1,949 matches
-
vreme mi-au fost oaspeți la masă Michel de Montaigne, tânărul Henric de Navarra și, ca biograf al celui ce avea să devină mai târziu Henric IV al Franței, cel mai vârstnic dintre frații Mann - doar o societate mică, dar comunicativă, de domni cărora le plăcea să se întreacă-n citate. Am vorbit despre pietre la rinichi și la fiere, despre măcelul din Noaptea Sfântului Bartolomeu, despre celălalt frate din casa hanseată, iarăși despre necazurile fără sfârșit ale hughenoților și, prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
celei de luni, sprijinit, și Încă cum, de un ales cerc de fideli care acționează, cu loialitate, În ture. De două ori am asistat la similare cenacluri; cu excepția lui Morpurgo, chipurile Întrezărite au fost de fiecare dată altele, dar fervoarea comunicativă - aceeași. Nu ni se vor șterge din memorie nici muzica metalică a tacâmurilor, nici clinchetul ocazional al câte unui pahar spart. Pe calea semnalării antecedentelor, vom consemna că această petite histoire Începe, asemeni atâtor altora, la Paris. Precursorul, omul-far care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ce n-a mai apărut, pentru că nimic altceva nu mi s-a mai părut cunoscut. Cei aproape o sută de belgieni pe care i-am cunoscut din zece milioane, țintă predilectă a ironiilor franțuzești sînt niște oameni nefiresc de calzi, comunicativi, Încîntători, generoși, ironici și candizi, cu mult umor, un umor negru-absurd asemănător celui românesc, surpriză, Îi distrează la nebunie glumele noastre, deși noi am inventat bancuri din scepticism și Îndîrjire, iar ei cu dezinvoltura și plăcerea cu care se mișcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Nici măcar nu se putea spune că erau prietene. Julia era prietena lui Kay, așa ca Mickey - sau nici măcar atît, pentru că ea nu-și petrecea timpul cu Helen și Kay În apartamentul lor, În cîrciumi sau la petreceri. Nu era deschisă, comunicativă și amabilă. Era Învăluită În mister - avea un fel de strălucire, se gîndi Helen. Misterul și strălucirea ei fuseseră prezente Încă de la Început. — Trebuie s-o cunoști pe Julia, Îi spunea Kay, după ce Helen se mutase În apartamentul ei. Tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
conducere auto și să aibă îndemânarea necesară în conducerea oricărui tip de autovehicul, pentru a putea părăsi cu rapiditate perimetrul în care a fost atacată persoana beneficiară a serviciului de gardă de corp; - să aibă o înfățișare agreabilă, să fie comunicativ, să fie discret, să păstreze secretul misiunii încredințate, să evite deranjarea persoanei protejate; - să manifeste loialitate deplină, atât față de societate, cât și față de persoana căreia îi asigură protecția prin serviciul de gardă de corp; - să cunoască minimum necesar de date
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
rodnică bogăție, de milenii salutar puse în mișcare, imaginarul Romei se menține ca o dimensiune mereu activă, capabilă să ne configureze din adînc. "Imaginația la putere!" n-a așteptat adunările simpatic turbulente din mai ^68, spre a se vădi efectiv comunicativă și, în plus, aptă de elaborări durabile. Firul e lung, venind din antichitate; iar în Baroc, cine decît Gian Lorenzo Bernini a realizat mai deplin, mai tonitruant, în cascadele fîntînilor și în jerba colonadelor, această putere triumfală de a modela
Roma Embleme și principii by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/8343_a_9668]
-
privire și pe chipul său lat, rotund ca o pâine țărănească. Mă plimbam prin parc și l-am văzut de departe, după mers și apoi și după surâsul larg care îi lumina chipul, că e un om în primul rând comunicativ și cu suflet încăpător, își permite să-și arate bucuria care îl stăpânea, deși privirea inteligentă dovedea că știe că oamenii au treburile lor și poate nu le arde de unul care părea să n-aibă nici una și să fie
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
l-a împuns Mihnea prin sac. „Ai chef de conversație, vrei să ne povestești ceva?“ „Arde-l!“, l-am îndemnat pe Mihnea, „Dă-i la muzicuță!“ Scriitorul a amuțit din nou. „Exact ce bănuiam. În general, scriitorii nu sunt prea comunicativi. Doar la conferințe și ieșiri publice se dau mari, acolo să vezi ce le turuie gura!“ „Să revenim la Camil și globalmind.“, am zis. „Am mixat toate datele. Nimic n-are sens. De ce ar vrea globalmind să funcționeze, real sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
revendicat ca obiect de studiu de mai multe discipline cu frontiere problematice ca: retorica, pragmatica, analiza conversațională, analiza discursului. Delimitarea unui sens clar se lovește, astfel, de diversitatea abordărilor, de parțialitatea acestora și de instrumentele metodologice imprecise. Înțeles ca eveniment comunicativ unic, determinat spațio-temporal, discursul a fost studiat încă din antichitate. El avea sensul de cuvântare, iar știința care îl analiza purta numele de retorică, prin care se înțelegea arta de a vorbi frumos. Epoca lui Aristotel sistematiza deja anumite tehnici
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
mijloc de influență, iar retorica poetică investighează mijloacele stilistice de influență. De asemenea, se mai poate vorbi despre retorică aplicată la diferite domenii ale cunoașterii umane: filosofie, politică, educație, religie, ecologie, justiție. Pentru arta elocinței, însă, discursul rămâne un eveniment comunicativ unic, al cărui impact poate fi analizat prin intermediul tehnicilor și mecanismelor argumentative, ideatice, textualiste sau stilistice. O altă știință preocupată de fenomenul discursivității, având totodată și unele rădăcini retorice, este pragmatica. Aceasta are sensul de "studiu al uzului limbii, privită
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
mecanismelor argumentative, ideatice, textualiste sau stilistice. O altă știință preocupată de fenomenul discursivității, având totodată și unele rădăcini retorice, este pragmatica. Aceasta are sensul de "studiu al uzului limbii, privită nu ca sistem de semne, ci ca acțiune și interacțiune comunicativă"2. Definițiile pragmaticii sunt multiple. Pentru Charles Morris, pragmatica este acea parte a semioticii care tratează raportul dintre semne și utilizatorii acestora și care se ocupă cu "aspectele vii ale semiozei, implicând toate fenomenele psihologice, biologice și sociologice care intervin
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
ironizat, comentează sau este comentat. Fiecare gen de discurs își constituie o modalitate proprie de administrare a multiplicității relațiilor interdiscursive cu ansamblul potențial nelimitat al discursurilor din cadrul aceluiași gen. Discursul transgresează, în această accepțiune, granițele tradiționale de înțelegere ca eveniment comunicativ, fiind plasat într-o situație enunțiativă care se constituie ca un loc social. Discursul capătă proprietăți structurale constitutive, derivate din condițiile specifice de producere. Spre exemplu, discursul politic capătă determinanți precum ambiguitatea intenționată, caracterul disimulat al mesajului, tonalitatea imperativă și
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
în cadrul aceleiași formațiuni discursive. În sfârșit, conceptul de practică discursivă trimite la uzajul discursului, adică la activitatea discursivă în general 36. În fapt, termenul de practica discursivă are un sens similar cu cel de discurs, dacă prin discurs înțelegem eveniment comunicativ survenit într-o situație dată. Practica discursivă este reglată de comportamentul strategic al celor implicați în producerea discursului. Prin strategie discursivă înțelegem un ansamblu de acțiuni coordonate pentru atingerea unui scop. Analitic, "nu putem vorbi de strategie decât atunci când următoarele
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
enunțuri posibile, care trimite la un context de care nu poate fi separat. În acest sens, prin discurs se înțelege atât sistemul de producere al ansamblului de texte, cât și acest ansamblu în sine. Discursul nu este doar un eveniment comunicativ, ci și o situație enunțiativă care se constituie ca un loc social, el însuși parte a discursului. Extensional, granițele discursului se extind maximal. Discursul cuprinde, în sfera sa, pe de o parte, oralitatea, scriitura și dialogul, iar, pe de altă
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
este următoarea: q V r V t → p q r t p Raționamentul este unul valid, în care prima premisă cuprinde o disjuncție multiplă neexclusivă. Prezența raționamentului dă valoare și substanță textului, construit de altfel și pe o altă strategie comunicativă, ironia. Inducția Inducția este menționată de Aristotel și definită ca raționamentul în care, din premise particulare, se obține o concluzie cu un grad de generalitate mai mare. Din punctul de vedere al argumentării, ea presupune două procedee: apelul la fapte
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
poate suferi transformări de substanță. II.4. Universul de producere a discursului jurnalistic Cercetarea își propune delimitarea discursului jurnalistic în spațiul public, considerând că identitatea unui discurs constă în fixarea unui scop specific. Mass-media vehiculează un număr impresionant de intenții comunicative. Erwin Black trece în revistă nu mai puțin de unsprezece teorii asupra rolului presei: presa ca agent moral și factor educativ; mediator obiectiv în plan public al faptelor politice; factor ce asigură o piață liberă a ideilor și ierarhizarea concurențială
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
de aici, manipularea discursivă este definită într-un sens larg, incluzând caracteristici non-verbale, precum gesturi, imagini, muzică. Autorul remarcă faptul că, prin ele însele, structurile discursului nu sunt manipulatorii. Ele pot avea astfel de funcții sau efecte doar în situații comunicative specifice și în măsura în care sunt interpretate de participanți în modele contextuale ale acestora. Un discurs sau altul poate fi caracterizat ca manipulator în primul rând pornind de la categorii contextuale și după aceea de la structuri textuale. Analiza noastră se va opri îndeosebi
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
to Do Things with Words 112, John Austin propune o diviziune între acte locuționare, ilocuționare și perlocuționare. Actul locuționar este cel prin care se realizează transmiterea unor anumite semnificații lexicale și gramaticale. Actul ilocuționar constă în exprimarea unei anumite intenții comunicative, iar cel perlocuționar conține intenția de realizare a unui efect asupra interlocutorului (a convinge, a flata, a consola, a liniști etc.). Din perspectiva acestei teorii, manipularea poate fi înțeleasă ca un act de limbaj a cărui valoare acțională este exprimată
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
punct, cea mai importantă idee care apare este aceea că orice cunoaștere este determinată existențial, și aceasta constituie fundamentul concepției neutre asupra ideologiei. Este vorba de ceea ce, într-un alt loc, Mannheim numește "cunoaștere conjunctivă", pe care o opune "cunoașterii comunicative" proprie epistemologiei pe care ideologia o substituie odată cu recunoașterea alcătuirii fragmentate a lumii moderne. Dacă ultimul tip de cunoaștere are în vedere conceptele abstracte pe care deja le deținem (precum cele implicate de teorema lui Pitagora)30, cunoașterea conjunctivă "(...) este
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
mutual împărtășite sunt angajate într-un demers care oferă posibilitatea menținerii fenomenului dominației prezent ca relație socială asimetrică în orice tip de societate în limitele legitimității. În cadrul mai larg al ordinii politice de factură democratică intervine ceea ce Habermas numea "acțiune comunicativă", adică acel tip de interconexiune a indivizilor și grupurilor care "(...) presupune deja întotdeauna (indiferent cât de ficțional o face) scopul emancipator, politic al subiecților de a trăi împreună și de a ajunge la un consens prin intermediul înțelegerii reciproce, al cunoașterii
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
proces o "violență asupra limbajului" de dublu aspect: 1) poetul smulge cuvântul din conexiunile și atribuțiile lui obișnuite că într-un ritual de purificare și de recuperare a unicității și forței lui originare, pentru că apoi 2) să-i redea funcția comunicativa într-un alt nivel de activitate, în capacitatea lui de expresie nealterata, nemutilată și netocita de rutină 175. (Dar nu s-ar putea interpreta acest proces, dimpotrivă, nu ca o violență, ci ca o liberare a limbajului din chingile semnificației
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
o reacție socială precum tachinare sau întrebări nedorite. Subaprecierea persoanelor cu despicături labio-velo-palatine determină un risc crescut de probleme de adaptare psihologică și psihosocială. Nesiguranța răspunsului social reprezintă un factor negativ, ce determină tulburări emoționale manifeste în situații sociale sau comunicative. Este utilă realizarea unui test psihologic de de rutină la acest tip de pacienți, în vederea identificării celor cu risc de dezvoltare a unor probleme psiho-sociale. Starea de normal psihologic se descrie prin teste psihomotorii standardizate, elaborate de specialiști psihologi. Acesti
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
bune pentru a abandona o ființ] în voia aceluiași destin. Prin ce altceva am putea identifica linia de netrecut? S] fie vorba despre rațiune sau poate despre limbaj? Dar un cal adult sau un câine sunt mai raționali și mai comunicativi decât un bebeluș în vârst] de o zi, de o s]pt]mân] sau chiar de o lun]. Presupunând c] nu ar fi așa, cu ce ne-ar ajuta acest lucru? Întrebarea nu este dac] animalele pot raționa sau pot
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
interdisciplinară de abordare, fie prin analiza anumitor practici și obiecte proprii beletristicii. Astfel, Semiotica criticii literare are un dublu statut de pionierat, atât prin explorările metodologice în semiotică și în teoria textului, cât și prin tentativa de a fixa statutul comunicativ al discursului critic. Prima jumătate a cărții este rezervată clarificărilor teoretice și terminologice. Cât privește radiografierea efectivă a acestuia, sunt de reținut ideea că „«textul critic literar» se definește discursiv printr-o structură semantico-sintactică pe bază de metalimbaj, iar ca
VLAD-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290596_a_291925]
-
discursului critic. Prima jumătate a cărții este rezervată clarificărilor teoretice și terminologice. Cât privește radiografierea efectivă a acestuia, sunt de reținut ideea că „«textul critic literar» se definește discursiv printr-o structură semantico-sintactică pe bază de metalimbaj, iar ca act comunicativ, printr-un complex de acte (asertiv, evaluativ și de explicitare), determinate de funcția de mediere îndeplinită în cadrul unei situații comunicative specifice”, analiza structurilor și funcțiilor sale (ilustrată cu exemple din E. Lovinescu, G. Călinescu, Tudor Vianu, I. Negoițescu, Sorin Alexandrescu
VLAD-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290596_a_291925]