: Simion Florea Marian, Botanică populară, pref. edit., București, 2000, Mitologie populară, pref. edit., București, 2000; Tudor Pamfile, Văzduhul, pref. edit., București, 2001, Cerul și podoabele lui, București, 2001, Diavolul învrăjbitor al lumii
OLTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288528_a_289857]
-
de adevăr, CL, 2000, 12; Adriana Cristian, „Civilizația rusă. Perioada veche și modernă”, „Studii de limbă, literatură și metodică” (Cluj-Napoca), 2000, 290-293; Camelia Burghele, În numele magiei terapeutice, Zalău, 2000, 62-63; Ecaterina Căpățână, „Școala de solomonie. Divinație și vrăjitorie în context comparat”, „Filologie rusă”, 2001, 209-210; Datcu, Dicț. etnolog., III, 115-117; Nicolae Constantinescu, Calendare și sărbători, ALA, 2001, 578. I.D.
OLTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288528_a_289857]
-
diagnostice, nu s-a demonstrat faptul că cele două proceduri terapeutice, farmacologia și psihoterapia, acționează asupra acelorași procese de schimbare. In acest stadiu al cercetării, ni se pare ca a venit timpul, după etapele indispensabile ale unei examinări privind eficiența comparată TCC-farmacologie, să se studieze cele două forme de intervenție într-un model integrând variabile biologice, psihologice și sociale. Această abordare va trebui să permită o mai bună definire a specificității și a complementarității celor două tipuri de intervenție, farmacologică și
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
of America din Washington DC, ocupând și alte poziții științifice: consultant al unor edituri, fundații și centre de cercetare, component al unor echipe redacționale prestigioase, coordonator de reuniuni internaționale specializate, membru în organismele de conducere ale Asociației Internaționale de Literatură Comparată. Debutează la revista „Teatru” în 1961, primele intervenții în presă ale lui N. fiind sau un ecou, sau o replică față de conjunctura literară a vremii. Studiile pe care le elaborează trădează rigoarea formală deprinsă în preajma lui Tudor Vianu și a
NEMOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288419_a_289748]
-
trebuie schimbată direcția.2 Discuția dintre aceste două atitudini s-a dovedit stimulatoare pentru un număr mare de studii de evaluare a politicilor care aspiră la găsirea modului cel mai eficient de a consilia factorii de decizie. Studiile de politici comparate sunt deosebit de importante, date fiind tranzițiile care au loc acum în România și în alte democrații noi. Este esențial să știm cum se adaptează alte țări, în special cele foste comuniste, la problemele unei economii politice libere. Putem, desigur, învăța
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
aceasta. Studenții sunt adesea încântați de complexitățile modelării formale, dar se blochează atunci când trebuie să se confrunte cu sarcina concretă a transformării ideilor superioare în structuri empirice specifice. Numai pe această bază, totuși, pot fi colectate datele, înregistrate observațiile și comparate rezultatele. Exemplele de probleme de operaționalizare pot fi găsite, practic, în orice articol de specialitate din științele sociale. Putem discuta despre alienarea politică, încrederea socială, suportul arătat guvernului, actele de terorism, izbucnirea unor războaie etc. De exemplu, s-ar putea
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
rezonabilă pentru populația relevantă și că nu s-ar mai putea găsi cu ușurință multe cazuri de testat. Simplul fapt că anumite observații apar grupate în mod normal în percepția comună nu înseamnă în mod necesar că ele trebuie și comparate formal. Acest lucru este foarte adesea adevărat în studiile între națiuni. Există o anume tentație de a se trata țări aflate în aceeași regiune (Europa de Est post-comunistă, America Latina de limbă spaniolă, Asia de Sud-Est) ca fiind similare, pentru nevoile de testare. Acest fapt
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
I-II, postafața trad., București, 1976-1984 (în colaborare cu Fănuș Neagu); Aleksandr Vampilov, Vara trecută la Ciulimsk, București, 1977; Nuvele rusești, I-II, București, 1978; Mihail Bulgakov, Ouăle fatale. Demoniada, București, 1991. Repere bibliografice: Al. Dima, Un studiu de literatură comparată, LCF, 1960, 10; Modest Morariu, „Opera lui Gogol în România”, GL, 1960, 22; Ana Maria Topală, „Ivan Bunin”, RITL, 1971, 4; Ilie Gyrcsic, „Ivan Bunin”, O, 1972, 8; Sorin Titel, O carte despre Pușkin, RL, 1978, 35; Ion Ianoși, „La
NICOLESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288448_a_289777]
-
bursieră a Fundației „Alexander von Humboldt”, iar în 1991 a beneficiat de un stagiu de documentare la Universitatea din Bonn, cu o bursă oferită de Fundația „Friedrich Ebert”. În același an obține titlul de doctor, cu o teză de literatură comparată. Debutează în revista „Studii și cercetări de istorie literară și folclor” (1964), cu studiul Considerații asupra baladei „Costea Ciobanul”. A colaborat la „Limbă și literatură”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Viața nouă”, „Dacoromania”, „Manuscriptum”, „Synthesis”, „Cahiers roumains d’études
NISCOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288461_a_289790]
-
sistemul psihosociologiei focalizat pe rolul individului În determinismul social, formulat de D. Drăghicescu, printr-o tratare inedită a premiselor sociologice franceze; c) integralismul sociologic, elaborat de P. Andrei, ca sinteză a orientărilor teoretice din sociologia europeană și nord-americană; d) sociologia comparată (N. Petrescu), concepută ca o sinteză originală a aserțiunilor Școlii evoluționiste și ale Școlii istorice din antropologia americană și cea europeană; e) sistemul sociologiei axiologice, construit de E. Speranția pe baza premiselor filosofiei germane și a sociologiei franceze (Durkheim, Tarde
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pentru unii cuprinde și nordul fostei Iugoslavii. Aparent, elementul geografic (,,cadrul cosmic”) pare a fi determinant, dar În fapt el constituie doar o condiție În care se desfășoară o anumită formă de viață socială. Ipoteza de bază ce justifică studiul comparat al ansamblului regiunii este că, având de răspuns la aceleași condiții naturale, o societate aflată la un nivel de dezvoltare asemănător va ajunge la forme de viață asemănătoare. Elementul etnic nu apare În definiția regiunii, dar se impune atunci când observăm
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
unele trecutul și altele prezentul. Aspectele comune sunt evidente pentru ansamblul regiunilor alpine, dar ele sunt și cu alte regiuni de munte europene, Pirineii sau Carpații, de pildă. Studiul ,,Pirineilor” a dat naștere la o bogată bibliografie, În care prezentarea comparată a societățiilor aflate pe celor doi versanți apare des În publicații. Deosebirile dintre grupările definite etnic se manifestă uneori, dar ele par a fi dominate de numeroasele apropieri care nu țin seama de grupele etnice. Documentele trecutului pun aci În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ca fiind „generația Gorbaciov” (părinții, care, Încă, se bucură de autoritate) și „generația Internet” (tinerii adulți). Încă din 1934, frapat fiind de diferența de percepție și de transmitere intergenerațională a sistemului de valori, Mead sublinia: „Dacă generațiile au fost Întotdeauna comparate, astăzi ele sunt separate de o adevărată prăpastie, ca și când nu ar mai folosi aceeași limbă”. Începe să apară bariera comunicațională intergenerațională. O motivație a prăpastiei comunicaționale dintre generații o constituie diferența considerabilă de percepție a sistemului de valori. Dacă În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]