10,974 matches
-
să nu uităm că nu s-a mai cîntat Wagner la noi de decenii) trebuie apreciat întru totul. Este o performanță pe care fiecare, pe măsura posibilităților sale, a dus-o pînă la capăt. Sever Barnea în personajul despre care compozitorul scria că trebuie să exprime prin cîntul său "o liniște înfricoșătoare", "energia teribilă a mîniei sale", să aibă aura sumbră a "unui înger căzut" este avantajat de statură și de o anume eleganță scenică ce-i este proprie. Dar tensiunea
Redescoperirea unui teritoriu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16527_a_17852]
-
și mort la Lima, în Peru, în 1972. Un personaj și o existență ieșită din comun. Aflăm că, pe lîngă Drept, absolvise și Conservatorul, cînta la vioară în ciuda faptului că își pierduse în primul război două degete, dirija, era și compozitor, partiturile lui fiind interpretate cu succes și la Roma, Berna, Stockholm. Cunoștea opt limbi și, din 1924, a devenit diplomat de carieră. Consul la Stockholm, se însoară pentru a doua oară cu o suedeză cu care are trei fete și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16566_a_17891]
-
trei ani mai târziu a devenit dirijor al Operei Naționale din București, în zona spectacolului de balet. A beneficiat de îndrumarea lui Constantin Silvestri, căruia a considerat firesc a-i cinsti memoria sprijinind Fundația care poartă numele marelui dirijor și compozitor; a instituit Concursul Internațional de Dirijat "Constantin Silvestri". După anul 1990 a revenit în țară stagiune de stagiune, ca principal dirijor oaspete al Filarmonicii "George Enescu". Din țară a emigrat în 1959; în anul următor a fost numit director al
Destine paralele by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11846_a_13171]
-
cele din urmă de temperaturile înalte ale vîlvătăilor expresioniste, atonale și, apoi, seriale. Un șir de incendii grație cărora se poate acredita ideea că în muzica savantă stilul este însăși schimbarea de paradigmă estetică, precum și ordinea și mișcarea pe care compozitorii le imprimă creațiilor lor, așa încît arderea crengilor și coroanelor a reprezentat un fenomen de ordin germinativ (ca transmiterea unor dispoziții ereditare), dar și ceea ce a făcut să trăiască și, totodată, să moară într-un opus sonor. Au ars, de
Tentația vinovatului incurabil by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11868_a_13193]
-
sonor. Virgil Mihaiu consideră că stilul lui Fitzgerald anticipează fuziunea dintre procesul compunerii și al interpretării într-un singur act creator, propriu marilor jazzmani. Ideea este detaliată într-o paralelă cu Thelonious Monk, unul dintre cei mai influenți stiliști și compozitori din istoria jazzului. O mare parte din prestigiul lui Fitzgerald ca scriitor al timpului nostru se datorează intuițiilor sale referitoare la era postmodernă. Ipoteticul postmodernism al romancierului constă atât în sensibilitatea lui, pe care o simțim congeneră cu a noastră
Contribuție românească în fitzgeraldistică by Virgil Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/11890_a_13215]
-
XX a determinat o producție foarte bogată mai ales în genul teatrului liric: se știe că epoca barocă era interesată de temele mitologice, mai puțin secolul XIX; dar sub influența teoriilor lui Nietzsche despre originea tragediei, în secolul XX numeroși compozitori reiau subiectul (Stravinski, Orff, Wolfgang Rihm, Soler, Boucourechliev etc.). îmbelșugată este și lista pieselor de teatru, inclusiv a muzicilor de scenă, apar și baletele, piesele simfonice. Pentru lucrările mai importante, autorul are un comentariu bine țintit, fie asupra textului, fie
Un veritabil simpozion by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11914_a_13239]
-
Montanari, psihanaliza și complexul lui Oedip. Broșura se încheie cu o încercare a lui Franco Pulcini de a contura biografia și personalitatea lui George Enescu, spun încercare pentru că, pierdută în detalii nesemnificative, ea nu transmite esențialul. Și, dacă percepe refuzul compozitorului de a se ralia unei grupări componistice anume, atribuie greșit solitudinea sa stilistică (dépaysé, spune el) eclectismului și nu originalității profunde. Mai pot fi discutate unele detalii inexacte, dar evident intenția este bună. Câteva rânduri despre relația dintre Enescu și
Un veritabil simpozion by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11914_a_13239]
-
acest început de martie zece ani de existență. Concret, am asistat la un festival și la o lansare de CD. Un CD ce are meritul de a fi primul din industria sonoră romănească dedicat exclusiv percuției și care, grație Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor și firmei Divertas - Yamaha, în calitatea lor de sponsori, adăpostește opusuri de o mare diversitate facturală și atitudinală aparținînd lui Adrian Iorgulescu, Mihaela Vosganian, Anatol Vieru, Doina Rotaru și Octavian Nemescu. La rîndul lui, festivalul, cel dintîi de
Între patos și hybris by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11915_a_13240]
-
în lumină a eroului; ...petrecut astfel într-o altă dimensiune spirituală. Programul de sală se constituie într-un volum de consistentă ținută muzicologică; libretul este prezentat în ediție bilingvă, franceză și italiană; unul dintre studiile muzicologice, cel introductiv, îi aparține compozitorului italian Roman Vlad, muzician originar din România, un spirit ardent, împătimit al muzicii enesciene, personalitate care nu-și arată vârsta octogenară; cu două zile înaintea premierei a susținut o captivantă conferință publică de prezentare a lucrării, cântând la pian și
Oedipe-ul enescian în premieră italiană by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11937_a_13262]
-
rănile ei vii.// Și totul nu-nceta să urce, să coboare,/ Ca valul... și fierbea;/ Puteai să crezi că trupul se înfoia de-o boare/ De viață, se-nmulțea."). Aplauze pentru Iancu Dumitrescu La împlinirea vârstei de 60 de ani, compozitorul român Iancu Dumitrescu, apreciat (mai ales în alte țări decât în România) pentru muzica sa experimentală a fost sărbătorit în capitale ale muzicii ca Paris, Istanbul, Londra, Bruxelles și chiar București. Opinii ale iubitorilor muzicii sale (unii dintre ei - specialiști
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11943_a_13268]
-
abnegație să evite și să excomunice eventualele lor sugestii și contagiozități. Prin recule, armonicele naturale și-au fundamentat statul lor de drept - sistemul spectral -, în care dexteritatea și știința fizicianului au jucat rolul lui ancillae musicae, în timp ce talentul și inteligența compozitorului au fost apanajul lui magistrae musicae. Urechea umană, în special cea europeană, a indus un anume sens restrictiv (în plan cantitativ) organizărilor spațiale, impunînd o tendință ordonatoare, simplificatoare. Dacă la primitivi, bunăoară, scările sonore, fie ele oligocordice, pentatonice sau heptatonice
Devălmășie by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11958_a_13283]
-
istorice, spre staturile ceva mai profunde ale procesului de creație. Muza totală iudat este că autoarea americană a Vieții muzelor nu a inclus-o în cartea ei pe Alma Maria Schindler, fosta soție a lui Gustav Mahler, recăsătorită după moartea compozitorului cu Walter Gropius, divorțată de acesta, recăsătorită cu Franz Werfel, rămasă din nou văduvă... Între aceste mariajuri, văduvii și divorțuri, Alma Mahler colecționează adoratori, prieteni și dușmani iluștri, ca un entomolog insectele rare: Gustav Klimt, Oskar Kokoschka, Alban Berg, Elias
Viața muzelor by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11939_a_13264]
-
alte personalități ale momentului. Stânjenit de o asemenea modalitate de interogare, e mult prea laconic și expeditiv. De reținut declarația că ar vrea să trăiască la...Brașov (p. 31), dar și mărturisirea că-i plac matematicile și muzica, Beethoven fiind compozitorul favorit; îi e frică "de proștii răi" și iubește "călătoria cu tovarăși deștepți și veseli" (p. 31-34). Caragiale însuși, pasionat om de presă care se recomanda "publicist român", va adopta în scurt timp interviul ca modalitate de explorare a actualității
Caragiale în tradiția interviului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11953_a_13278]
-
Liviu Dănceanu Tot mai marginalizați, mai ostracizați, compozitorii seamănă din ce în ce mai mult cu niște tăciuni care scot mult fum, fără să încălzească și fără să lumineze. în plus, izolarea și abandonarea lor de către cetate au dezlănțuit ambiții și orgolii precum moartea ce vrea să pună gheara peste tot. Așa
Tot mai marginalizați... by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11983_a_13308]
-
fum, fără să încălzească și fără să lumineze. în plus, izolarea și abandonarea lor de către cetate au dezlănțuit ambiții și orgolii precum moartea ce vrea să pună gheara peste tot. Așa se face că, etalîndu-și copios ambițiile și orgoliile, majoritatea compozitorilor de azi se visează în culmea puterii și a grațiilor quasi-totale. Aproape că nu mai există creator de muzică savantă care, oricît de nepăsător, oricît de aparent dezinteresat ar părea, să nu își deconspire vanitatea și să nu se inflameze
Tot mai marginalizați... by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11983_a_13308]
-
nepăsător, oricît de aparent dezinteresat ar părea, să nu își deconspire vanitatea și să nu se inflameze în clipa cînd își vede amenințată poziția, atît de adîncă îi pare rana făcută amorului propriu. Ambițioșilor le place actualitatea. Uitați-vă la compozitorii contemporani: cu cît sînt mai implicați în aspectul prospectiv, experimental al limbajului muzical, cu atît mai grele le sînt suspiciunile și mai sensibile orgoliile. Fapta docilității, a încartiruirii se prescrie, iar ideea cutezanței nu se iartă, probabil, niciodată. Se spune
Tot mai marginalizați... by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11983_a_13308]
-
orgoliile. Fapta docilității, a încartiruirii se prescrie, iar ideea cutezanței nu se iartă, probabil, niciodată. Se spune că familia și prietenii nu pot judeca un creator. Dar dacă opera acestuia circulă doar în perimetrul rudelor și al amicilor? Dacă egoismul compozitorului a ajuns să fie ca mersul pe unele terenuri accidentate, care te lasă să ghicești, după felul cum răsună pașii, dacă traversezi lespezi de piatră sau de lemn, plenitudini sau văgăuni? Dacă ajuns sub florile politeții, vuiește dur în contact
Tot mai marginalizați... by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11983_a_13308]
-
să fie ca mersul pe unele terenuri accidentate, care te lasă să ghicești, după felul cum răsună pașii, dacă traversezi lespezi de piatră sau de lemn, plenitudini sau văgăuni? Dacă ajuns sub florile politeții, vuiește dur în contact cu semenii? Compozitorii, se știe, sunt mai mult sau mai puțin ranchiunoși. Numai că cei virtuoși transformă invidia în competiție, pentru ca cei meschini să o convertească în vrăjmășie. în definitiv, invidia reciprocă a compozitorilor nu are în zilele noastre nicidecum un suport real
Tot mai marginalizați... by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11983_a_13308]
-
sub florile politeții, vuiește dur în contact cu semenii? Compozitorii, se știe, sunt mai mult sau mai puțin ranchiunoși. Numai că cei virtuoși transformă invidia în competiție, pentru ca cei meschini să o convertească în vrăjmășie. în definitiv, invidia reciprocă a compozitorilor nu are în zilele noastre nicidecum un suport real, întrucît aproape nici unul nu duce o existență atît de tihnită și de apreciată pe cît ar trebui să i-o aloce invidioșii. Speranțe înșelate, succese ratate, pretenții lezate, talente neîmplinite, aspirații
Tot mai marginalizați... by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11983_a_13308]
-
real, întrucît aproape nici unul nu duce o existență atît de tihnită și de apreciată pe cît ar trebui să i-o aloce invidioșii. Speranțe înșelate, succese ratate, pretenții lezate, talente neîmplinite, aspirații amînate - iată cîteva mostre de cazuistică a geloziei compozitorului contemporan. Nici chiar mai tinerii creatori nu au purces la schimbarea macazului. Dimpotrivă, ei au aflat rapid cît de folositor este să pozezi în victimă, cînd, de fapt, te simți gîde. Aceasta și pentru că, în ultimul timp, compozitorii se îndoiesc
Tot mai marginalizați... by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11983_a_13308]
-
a geloziei compozitorului contemporan. Nici chiar mai tinerii creatori nu au purces la schimbarea macazului. Dimpotrivă, ei au aflat rapid cît de folositor este să pozezi în victimă, cînd, de fapt, te simți gîde. Aceasta și pentru că, în ultimul timp, compozitorii se îndoiesc din ce în ce mai puțin. Le e teamă, probabil, că îndoiala aduce a neputință. Ori poate că o clipă de cumpănă face cît o veșnicie de frustrare. Așa se întîmplă cînd te apropii de sfîrșit: începi să te îmbeți tot mai
Tot mai marginalizați... by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11983_a_13308]
-
cît o veșnicie de frustrare. Așa se întîmplă cînd te apropii de sfîrșit: începi să te îmbeți tot mai tare de încrederea în ceea ce ai făcut și să te codești tot mai slab de ceea ce mai ai de întreprins. Singur, compozitorul de geniu își ascunde mîndria. Mediocrul și-o flutură. Și unul, și altul, însă, au ajuns să înțeleagă anevoie epoca în care trăim. Fie că doresc să se impună în fața confraților ori să dispună de întregul răsfăț al publicului, fie
Tot mai marginalizați... by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11983_a_13308]
-
cu siguranță, inferioară pretențiilor pe care le vehiculează. Cu toate acestea, doar mediocrii se gîndesc la onoruri. Or, numai mila și indolența înalță mediocritatea, după cum invidia și emfaza îngroapă talentul. Și poate că meschinăria este forma tipică de exprimare a compozitorului contemporan, iar inducerea în eroare, un mijloc la îndemînă de a ieși din încurcătură și de a accesa notorietatea, de a cărei sete poate să se astîmpere fie prin cruzime, fie prin caritate, fie prin persecuție, fie printr-o filantropie
Tot mai marginalizați... by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11983_a_13308]
-
prin persecuție, fie printr-o filantropie ostentativă, întotdeauna însă prin piruete despotice. Sufletele meschine agrează pornirile arbitrare și preferențiale așa cum sufletele generoase sunt predispuse la fapte concrete și nepărtinitoare. Sîcîielile perfide, pretențiile nesăbuite, bănuielile intrigante, clevetirile fățarnice împovărează retoric viața compozitorilor, o viață din care au dispărut, misterios, noblețea, altruismul și culanța și în care s-au instaurat din ce în ce mai țanțoș lăcomia, intransigența și grandilocvența. Mulți compozitori "descurcăreți" își pun nevolnicia la adăpost grație obrăzniciei. Dacă îi iei din scurt ori îi
Tot mai marginalizați... by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11983_a_13308]
-
fapte concrete și nepărtinitoare. Sîcîielile perfide, pretențiile nesăbuite, bănuielile intrigante, clevetirile fățarnice împovărează retoric viața compozitorilor, o viață din care au dispărut, misterios, noblețea, altruismul și culanța și în care s-au instaurat din ce în ce mai țanțoș lăcomia, intransigența și grandilocvența. Mulți compozitori "descurcăreți" își pun nevolnicia la adăpost grație obrăzniciei. Dacă îi iei din scurt ori îi repezi puțin vor păți ceva asemănător cu ceea ce se întîmplă balonului împuns cu acul. Iar dacă ar avea instinctul animalelor sălbatice, odată înțepați, nu s-
Tot mai marginalizați... by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11983_a_13308]