8,952 matches
-
care acum îi era și lui frică: - Sunt eu, Zogru. Am venit să te duc la Balta Icoanei. Și pe urmă ea îi poruncise s-o aștepte acolo oricât de mult ar trebui. Și așa și făcuse. Cum poveștile lui, completate și de arnăuți, păreau să aibă un sâmbure de adevăr, Gligore a sfârșit călugărit cu sila, iar de pe urma lui a rămas o însemnare în Cheia înțelesului a lui Varlaam, care se mai poate citi și azi în Biblioteca Academiei Române. Gligore
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
tânăr cercetător, Îl asaltaseră pe Minitel sau chiar sub chipul unor tinere femei reale (adesea reprezentante comerciale la mari laboratoare farmaceutice) Îl părăsiseră Încetul cu Încetul. Acum Își consuma liniștit declinul virilității cu masturbări anodine, pentru care catalogul 3 Suisses, completat ocazional cu un CD-ROM erotic de 79 de franci, se dovedea un suport mai mult decât suficient. Bruno În schimb - Michel era la curent - Își risipea anii vârstei adulte În căutarea unor improbabile Lolite cu sâni obraznici, cu fese rotunde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
bukake, de preferință) în fiecare noapte în care nu avea somn (iar insomniile, la bătrânețe...). În rest, un exemplu pentru întreaga comunitate. Suplimentar, Detectivul era convins că Vecinul obișnuia să tragă cu ochiul. Așa, ca să nu se plictisească. Din perversitatea completată nocturn cu peliculele porno. Și simțea (adulmeca, nas fin, de copoi cu state vechi) că văzuse și un oarecare individ care intrase în curtea și în casa scriitorașului, uitând să mai iasă. În schimb, ca să vezi drăcie, individul se trezise
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
norme, a alegerii uneia dintre cele trei soluții posibile: a) Redactarea ex novo a unui cod, necesitând un timp îndelungat; b) Alegerea ca model a unui drept european în vigoare, constituind o schemă fundamentală, susceptibilă de a fi amendată și completată ; c) folosirea mai multor modele, corespunzătoare diferitelor părți ale dreptului contractelor. În final, a fost adoptat, ca schemă de bază, Codul italian din 1942, în considerarea poziției sale intermediare, atât față de dreptul francez și cel german, cât și față de ambele
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
data de 1 ianuarie 2007, aplicarea Protocolului și implicit, proclama calitatea României de parte la Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa și la Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice astfel cum sunt acestea modificate sau completate (art. 1, alin. 1 și 2); din cauza neintrării Tratatului Constituțional în vigoare la acea dată, s-a ajuns la aplicarea Actului și s-a atribuit României calitatea de parte la tratatele pe care se întemeiază Uniunea, astfel cum au fost
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
1 și 2); din cauza neintrării Tratatului Constituțional în vigoare la acea dată, s-a ajuns la aplicarea Actului și s-a atribuit României calitatea de parte la tratatele pe care se întemeiază Uniunea, astfel cum au fost ele modificate sau completate (art. 2 alin. 1); dobândirea calității de membru al Uniunii Europene nu este afectată de această procedură alternativă. Prin urmare, Protocolul, respectiv Actul, se află într-un raport de alternanță, trimițând la repere diferite în punctele esențiale ale aderării comunitare
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
În privința documentelor, se preconiza ca în ipoteza în care Tratatul Constituțional ar fi fost intrat în vigoare, România să devină parte la acest tratat și la Tratatul pentru instituirea Comunității Europene pentru Energie Atomică, astfel cum sunt acestea modificate sau completate; condițiile și aranjamentele referitoare la admitere erau stabilite în Protocolul anexat la acest tratat (art. 1 alin. 2 și 3). În cazul în care Tratatul Constituțional nu va fi fost intrat în vigoare la data când s-a făcut aderarea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
la 12 luni după depunerea la depozitar a instrumentelor de ratificare de către ultimul stat semnatar care îndeplinește această procedură art. IV-447), România urma să devină parte la Tratatele pe care se întemeiază Uniunea, astfel cum au fost ele modificate sau completate; condițiile referitoare la admiterea și adaptările pe care se întemeiază Uniunea, care decurg în urma aderării și care se aplicau de la data aderării până la data intrării în vigoare a Tratatului Constituțional, sunt cele stabilite în Actul anexat la acest tratat (art.
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Europene etc. Problema se pune în aceiași termeni și în ipoteza în care Constituția pentru Europa, neintrând în vigoare, potrivit Actului privind condițiile de aderare, se aplică tratatele pe care se întemeiază Uniunea astfel cum au fost ele modificate sau completate, care cuprind prevederi ca cele evocate mai sus. Toate aceste reglementări se explică prin faptul că, în esență, are loc, în virtutea actelor Uniunii Europene, un transfer de suveranitate, dreptul comunitar având prioritate față de dreptul intern și aplicându-se direct persoanelor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
lui restrâns) este alcătuit din tratatele constitutive (sursă primară) și regulile conținute în actele normative adoptate de către instituții în aplicarea acestor tratate (surse derivate), iar dreptul comunitar primar constă în tratatele institutive ale Comunităților Europene așa cum au fost ele modificate, completate și adaptate. Drept urmare, Tratatul de aderare a României, la fel ca și celelalte tratate de aderare la Uniunea Europeană, constituie un important element al reglementărilor comunitare și ca atare, cu efecte față de toate statele părți (prezente, dar și viitoare), precum și față de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
se află în art. 1 România devine membră a Uniunii Europene și parte la Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa și la Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice astfel cum acestea au fost modificate sau completate, respectiv în art. 2 alin. 1 parte la tratatele pe care se întemeiază Uniunea astfel cum sunt acestea modificate sau completate. Aceste prevederi sunt, într-adevăr, fundamentale, deoarece toate efectele (drepturile și obligațiile) decurg din faptul că România este parte
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Europa și la Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice astfel cum acestea au fost modificate sau completate, respectiv în art. 2 alin. 1 parte la tratatele pe care se întemeiază Uniunea astfel cum sunt acestea modificate sau completate. Aceste prevederi sunt, într-adevăr, fundamentale, deoarece toate efectele (drepturile și obligațiile) decurg din faptul că România este parte la tratatele comunitare și are calitatea de membră a Uniunii Europene; tot ceea ce urmează constituie dezvoltări și consecințe care decurg din
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cum sunt stabilite în tratatele la care România devine stat parte, pe de altă parte 26. Dacă în art. 2 alin. 1, se prevede că România devine parte la tratatele pe care se întemeiază Uniunea, așa cum sunt acestea modificate sau completate, în art. 3, se completează cu precizarea că dispozițiile privind drepturile și obligațiile statelor membre, precum și atribuțiile și competența instituțiilor Uniunii astfel cum sunt stabilite în tratatele la care România devine parte se aplică cu privire la prezentul tratat. Termenii folosiți "devin
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
se întemeiază Uniunea..." (art.2 alin (1)) și că cele două state "devin părți la Tratatul de instituire a unei constituții pentru Europa și la Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, astfel cum sunt acestea modificate sau completate" (art.1 alin. (2)).Tratatul prevede, de asemenea, ce dispoziții urmează să se aplice în prima ipoteză, din momentul aderării și până la intrarea în vigoare a Tratatului constituțional (art.2 alin.(2)). Fără intenția de a face o analiză a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
as a New Theory of Legislation, în Ratio Juris vol.19, No.1 martie, 2006, în special pag.1 ,5, 10-24. 20 Ioan Vida, Manual de Legistică formală (Introducere în tehnica și procedura legislativă), Ed. a II.a, revizuită și completată, Lumina Lex, Bucurști, 2004, p.4. 21 Ioan Vida, op.cit., p.5, 12, 27. 22 Jean Carbonnier, Sociologie juridique, Presse Universitaire de France, Paris, 1978, p.41-43, 372, 371, 380. 23 În acest sens, Ioan Vida, op.cit., p.12 24
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Lumina Lex, București, 2000, p.213-214 41 Victor Dan Zlătescu, Introducere în legistica formală, Editura Romprint, București, 1995, p.52, 53 42 Ioan Vida, Manual de legistică formală (Introducere în tehnica și procedura legislativă) Ed. a II-a revizuită și completată, Lumina Lex, 2004, p.89-90, 119-120. 43 Ilariu Mrejeru, op.cit, p.198-199. 43a A se vedea Ion M. Anghel, Dreptul diplomatic și consular, vol. I, ed. a II-a, Ed. Lumina Lex, 2002, pp.30-31. 44 Avem din nou
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
liberté", Paris, 1974, pag.145 . 14 Josepf L.Kunz, La crise et les transformations du droit des gens, R.C.A.D.I., 1955, II, tomul 88, pag.40-41. 15 Constanța Călinoiu, Victor Duculescu, Drept constituțional și instituții politice, ediție revăzută și completată, Editura Lumina Lex, București, 2005, pag.28. 16 Tudor Drăganu, Drept constituțional și instituții politice. Tratat elementar, vol.I, Editura Lumina Lex, București, 1998, pag.87. 17 Dintre definițiile date procesului constituțional European, reținem, de pildă, pe cea dată de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în cadrul ghidului este inclus formatul de cerere de finanțare pentru tipul respectiv de proiect, în care sunt precizate informațiile și documentele care trebuie furnizate de solicitanții finanțărilor. În principal, un dosar de finanțare trebuie să cuprindă: • formularul cererii de finanțare completat, în care se regăsesc: − informații privind solicitantul; − date despre proiect; − concordanța cu politicile UE și legislația; − bugetul proiectului/surse de finanțare etc.; • documente anexe cererii de finanțare, conform cu ghidul solicitantului pentru axa prioritară sau domeniul respectiv. Exemple: − statutul sau documente
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
face în baza unor proceduri care trebuie urmărite întocmai. Acestea se referă, în principal, la deschiderea competiției; prezentarea studiilor de oportunități; prezentarea condițiilor ce trebuie îndeplinite de proiect (condiții de eligibilitate, obiectivele urmărite, modul de întocmire cu formularele ce trebuie completate, fișa de autoevaluare); elaborarea proiectelor; evaluarea proiectelor; ierarhizarea acestora; încheierea contractelor de finanțare; deschiderea finanțării pentru proiectele câștigătoare; monitorizarea proiectelor; autoevaluarea realizării proiectelor pe etape; autoevaluarea finală și evaluarea finală (auditul proiectului). 3.1. Deschiderea competiției În România a fost
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
municipal, pentru construcții de orice fel din localități, cu excepția celor care se aprobă de guvern; c) Consiliul local comunal, pentru construcții de locuințe și anexe gospodărești ale acestora. În vederea eliberării certificatului de urbanism, solicitantul trebuie să depună o cerere-tip completată, dovada titlului de proprietate în cazul imobilelor situate pe terenuri cu destinație specială, precum și taxa pentru certificatul de urbanism. Baza legală de eliberare a acestuia o constituie documentațiile de urbanism și amenajarea teritoriului aprobate. Durata eliberării este de până la 30
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
un manager Într-o zi obișnuită sunt decizii automate, adică cele care nu necesită prea multă gândire. Pentru ele, creierul deține o bază de date considerabilă și nu are neapărată nevoie de participarea noastră. De exemplu, rapoartele de cheltuieli trebuie completate și predate În fiecare săptămână. Acest tip de decizii nu necesită foarte multă deliberare. Nu trebuie decât să introducem datele acolo unde trebuie și gata. Chiar dacă deciziile automate includ cele mai multe hotărâri pe care le iau managerii, ele nu sunt cele
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
ipoteza fenomenologică permite un anumit grad de exprimare în procesul de cunoaștere, evidențiind caracterul interacționist între obiect și subiectul cunoscător. b) Dialogica presupune existența a două forme contrare ale cogniției, potrivit formulei lui Pascal: "toate lucrurile sunt cauze și cauzante, completate și completante, mediate și imediate". Această caracterizare dialogică a realului cognoscibil trebuie să fie postulată fenomenologic prin interacțiunile sincronice și diacronice, organizate și organizante, trăsături de bază care duc la modelarea realității și la acțiuni care exprimă cunoașterea fenomenelor. c
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
generale ale funcționarilor publici fac obiectul Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată<footnote Legea nr. 188/1999 a fost republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 365, din 29 mai 2007 și apoi a fost modificată și completată. footnote>, modificată și completată. Condițiile de acces pentru ocuparea funcțiilor publice. Numirea și avansarea Potrivit dispozițiilor art. 54 din Legea nr. 188/1999, republicată, poate ocupa o funcție publică persoana care îndeplinește următoarele cerințe: a) are cetățenia română și domiciliul
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
fac obiectul Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată<footnote Legea nr. 188/1999 a fost republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 365, din 29 mai 2007 și apoi a fost modificată și completată. footnote>, modificată și completată. Condițiile de acces pentru ocuparea funcțiilor publice. Numirea și avansarea Potrivit dispozițiilor art. 54 din Legea nr. 188/1999, republicată, poate ocupa o funcție publică persoana care îndeplinește următoarele cerințe: a) are cetățenia română și domiciliul în România; b) cunoaște
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
între reprezentanții consiliilor județene și după caz ai Consiliului General al Municipiului București, fără personalitate juridică și fără atributele specifice unităților administrative teritoriale”<footnote Art. 5 și 6 din Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, modificată și completată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577, din 29 iunie 2004. footnote>. Politica de dezvoltare regională este o componentă a reformei promovate de Guvernul României, având ca obiectiv principal diminuarea dezechilibrelor economice și sociale acumulate în timp
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]