5,109 matches
-
2007, sub egida Primăriei municipiului Bârlad, director fondator Cezar Ivănescu, redactor coordonator Gruia Novac, din colectivul redacțional mai făcând parte: Vasilian Doboș, Ancelin Roseti, Marian Constandache, Iorgu Gălățeanu, cu foarte mulți colaboratori externi dar puțini din localitate (21x30 cm.). Culegere computerizată și tehnoredactarea sunt asigurate de Bogdan Artene, foto Vasile Slabu, tipărirea la S.C. IRIMPEX S.R.L.Bârlad strada C. Hamangiu nr.15, adresa redacției: Biblioteca municipală „Stroe Belloescu” Bârlad, Bulevardul Republicii 109. Numărul 2 al revistei, apărut în august 2007 este
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
caseta redacțională desprindem că în octombrie 2007 revista este realizată de către Marin Rotaru, redactor șef, Gheorghe Gherghe, redactor șef-adjunct, redactori corespondenți: Rodica Pop, Laurențiu Chiriac, Dan Ravaru, Cristian Onel, Laurențiu Ursachi, Teodor Hardon, Florin Varvara, Ștefan Stan, Serghei Coloșenco. Tehnoredactare computerizată: Bogdan Artene Bârlad. * Făt Frumos Făt‐Frumos, revistă literară, apare la 15 martie 1904, bilunară, sub direcția unui comitet, dar se știe că la început a 323 fost condusă de G. Tutoveanu și Dimitrie Nanu, iar mai târziu de Corneliu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
2006, când ajunge la cititori numărul 15 al său. Directorul revistei, profesorul Ioan Adam, redactor șef prof. Ioan Puflea, redactor șef adjunct Alina Chirica și înv. Marinica Giușcă, secretar general de redacție Bogdan Munteanu, care se ocupă și de tehnoredactarea computerizată, iar Constantin Andrei Popa de grafica coperților și postere. Revista dispune de un larg colectiv redacțional nominalizat la locul potrivit, indicându-li-se însărcinările: redactori, fotoreporteri, traducători, corespondență internet, culegători de texte. Totodată este arătată componența Consiliului director al Asociației
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cazurilor cronice între defectul apato-abulic, areactivitatea bioelectrică la diverși stimuli și, în 50% din cazuri, între acestea și modificările ventriculare (Predescu et al., 1964). Este brutală, invazivă și lipsită de interes în cazul stărilor de debut. 3.3. Tomografia axială computerizată (CAT) și rezonanța magnetică nucleară (MNR). A demonstrat eistența unor anomalii corticale (lărgirea șanțurilor și fisurilor inter girale și inter lobare de pe suprafața creierului, creșterea volumului ventricular) par să fie mai evidente odată cu vârsta și cu o varietate de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
medicului aprecierea dacă persoana angajată (în cadrul unui contract de muncă) este aptă din punct de vedere al sănătății psihice să-și desfășoare activitatea pentru care este remunerată. Având în vedere exigențele deosebite ale procesului modern de producție (mecanizat, automatizat și computerizat) și posibilitatea apariției unor accidente de muncă, medicul și conducerea întreprinderilor evită să mențină în activitate bolnavul schizofren, și aceasta încă din primele momente de îmbolnăvire. Bolnavii schizofreni se adaptează destul de bine la tehnologia tradițională (artizanală), dar munca de atelier
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
limbajului copiilor. Sam permite copiilor să se implice În povestirea jocului lor cu obiecte reale În colaborare cu un partener virtual care are acces la aceste obiecte. Acest program are rolul de a stimula ascultarea povestirii apelând la o interfață computerizată ce oferă copiilor posibilitatea de a spune povești care sunt mai imaginative și mai complexe narativ decât cele pe care le joacă singuri (Cassell & colab., 2000). Părinții și cadrele didactice cedează frecvent tentației de a reduce sau chiar elimina timpul
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angi-Grațiela ANDREI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2182]
-
tiparul se poate fractura la nivelul unghiurilor prea exprimate. Se controlează să nu existe zone retentive care ar dăuna machetării. Acest control se face: -prin inspecție directă sau cu oglinda, -pe o amprentă sau model de studiu, -ultramodern, cu sistemul computerizat “Cerec”, studiind și măsurând tridimensional, pe un monitor, imaginea preluată din cavitatea bucală de o cameră video. Unii autori recomandă finisarea cavității, deoarece instrumentele diamantate, chiar cele cu granulație fină, lasă rugozități care impietează machetarea sau amprentarea (Dociu). Manopera este
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
compozite) b)După procedeul de realizare a componentei metalice: -prin turnare: din aliaje nobile din aliaje nenobile din titan pur sau aliaje de titan -prin ambutisare (ștanțare) = abandonată; -prin sinterizare; -prin ambutisare și sinterizare (tehnica foliilor); -prin galvanizare; -prin frezare computerizată. c)După procedeul de realizare a componentei fizionomice: -prin sinterizare; -prin polimerizare: termopolimerizare; clasică (căldură umedă); modernă; cu căldură umedă și presiune; cu căldură uscată; fotopolimerizare; fototermobaropolimerizare PREPARAREA DINȚILOR PENTRU COROANE MIXTE Generalități În principiu, în zonele acoperite numai cu
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
agregării acestor proteze unidentare. Incrustațiile integral ceramice, cu precădere cele realizate prin tehnici ce utilizează sistemele CAD/CAM (CEREC, DUX, Celay, Procera Denti CAD), au continuat revoluționarea acestui domeniu prin introducerea amprentei optice, designul restaurării asistat de calculator și frezajul computerizat. La inlay-ul sau incrustația intracoronară (metalică, ceramică sau din compozit), retenția se realizează prin încastrarea într-o cavitate preparată, astfel încât incrustația să fie autoretentivă. Cimentul perfectează coaptarea dintre suprafețele cavității și ale incrustației, îmbunătățind astfel retenția, dar mai ales împiedicând
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
apel la multiple variante terapeutice, variate prin aspectul designului reabilitării protetice, natura materialelor, tehnologiile implicate în realizare. Soluțiile protetice pot fi reprezentate de construcții fixe mixte metalo-compozite și metalo-ceramice, punți integral ceramice sau integral compozite, realizate prin tehnici convenționale sau computerizate, sau de soluția implantară. Punțile dețin un rol important, ele reprezentând una din cele mai actuale și dinamice forme de tratament în cadrul restaurărilor protetice unidentare sau plurale. Ele îmbină armonios satisfacerea cerințelor estetice, masticatorii și de echilibrare ocluzală. În vederea obținerii
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
parțiale fixe cu maxim doi intermediari. Wol-Ceram nu necesită bonturi cu preparații speciale. Se poate realiza și fixarea cu ciment oxifosfat de zinc. Este disponibil în toate nuanțele Vita. Scanarea este realizată cu laser și este extrem de precisă. 2.Tehnologii computerizate de realizare a construcțiilor protetice fixe Deși ceramica a fost descoperită în secolul al XVIII-lea, a fost necesară trecerea unui secol pentru a realiza primele restaurări integral ceramice, atunci din ceramică feldspatică. Deși aveau avantaje estetice, acestea nu au
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
la multiple variante terapeutice, variate prin aspectul designului reabilitării protetice, natura materialelor, tehnologiile implicate în realizare. Soluțiile protetice pot fi reprezentate de construcții fixe, mixte metalo-compozite și metalo-ceramice, punți integral ceramice sau integral compozite realizate prin tehnici convenționale, adezive sau computerizate, sau de soluția implantară. Punțile dețin un rol important, ele reprezentând una din cele mai actuale și mai dinamice forme de tratament, în cadrul restaurărilor protetice unidentare sau plurale. Ele îmbină armonios satisfacerea cerințelor estetice, masticatorii și de echilibrare ocluzală. Parcurgerea
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
229 Capitolul IX. CONCLUZII CU PRIVIRE LA COMUNITĂȚILE VIRTUALE RELIGIOASE DE LIMBA ROMÂNĂ / 233 BIBLIOGRAFIE / 237 ANEXA NR.1. CHESTIONAR "IMPACT CVR" / 248 Argument Apariția și dezvoltarea spațiului virtual pe suport tehnologic au marcat nașterea unei noi modalități de interacțiune umană mediată computerizat ce a condus la posibilitatea constituirii unor forme de organizare socială care permit interrelaționarea indivizilor în lipsa contactului direct, "față în față", denumite comunități virtuale. Ideea unei comunități virtuale nu este nouă, dar apariția și dezvoltarea tehnologiei informației au condus la
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
șansa de a fi cunoscută și îmbrățișată de un număr impresionant de persoane. Între redefinirea spațiului virtual ca spațiu sacru și demonizarea acestuia ca sursă a frivolizării manifestărilor religioase, comunitățile de credincioși care au ales o formă de comunicare mediată computerizat au găsit strategii de adaptare la noile condiții și s-au dezvoltat într-un ritm demn de era informațională. În anul 2000, mai multe persoane utilizau Internetul în scopuri spirituale și religioase decât pentru operațiuni bancare sau servicii matrimoniale (Larsen
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
utilizat ca echivalent pentru diferitele forme de grupuri a căror interacțiune este mediată prin intermediul calculatorului. A doua abordare afirmă că din punct de vedere sociologic comunitățile virtuale sunt noi forme de comunitate create prin intermediul utilizării variantelor diferite de comunități mediate computerizat. Ambele abordări ale definirii comunităților virtuale evidențiază faptul că acestea sunt mai mult decât o serie de mesaje mediate computerizat și le plasează în categoria structurilor sociologice. În relație cu spațiul virtual, Fernback și Thompson (1995) definesc comunitățile virtuale drept
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
din punct de vedere sociologic comunitățile virtuale sunt noi forme de comunitate create prin intermediul utilizării variantelor diferite de comunități mediate computerizat. Ambele abordări ale definirii comunităților virtuale evidențiază faptul că acestea sunt mai mult decât o serie de mesaje mediate computerizat și le plasează în categoria structurilor sociologice. În relație cu spațiul virtual, Fernback și Thompson (1995) definesc comunitățile virtuale drept "relații sociale construite în cyberspațiu prin intermediul contactului repetat cu un spațiu specific care este delimitat simbolic printr-un subiect de
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
cyberspațiu prin intermediul contactului repetat cu un spațiu specific care este delimitat simbolic printr-un subiect de interes". Hagel și Armstrong propun o abordare economică a noțiunii de comunitate virtuală ca instrument de marketing. Ei definesc comunitățile virtuale ca "spații mediate computerizat în care există o integrare a conținutului și comunicării, cu accent pe conținutul generat de membri" (1997, p. 17). Una dintre definițiile mai recente, care oferă un bun cadru pentru delimitarea obiectului cercetării, îi aparține lui Porter (2004): "Comunitățile virtuale
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
indivizi sau parteneri de afaceri ce relaționează în jurul unui interes comun și în care interacțiunea este, cel puțin parțial, susținută sau mediată de tehnologie și ghidată de protocoale sau norme". Includerea variantei în care comunitățile virtuale pot fi parțial mediate computerizat extinde definiția asupra unei serii de structuri și interacțiuni sociale care nu se încadrează în tiparul comunităților online, al căror specific este desfășurarea activității exclusiv pe Internet. Încadrându-se într-un tip similar de abordare, Jones (1997) propune o explorare
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
descriu ca "un cluster de sate electronice care trăiesc pe internet". d. Un spațiu public virtual comun, în care are loc o parte semnificativă dintre interacțiunile membrilor Din perspectiva cyber-arheologiei, pentru delimitarea spațiului virtual comun, cercetătorii din domeniul comunităților mediate computerizat studiază mesajele postate, structurile și conținutul website-ului (Jones, 1997). Structura spațiului virtual comun este eterogenă, de natură intelectuală și socială. Această condiție a comunităților virtuale religioase include necesitatea existenței unui suport tehnic care să le asigure continuitatea în cyberspațiu. O
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
din 2004, sugerează studierea comunităților virtuale ca operând cu "forme de mediu emergente numite cadre comportamentale virtuale (virtual behavior settings). Acestea sunt create prin interacțiuni împărtășite ale membrilor și prin dezvoltarea unui simț al spațiului sau "locului" în comunitățile mediate computerizat" (2004, p. 2). Această abordare a comunităților virtuale are la bază noțiunea de sentiment psihologic al comunității, ce este definit ca "sentimentul membrilor de atașament emoțional împărtășit, apartenență, influență, integrarea și împlinirea nevoilor, care face comunitatea diferită de un simplu
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
rețea de relații care împărtășesc un teritoriu geografic comun, o istorie comună și un sistem de valori împărtășit, de obicei înrădăcinat într-o religie comună" (1997, p. 14). El continuă prin a argumenta că atunci când este vorba de contacte mediate computerizat, acestea nu pot constitui o comunitate în adevăratul sens al cuvântului, deoarece nu pot înlocui experiența relațiilor directe, nemediate, pe care se bazează cooperarea, prietenia și, în ultimă instanță, fenomenul comunitar. După cum autorul însuși observă, "poți comunica prin intermediul rețelelor, dar
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
diferențe majore între comunitățile sociale bazate pe relații directe între membrii lor (chiar dacă acestea împărtășesc adesea o identitate culturală construită imaginativ) și categoriile sociale definite cultural pe baza atribuirilor externe ale membrilor lor. În baza acestor delimitări conceptuale, relațiile mediate computerizat se înscriu în cea de-a doua situație, aceea a categoriilor sociale definite cultural. De aceeași parte a dezbaterii se plasează și Wittel (2001), care afirmă că formațiunile sociale online sunt, de fapt, o formă de rețea socială mai degrabă
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
cunoștințe și de a găsi comuniune în cyberspațiu reprezintă, în opinia autorului, "lipiciul social care alătură indivizi izolați pentru a forma o comunitate" (2000, p. 23). În același ton cu Rheingold, Jones (1997) consideră că diferitele forme de comunicare mediată computerizat s-au dezvoltat din nevoia de a recrea acel sentiment al comunității pe care participanții îl exprimă prin scopul restabilirii legăturilor sociale. În societatea postmodernă, care a pierdut de mult apropierea și legăturile sociale specifice Gemeinschaft-ului, comunitățile virtuale vin să
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
în cyberspațiu. Studiile desfășurate în ultimul deceniu au arătat faptul că Internetul reprezintă o colecție de spații sociale diferite, cu caracteristici proprii, care modelează interacțiunile umane (Miller & Slater, 2000; Wall & Williams, 2007). În consecință, etichetarea Internetului și a comunicării mediate computerizat drept o simplă formă de comunicare reprezintă o abordare îngustă, care nu ține cont de varietatea fenomenelor psiho-sociale care au loc în spațiul virtual. Controversa cu privire la existența comunităților sociale în spațiul virtual și la validitatea conceptului de comunitate virtuală nu
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
ingredientul" esențial și care inițiază și susțin interacțiunile sociale, joacă rolurile specifice comunității, comunică la diferite niveluri, creează și modelează produsele intelectuale și culturale comune; b. scopul împărtășit, care înglobează interesele, nevoile, problemele comune pentru toți membrii comunității; c. sistemul computerizat (tehnologia), care mediază interacțiunea socială și care se referă atât la componentele hardware, cât și la programele destinate comunicării în spațiul virtual (software social); d. sistemul de politici și reguli, care iau forma ritualurilor, protocoalelor, regulilor și legilor care ghidează
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]