9,556 matches
-
116 (1) Evaluarea riscurilor presupune identificarea riscurilor care ar putea cauza rănirea personalului care participă la activitatea de scufundare și a măsurilor care trebuie luate pentru a elimina/reduce aceste riscuri. (2) În evaluarea riscurilor trebuie luate în considerare următoarele: a) compunerea echipei de scafandri: număr, competențe, echipamente; ... b) împărțirea sarcinilor între scafandri și ceilalți participanți la activitatea de scufundare; ... c) echipamentele de scufundare, de lucru și de urgență care trebuie să fie folosite; ... d) alegerea amestecului respirator și a tabelelor de
METODOLOGIE din 25 martie 2021 (*republicată*) () [Corola-llms4eu/Law/293815]
-
de la data examenului. Articolul 211 Tehnicianul de scufundare este subordonat șefului de scufundare și este obligat: a) să exploateze și să întrețină echipamentele de scufundare, tablourile și liniile de distribuție a gazelor, sistemul de comunicații cu scafandri, instalațiile din compunerea ansamblului de scufundare, compresoarele, surpresoarele/boosterele, echipamentele de fabricare/recuperare a amestecurilor de gaze, sistemul de regenerare, sistemul de climatizare a sistemului de scufundare, instalațiile utilizate în scufundarea cu echipamente cu apă caldă; ... b) să execute manevrele de alimentare cu gaze respiratorii
METODOLOGIE din 25 martie 2021 (*republicată*) () [Corola-llms4eu/Law/293815]
-
produs de elicele sistemului dinamic de poziționare al navei suport, iar scafandrului nu trebuie să-i fie permis să se apropie la mai puțin de 5 metri de elicele sistemului de poziționare al navei suport. Articolul 247 (1) Regulatoarele din compunerea aparatului de respirat autonom cu circuit deschis pentru scafandri trebuie să îndeplinească condițiile prevederilor standardului EN 250:2014. (2) Regulatoarele, profundimetrele, manometrele și furtunurile de medie și înaltă presiune din compunerea echipamentului de scufundare se verifică anual doar de către personal
METODOLOGIE din 25 martie 2021 (*republicată*) () [Corola-llms4eu/Law/293815]
-
de poziționare al navei suport. Articolul 247 (1) Regulatoarele din compunerea aparatului de respirat autonom cu circuit deschis pentru scafandri trebuie să îndeplinească condițiile prevederilor standardului EN 250:2014. (2) Regulatoarele, profundimetrele, manometrele și furtunurile de medie și înaltă presiune din compunerea echipamentului de scufundare se verifică anual doar de către personal autorizat de către producătorii echipamentelor. (3) Personalul autorizat de către producătorii de echipamente de scufundare este obligat să comunice Centrului de Scafandri competențele deținute. (4) Centrul de Scafandri ține evidența
METODOLOGIE din 25 martie 2021 (*republicată*) () [Corola-llms4eu/Law/293815]
-
nota de restituire și soluționează dosarul de cetățenie într-un termen rezonabil. (7) Regulamentul Comisiei pentru cetățenie se aprobă prin ordin al ministrului justiției, la propunerea președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie. (8) Prin regulamentul prevăzut la alin. (7) se stabilesc compunerea, organizarea și funcționarea Comisiei pentru cetățenie, inclusiv procedura de repartizare a dosarelor de cetățenie pe completuri de lucru. ... 15. Articolul 15 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 15 (1) Cererea de acordare a cetățeniei este înregistrată la secretariatul
LEGE nr. 14 din 12 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295342]
-
doua și ale art. 53 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Excepția a fost ridicată de Gabriel Florin Andrei, de Carmen Gabriela Barbu și de Ion Țincu într-o cauză în care a fost invocată excepția nelegalei compuneri a completului, apreciindu-se că este incident cazul de nulitate absolută prevăzut de art. 281 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, întrucât judecătorul care a preluat cauza nu a fost desemnat în mod legal, fiind încălcat principiul
DECIZIA nr. 506 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295772]
-
de apel, ale tribunalelor, ale tribunalelor specializate și ale judecătoriilor de a stabili modalitatea de desemnare a membrilor completurilor de judecată, că ceea ce se critică este însăși ideea de învestire ex lege a acestora cu competența de a stabili compunerea completurilor, ceea ce înseamnă că pot opta pentru o anumită modalitate concretă de desemnare a membrilor completurilor, tocmai pentru că legea nu reglementează dacă aceasta se face aleatoriu sau prin nominalizare. Or, Curtea a reținut că legiuitorul are opțiunea să
DECIZIA nr. 506 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295772]
-
pentru o anumită modalitate concretă de desemnare a membrilor completurilor, tocmai pentru că legea nu reglementează dacă aceasta se face aleatoriu sau prin nominalizare. Or, Curtea a reținut că legiuitorul are opțiunea să stabilească el însuși organul competent să aprobe/valideze compunerea completurilor de judecată sau, din contră, să lase acest aspect în sfera actelor administrative normative. Învestirea/Desemnarea colegiilor de conducere ex lege cu competența de a stabili ele însele compunerea completurilor de judecată nu pune nicio problemă de constituționalitate. Curtea nu
DECIZIA nr. 506 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295772]
-
legiuitorul are opțiunea să stabilească el însuși organul competent să aprobe/valideze compunerea completurilor de judecată sau, din contră, să lase acest aspect în sfera actelor administrative normative. Învestirea/Desemnarea colegiilor de conducere ex lege cu competența de a stabili ele însele compunerea completurilor de judecată nu pune nicio problemă de constituționalitate. Curtea nu are competența să cenzureze opțiunea legiuitorului de a stabili la nivelul curților de apel, al tribunalelor sau al judecătoriilor organul competent să aprobe/să valideze compunerea completurilor de judecată și
DECIZIA nr. 506 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295772]
-
a stabili ele însele compunerea completurilor de judecată nu pune nicio problemă de constituționalitate. Curtea nu are competența să cenzureze opțiunea legiuitorului de a stabili la nivelul curților de apel, al tribunalelor sau al judecătoriilor organul competent să aprobe/să valideze compunerea completurilor de judecată și nici, la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție, să lase stabilirea organului competent în sarcina colegiului de conducere. ... 22. Referitor la modul concret de desemnare a membrilor completului, Curtea a reținut că sunt aplicabile mutatis
DECIZIA nr. 506 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295772]
-
în mod expres ca desemnarea membrilor completurilor să se facă prin tragere la sorți sau prin nominalizare expresă, iar actul administrativ cu caracter normativ a reglementat, în lipsa unei dispoziții legale restrictive, una dintre aceste două modalități, înseamnă că această compunere a completului, sub aspectul desemnării membrilor săi, a fost realizată în baza și în temeiul legii, cu alte cuvinte, prin lege. Pentru argumentele de mai sus, Curtea nu a reținut nici încălcarea prevederilor art. 21 alin. (3) din Constituție, în
DECIZIA nr. 506 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295772]
-
privilegii sau discriminări. Cât privește critica referitoare la încălcarea prevederilor constituționale ale art. 124 privind înfăptuirea justiției și ale art. 126 privind instanțele judecătorești, Curtea a constatat că aceasta nu este întemeiată, deoarece normele de lege criticate vizează reguli privind compunerea completurilor de judecată, fără a afecta principiul înfăptuirii justiției în numele legii și principiul potrivit căruia competența și procedura de judecată sunt stabilite numai prin lege. ... 27. Totodată, Curtea a reținut că cele statuate mai sus sunt aplicabile mutatis mutandis
DECIZIA nr. 506 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295772]
-
judecată sunt stabilite numai prin lege. ... 27. Totodată, Curtea a reținut că cele statuate mai sus sunt aplicabile mutatis mutandis și în ceea ce privește dispozițiile art. 354 alin. (2) fraza a doua din Codul de procedură penală, referitor la compunerea instanței, astfel că nu se poate reține contrarietatea acestui text de lege cu prevederile constituționale invocate. Textul de lege criticat normează cu privire la unicitatea completului de judecată și continuitatea ședinței, însă nu exclude modificarea componenței completului de judecată, până
DECIZIA nr. 506 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295772]
-
a reamintit că, potrivit principiului nemijlocirii, într-un proces penal hotărârea trebuie luată de judecătorii care au fost prezenți la procedură și la procesul de administrare a probelor. Totuși, nu se poate considera că aceasta constituie o interdicție a schimbării compunerii completului de judecată în timpul unui proces. Pot apărea factori administrativi sau procedurali foarte evidenți care să facă imposibilă participarea în continuare a unui judecător într-un proces. De asemenea, pot fi luate măsuri pentru a se asigura că judecătorii
DECIZIA nr. 506 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295772]
-
toate părțile, inclusiv partea intervenientă ori chemată în arbitraj, au convenit, chiar și în fața tribunalului arbitral, ca litigiile dintre ele să fie supuse unei proceduri de arbitraj desfășurate în conformitate cu prezentele reguli și au convenit totodată modalitatea de compunere a tribunalului arbitral; ... b) intervenția voluntară principală sau cererea de arbitrare împotriva altor persoane este formulată cel mai târziu la primul termen de arbitrare; ... c) cel care a formulat cererea de intervenție sau de arbitrare împotriva altor persoane a achitat
REGULI DE PROCEDURĂ ARBITRALĂ din 20 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295708]
-
arbitrul a prestat consultanță uneia dintre părți, a asistat sau a reprezentat una dintre părți ori a depus mărturie în fazele prealabile ale litigiului arbitral. ... (2) Arbitrul care este și avocat, înscris în tabloul avocaților compatibili, nu poate intra în compunerea unui tribunal arbitral învestit cu arbitrarea unui litigiu arbitral cu privire la care a desfășurat sau urmează a desfășura activități avocațiale. (3) Persoana care este înscrisă pe lista de arbitri a Curții de Arbitraj nu poate presta activități de reprezentare
REGULI DE PROCEDURĂ ARBITRALĂ din 20 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295708]
-
Ministrul apărării naționale, Eduard Bachide, secretar de stat București, 3 aprilie 2025. Nr. 342. ANEXĂ DESCRIEREA bunului mobil pentru care se acceptă donația făcută statului român, pentru Ministerul Apărării Naționale, de către Harris Global Communications Inc, ca operațiune compensatorie Denumirea/ Compunerea bunului mobil Titlul obligației de compensare Valoarea bunului cu TVA/Valoarea de piață (USD) Sistem dislocabil de comunicații și informatică Acordul de compensare nr. 2.550 din 13.12.2022 2.266.119 NOTĂ: Valoarea în lei a bunului donat se determină pe baza cursului de
HOTĂRÂRE nr. 342 din 3 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296515]
-
9 aprilie 2025 Dosar nr. 1.547/2/2024 Curtea constituită din: Președinte: X Grefier: X Pe rol se află soluționarea cererii formulate de reclamantul X în contradictoriu cu pârâta Autoritatea de Supraveghere Financiară, având ca obiect „anulare act administrativ“. CURTEA, în aceeași compunere și pentru aceleași motive, urmează A DISPUNE: AMÂNĂ PRONUNȚAREA LA DATA DE 20.11.2024. PRONUNȚATĂ ÎN ȘEDINȚĂ PUBLICĂ ASTĂZI, 6.11.2024. Președinte, X Grefier, X -------
ÎNCHEIERE din 6 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296520]
-
de Urgență, denumit în continuare Sistem Național, se înființează, se organizează și funcționează pentru prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență, asigurarea și coordonarea resurselor umane, materiale, financiare și de altă natură necesare restabilirii stării de normalitate. Sistemul Național are în compunere: a) comitete pentru situații de urgență ... a^1) Departamentul pentru Situații de Urgență; ... b) Inspectoratul General pentru Situații de Urgență; ... c) servicii de urgență profesioniste și servicii de urgență voluntare; ... d) centre operative și centre de coordonare și conducere a intervenției
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
din rezerva de stat, în țară sau în afara granițelor țării ori pe timp de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență, i se asigură înzestrarea și i se acordă gratuit echipament individual de protecție specific de tip uniformă, compunerea acestuia fiind stabilită prin instrucțiuni proprii emise de președintele Administrației Naționale. ... 15. Articolul 10 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 10 (1) Administrația Națională are în subordine unități teritoriale cu personalitate juridică și Serviciul verificarea calității produselor rezervă
HOTĂRÂRE nr. 328 din 3 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296456]
-
acordă cuvântul reprezentantului convențional al autorului excepției de neconstituționalitate, care pune concluzii de admitere a acesteia și reiterează argumentele invocate în fața Curții de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. Arată, astfel, că reglementarea compunerii completurilor de judecată trebuie realizată prin lege, iar nu prin acte ale colegiilor de conducere ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și ale celorlalte instanțe judecătorești. ... 4. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a
DECIZIA nr. 17 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296554]
-
c) din Legea nr. 304/2004 încalcă principiile fundamentale privind respectarea legilor, egalitatea în fața legii, dreptul la un proces echitabil sub aspectul imparțialității instanței, reglementarea prin lege organică a organizării și funcționării instanțelor judecătorești și stabilirea prin lege organică a compunerii Înaltei Curți de Casație și Justiție și a regulilor de funcționare a acesteia. Arată că, prin raportare la considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 685 din 7 noiembrie 2018, reglementarea compunerii completurilor de judecată trebuie realizată prin lege, iar nu prin
DECIZIA nr. 17 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296554]
-
și funcționării instanțelor judecătorești și stabilirea prin lege organică a compunerii Înaltei Curți de Casație și Justiție și a regulilor de funcționare a acesteia. Arată că, prin raportare la considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 685 din 7 noiembrie 2018, reglementarea compunerii completurilor de judecată trebuie realizată prin lege, iar nu prin acte ale colegiilor de conducere ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și ale celorlalte instanțe judecătorești. Susține că actele colegiilor de conducere au caracter administrativ, sens în care se
DECIZIA nr. 17 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296554]
-
legii, devin abilitate să reglementeze aspecte a căror reglementare trebuie realizată prin norme de nivelul legii organice. ... 7. Curtea de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal arată că ambele texte de lege criticate reglementează compunerea completurilor de judecată de la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la toate cele patru secții ale acesteia, iar - pentru cazul particular supus prezentei analize - completurile de apel ale instanței supreme formate din 3 judecători. Cele două
DECIZIA nr. 17 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296554]
-
dreptul la un proces echitabil sub aspectul imparțialității instanței, ale art. 73 alin. (3) lit. l) referitor la reglementarea prin lege organică a organizării și funcționării instanțelor judecătorești și ale art. 126 alin. (4) privind stabilirea prin lege organică a compunerii Înaltei Curți de Casație și Justiție și a regulilor de funcționare a acesteia, precum și a prevederilor art. 11 alin. (1) și (2) referitor la dreptul internațional și dreptul intern și ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile
DECIZIA nr. 17 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296554]