23,096 matches
-
fiecare dată când se așeza acolo, încerca senzația neliniștitoare că cineva îl pândește de jos, din hazna, gata să-l înșface cu degete unse și să-l tragă în adânc. Atunci se strângea, închipuindu-și mușcătura. Toată spaima i se concentra în puțina carne ce i atârna în cloaca hămesită. Simțea adunându-se asupra ei toată răutatea universului. Dar acum, preocupat, nu-și mai amintea asta, după cum uită și netrebnica închipuire care prin repetare copi lărească ajunsese să capete consistența realității
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
ani de activitate la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială de la Universitatea București, câțiva ani predând seminarii și apoi chiar un curs de sociologia organizațiilor. A urmat apoi o perioadă în care preocupările mele didactice și de cercetare s-au concentrat în zona politicilor sociale. Între octombrie 2004 și mai 2006, ca beneficiar al unei burse la un program de Master in Business Administration (MBA) al Universității Tiffin din Ohio, am revenit cu lecturi, dezbateri, materiale scrise la domeniul organizațiilor. În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
cinci dimensiuni esențiale pentru culturile naționale care influențează și culturile organizațiilor din țările respective: Individualism versus colectivism (adică centrare pe propriile interese - materialism - sau pe interesele grupului, ale colectivității - altruism). Distanța puterii (mare în dictaturi, țări în care puterea este concentrată în mâinile unui număr restrâns de persoane; mică în democrațiile participative). Evitarea incertitudinii (redusă - grad mare de acceptare a riscului; scăzută - grad mic de acceptare a riscului). Masculinitate versus feminitate (valorile asociate cu masculinitatea sunt: competiția, ambiția, acumularea de posesiuni
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
în special prin venituri și alte forme de suport care se adresează nevoilor de bază. În societățile dezvoltate, clasa mijlocie, segmentul de populație care a trecut cu certitudine de primele două niveluri, constituie majoritatea populației, astfel că organizațiile se pot concentra pe motivatori intrinseci. În țări precum România sau în țările foarte sărace, nevoile fiziologice sau de securitate nesatisfăcute pentru o mare parte din populație fac astfel ca motivația extrinsecă, banii în special, să influențeze în bună măsură productivitatea. Dar banii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
după Wal-Mart) sau cea germană Metro AG, cu care deja este în competiție în China, Europa și în multe alte locații. Chiar dacă este foarte bine poziționat, intensa rivalitate cu competitorii forțează Wal-Mart să reacționeze rapid și să continue să fie concentrată pe menținerea avantajelor competiționale generale (prețuri mici, satisfacția clienților) și, de asemenea, pe competențe specifice (precum expansiunea infrastructurii, formatul de business cu trei tipuri de magazine și o cultură corporată puternică și specifică), pentru a-și putea menține poziția de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
prietenie, toleranță și înțelegere: valori universale care se regăsesc în miezul olimpismului, concept definit în Carta Olimpică. „Scopul olimpismului este de a considera sportul peste tot ca serviciu al dezvoltării armonioase a omului, îndreptat spre încurajarea stabilității unei societăți pacifiste, concentrată spre ocrotirea demnității umane” (Carta Olimpică, Principii fundamentale, paragraful 3). Comisiile CIO și eforturile Mișcării Olimpice Organizarea Jocurilor Olimpice și conducerea unei organizații cum este CIO este un proces complicat. Prin urmare, CIO a desemnat mai multe comisii și asociații, fiecare
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
la Jocurile Olimpice rămâne ridicată. Impactul asupra parteneriatului olimpic: Potențialul crizei olimpice de a avea un impact negativ asupra imaginii olimpice a fost minimal din două motive principale: acțiunea rapidă și decisivă a CIO și programele olimpice de parteneriat s-au concentrat asupra Jocurilor și sportivilor mai degrabă decât asupra operațiunilor CIO. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 141 „Am fost încurajați de progresul CIO în a stabili măsuri specifice pentru reforma organizațională și selecția orașului gazdă din 2006
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
emoțional. Dar puterea și magia Olimpiadelor în inimile oamenilor nu a mai fost pierdută. Este încă foarte mult acolo - și CIO trebuie să acționeze și Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 142 este necesar de a se concentra asupra problemelor recente” - Nicholas Hayek, Sr., președinte al Grupului Swatch, 2 iunie 1999. „Imaginea mea asupra CIO este complet diferită față de cea portretizată în presă în timpul crizei. CIO este o organizație profesionistă, cu un drum bun, lipsită de fantezie și
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
fost permisă în programe, dar CIO a făcut o stipulare privitoare la faptul că teritoriile stadionului și clădirile nu pot fi desfigurate cu postere. 1932, JO de iarnă de la Lake Placid. Eforturile de publicitate ale Comitetului de organizare s au concentrat asupra organizațiilor comerciale și vinderea la bucată a rezervelor (provizie, depozit) care au putut da Jocurilor vinderea liberă a acestora cu condiția comercializării și publicității. Multe rezerve ale Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 146 principalului departament
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
o fi făcută? O fi cuarț roz sau cristal de Murano? Oricum, este atât de minunată, atât de diafană! Culoarea era bine realizată, fața era mai palidă, se accentua către talie și se degrada până jos, la poante. Lumina era concentrată atât de bine pe statuetă, încât nu lăsa nici o umbră. Îți lăsa impresia că dintr-o clipă în alta va începe să danseze! El, care colindase prin lume, fusese prin atâtea muzee, făcuse podoabe de mare finețe, stătea acum în fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
copii între 0 și 14 ani, 50 de salariați, 450 ocupați în agricultură, 7 șomeri și 90 navetiști, inclusiv elevi. Forma satului este alungită, pe mai multe străzi paralele, textura regulată, iar ca structură este un sat de tip adunat (concentrat). Familii de gospodari ai satului: Jugrin, Turcu, Vatamanu, Paladi, Grigoraș, Postelnicu, Jora, Ursu, Acatincăi. V.S. 2.3.3. BURSUC VALE Este așezat în Lunca Siretului, în SE centrului de comună, în stânga căii ferate București Suceava și deservit de Halta Sodomeni
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
țărani, a urmat 7 clase primare în satul natal, după care a studiat la Școala Normală din Cernăuți. După obținerea diplomei de învățător (1936), profesează în Cernăuca (1936-1940), apoi la școala din comuna Băișești, județul Suceava. În perioada 1941-1944 este concentrat și trims pe front. La 01.12.1944 este numit la Școala primară Breznița - Motru, județul Mehedinți. Revine apoi în Moldova, la școlile din Brătești - Pașcani și Cristeștii Moldovei (1950-1959). În 1959 obține diploma de profesor de limba română, calitate
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
a surclasa concurența, a reduce costurile, a-și crește cota de piață și profitul etc. Iată cum vede Patricia A. K. Fletcher "noua lume curajoasă" a companiilor: "Din ce în ce mai multe companii au realizat că, pentru a atinge obiectivele organizaționale, trebuie să concentreze cât mai multe resurse posibile în activități cu valoare adăugată și în lansarea activelor existente spre noi oportunități. Multe corporații încep să externalizeze activitățile standardizate de back-office pentru a concentra resurse în activități competitive"2. Pe acest fundal, este activată
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
au realizat că, pentru a atinge obiectivele organizaționale, trebuie să concentreze cât mai multe resurse posibile în activități cu valoare adăugată și în lansarea activelor existente spre noi oportunități. Multe corporații încep să externalizeze activitățile standardizate de back-office pentru a concentra resurse în activități competitive"2. Pe acest fundal, este activată paradigma rebrandigului domeniilor de cunoaștere și, implicit, a afacerilor. Mai acut se întâmplă acest lucru în ultimii ani, conceptul de brand de angajator intrând în limbajul și practica specialiștilor (mai
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
în găsirea unor soluții adecvate. Pentru moment, prin această lucrare intenționăm să oferim o imagine cât mai închegată a domeniului employer brandingului, un suport și un reper construit sistematic pentru cercetările ulterioare. În lumina considerațiilor de mai sus, cartea se concentrează pe analiza texturii conceptuale și metodologice a acestui nou domeniu, mai ales în contextul în care acest demers este o premieră pentru România. Lucrarea se înscrie într-o abordare interdisciplinară, care nu a ocolit analiza celor mai recente date de
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
nivel mondial, dispariția sistemelor totalitare est-europene, tendințele de democratizare a lu-mii a treia, extinderea explozivă a rețelelor de comunicații sunt doar câteva atribute ale configurației lumii globale. Dezbaterile actuale din largile și somptuoaselor cabinete, dar și din modestele office-uri se concentrează pe marile incertitudini provocate de globalizare și sunt alimentate de iminența unei noi ordini mondiale și a unei culturi globale. Analiștii fenomenului împărtășesc, în principiu, două atitudini: de o parte se află paradigma optimiștilor, cei care acceptă o nouă ordine
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
Unul dintre obstacolele în construirea sa este timpul. Altfel spus, orice brand, inclusiv cel de angajator, are nevoie de timp și efort constant ca să producă rezultate. De multe ori companiile, sub presiunea soluțiilor în timp real, preferă paleative de moment, concentrându-se mai degrabă pe dimensiunea urgență, și mai puțin pe dimensiunea strategie. Totuși, existența strategiei de brand de angajator poate fi un suport pentru problemele urgente ale companiilor. Barrow și Mosley au conceput un instrument-suport în crearea brandului de angajator
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
exprimat în limbaj articulat), iar codificarea mesajului este un proces creativ. În timpul și cu prilejul exprimării mesajului, subiectul creează sensuri noi sau modifică sensuri vechi: mesajul se autogene-rează în însuși procesul comunicării"51. De aceea, claritatea mesajului trebuie să se concentreze pe echilibrarea subtilă a planurilor denotativ și conotativ, adică pe stăvilirea semiozei nelimitate în ultimă instanță. Relevanța este un alt punct sensibil, deoarece, de cele mai multe ori, companiile lansează branduri de angajator ale căror valori nu se corelează cu cele ale
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
fel de animal de companie ar avea? Brandul de angajator vs. brandul de consumator: Dacă numele brandului de angajator este același cu cel al produselor sau serviciilor, împarte grupul în două și cere-le celor dintr-o grupă să se concentreze asupra brandului de angajator, iar celorlalți asupra brandului de produs. Petrecerea brandului: Repetă exercițiul de mai sus pentru câțiva dintre competitorii organizației și apoi descrie ce s-ar întâmpla dacă s-ar întâlni cu toții la o petrecere. Descrie comportamentul lor
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
o miză pentru repectivul grup. Schein a ajutat realmente abia după ce a început să înregistreze pe un flip chart ideile grupului; dacă cineva îl întrerupea pe un membru al grupului din susținerea ideii, acesta era pedepsit. Astfel, grupul s-a concentrat pe ideile de pe chart, fapt care a ajutat mai mult în comunicare și în luarea deciziilor. În cel de-al doilea caz, asumpția grupului era că terenul de muncă al unui manager nu trebuie încălcat. Adică munca fiecăruia îi aparține
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
sistemul social și le extrapolează la nivel individual. Sau, și mai mult, datele legate de un sistem sunt extrapolate la alt sistem. Cercetătorul trebuie să-și ia măsuri suplimentare pentru corectarea unei astfel de erori. Întrucât atenția noastră metodologică este concentrată pe cultura organizațională, vom aborda în continuare erorile legate de studiul acestei realități. Cultura organizațională este un atribut al întregului sistem social organizațional, și nu un atribut individual. Pe de altă parte, ea nu poate fi diagnosticată decât făcând apel
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
organizaționale pentru a realiza o aliniere a acesteia cu brandul. Evident că acest deziderat nu se produce peste noapte și, mai ales, nu prin instrucțiuni sau ordine. Am văzut de ce. Pentru a schimba atitudinile, comportamentele, obiceiurile, este necesar să ne concentrăm pe obținerea acordului cu privire la valori, la viziu-nea companiei, ca apoi să ne asigurăm că acestea sunt împărtășite. Brandul intern urmărește tocmai această coeziune care, însă, nu se câștigă numai prin acțiuni de publicitate internă sau prin programe de training. Pentru
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
identității brandului de angajator. Bazată pe ideea că percepțiile și cunoștințele noastre sunt determinate de interacțiunea socială și, ca atare, pe ipoteza că există infinite posibilități de interpretare care oferă numeroase maniere de acțiune pentru fiecare dintre noi, această metodă concentrează atenția pe oameni. Toți actorii importanți își focalizează interesul pe explorarea celor mai bune experiențe și atribute ale companiei, pentru a vedea ce anume i-ar putea face pe angajați să accepte viziunea brandului și, nu în ultimul rând, pentru
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
donațiilor sau filantropiei corporatiste. Avem, însă, puține informații despre strategiile de CSR, despre politicile companiilor față de grupurile implicate în sau afectate de acțiunile companiilor"206. O cercetare din 2007 (Transparență și credibilitate în practicile de responsabilitate socială corporatistă) s-a concentrat asupra a două probleme, cele mai disputate, din domeniul responsabilității sociale corporatiste: transparența în politicile de responsabilitate socială corporatistă și credibilitatea companiilor care dezvoltă programe sociale. Cercetarea a vizat punerea în evidență a modului în care companiile din România utilizează
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
Teodor Vârgolici Contactele numeroase și variate pe care literatura română le-a întreținut, de-a lungul timpului, cu literatura universală au constituit adesea obiectul unor laborioase cercetări și exegeze, însă, în mod frecvent, acestea s-au concentrat fie la un singur moment, fie la un anumit aspect sau scriitor din diferite literaturi naționale. Astăzi, criteriile moderne ale comparatismului literar asigură o nouă viziune asupra relațiilor literaturii române cu literatura universală, urmărind, pe de o parte, să demonstreze
Literatura universală în periodicele românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7183_a_8508]