2,296 matches
-
mențion]m câteva dintre criticile contemporane ce se aduc, de obicei, eticii creștine. 1) Etică creștin] este intolerant] și alimenteaz] intoleranță. Exist] multe dovezi în sprijinul acestei acuzații. Toate tradițiile confesionale majore s-au atacat reciproc. Într-adev]r, doar la Conciliul Vatican ÎI (1962-1965) Biserică romano-catolic] a abandonat, în cele din urm], poziția conform c]reia „greșeală nu are drepturi”. Antisemitismul a fost o boal] major] a creștin]ț]ții (și nu numai). Ideea de tolerant] s-a înfiltrat în lumea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
folosit-o pentru a ar]ta c] cei care (în ignorant]) L-au persecutat și L-au r]stignit pe Iisus Hristos nu au p]c]tuit - o ipotez] aparent respins] de contemporanii s]i deoarece a fost condamnat] la Conciliul de la Sens, în 1141. În leg]tur] cu cea de-a doua implicație, el ofer] o versiune neconving]toare a sugestiei discutate anterior, c] aceia care tr]iesc în afara spectrului revelației creștine pot totuși s] fie virtuoși, atâta vreme cât își conformeaz
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
referitoare la influența sau prezența elementului dacic, slav sau bulgar În limba română. Istoricul maghiar considera că româna este o limbă „moale”, având o sonoritate plăcută, deplângând numai faptul că ea fusese „blestemată cu scrierea chirilică”. Kőváry crede că Înainte de Conciliul de la Florența, din 1439, românii scriau cu litere latine, ceea ce este dovedit de inscripțiile daco-romane ieșite din săpături. El preia legenda respectivă, lansată În cultura română de Dimitrie Cantemir XE "Cantemir" și Îmbrățișată apoi cu multă căldură de Școala Ardeleană
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ca un limbaj al bibliei, un mod de exprimare al lui Dumnezeu față de om. Nu trebuie uitat însă faptul că Biserica a ținut cont și de canoanele și edictele referitoare la modurile de reprezentare de‑a lungul istoriei. Spre exemplu, Conciliul Vatican II a elaborat prin lucrările sale mai multe documente pentru a contura poziția bisericii occidentale privind reprezenta‑ rea imaginilor. Astfel, Sacrosanctum Concilium abordează valoarea artei sa‑ cre în sens spiritual și artistic. Pentru a intra în adevăratul spirit al
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
natură, dar după aceea, a sustras morții trupul muritor pentru a demonstra propria putere divină prin care a dovedit că viața eternă promisă de el era supremă morții. Consecințele acestor considerații au fost incalculabile, încât episcopul de Cezareea a avizat Conciliul din Niceea (325). Carnea lui Cristos a devenit a Cuvântului, astfel văzându‑l pe Cristos îl vedem pe Fiul lui Dumnezeu, și această carne e asemănătoare cu aceea a unui om cu trup și suflet: Fiul coe‑ tern cu acela
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
sine însuși. Revelarea sa în Transfigurarea de pe muntele Tabor nu este scop în sine, dar prefigurează icoana centrală: icoana icoanelor, adică crucea. 7. Natura icoanei Între natura și conținutul icoanei există o legătură strânsă. Natura icoanelor a fost definită în conciliile ecumenice: al II‑lea Conciliu din Niceea (787), în al IV‑lea Conciliu din Constantinopol (869‑870) și în conciliul din Trento. Definiția Conciliului din Niceea, preluată mai apoi de Conciliul din Constan‑ tinopol al IV‑lea preciza următoarele: decidem
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Transfigurarea de pe muntele Tabor nu este scop în sine, dar prefigurează icoana centrală: icoana icoanelor, adică crucea. 7. Natura icoanei Între natura și conținutul icoanei există o legătură strânsă. Natura icoanelor a fost definită în conciliile ecumenice: al II‑lea Conciliu din Niceea (787), în al IV‑lea Conciliu din Constantinopol (869‑870) și în conciliul din Trento. Definiția Conciliului din Niceea, preluată mai apoi de Conciliul din Constan‑ tinopol al IV‑lea preciza următoarele: decidem să se înceapă din nou
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
sine, dar prefigurează icoana centrală: icoana icoanelor, adică crucea. 7. Natura icoanei Între natura și conținutul icoanei există o legătură strânsă. Natura icoanelor a fost definită în conciliile ecumenice: al II‑lea Conciliu din Niceea (787), în al IV‑lea Conciliu din Constantinopol (869‑870) și în conciliul din Trento. Definiția Conciliului din Niceea, preluată mai apoi de Conciliul din Constan‑ tinopol al IV‑lea preciza următoarele: decidem să se înceapă din nou venerarea imaginilor sacre (...), să le dăm cinstea și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
adică crucea. 7. Natura icoanei Între natura și conținutul icoanei există o legătură strânsă. Natura icoanelor a fost definită în conciliile ecumenice: al II‑lea Conciliu din Niceea (787), în al IV‑lea Conciliu din Constantinopol (869‑870) și în conciliul din Trento. Definiția Conciliului din Niceea, preluată mai apoi de Conciliul din Constan‑ tinopol al IV‑lea preciza următoarele: decidem să se înceapă din nou venerarea imaginilor sacre (...), să le dăm cinstea și respectul ce li se cuvine; nu putem
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
icoanei Între natura și conținutul icoanei există o legătură strânsă. Natura icoanelor a fost definită în conciliile ecumenice: al II‑lea Conciliu din Niceea (787), în al IV‑lea Conciliu din Constantinopol (869‑870) și în conciliul din Trento. Definiția Conciliului din Niceea, preluată mai apoi de Conciliul din Constan‑ tinopol al IV‑lea preciza următoarele: decidem să se înceapă din nou venerarea imaginilor sacre (...), să le dăm cinstea și respectul ce li se cuvine; nu putem da un adevărat cult
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
o legătură strânsă. Natura icoanelor a fost definită în conciliile ecumenice: al II‑lea Conciliu din Niceea (787), în al IV‑lea Conciliu din Constantinopol (869‑870) și în conciliul din Trento. Definiția Conciliului din Niceea, preluată mai apoi de Conciliul din Constan‑ tinopol al IV‑lea preciza următoarele: decidem să se înceapă din nou venerarea imaginilor sacre (...), să le dăm cinstea și respectul ce li se cuvine; nu putem da un adevărat cult pe care îl dorește Dumnezeu, dar cel
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
elenă, romană și creștină. Din secolul al VIII‑lea până la mijlocul secolului al IX‑lea, istoria bizantină este întunecată de criza iconoclastă, criză care a dus la distrugerea multor icoane. Un rol deosebit în istoria icoanei l‑a avut ultimul Conciliu ecumenic al VII‑lea din Niceea în anul 787, dar deciziile luate au fost puse în practică 55 de ani mai târziu. Prin victoria finală a sfintelor imagini din anul 843, icoanele au fost repuse în drepturi definitive de împărăteasa
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
cât și pentru orice creație artistică pentru ca să se nască o operă de artă autentică: omul bun scoate lucruri bune din tezaurul său bun, iar omul rău scoate lucruri rele din tezaurul său rău. La propagarea cultului icoanelor a contribuit mult Conciliul din Constantinopol din anul 692, acolo unde s‑a exprimat regula ca Isus Cristos să fie înfățișat după asemănări umane, prin aceasta putându‑se scruta mai bine profunditatea misterului umilinței la care s‑a supus Cristos în viața sa pământească
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
și în orice caz repetă el, ne este imposibil să tindem spre spiritual fără corporal. Astfel, prima analogie între cuvânt și imagine stabilită de sfântul Ioan, se referă la materia cuvântului scris, în raport cu cea a imaginii pictate. Tot astfel și Conciliul Constantinopolitan din anul 869, proclamă în cel de‑al treilea canon al său: cinstim imaginile sfinte ale Domnului nostru Isus Cristos și cartea sfintelor Evanghelii, arătându‑le aceeași venerație, deoarece așa cum obținem un bine mântuitor prin intermediul silabelor, la fel se
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
neschimbată cu istoria și tradiția civilizației patriei mame pierdute(...), aceasta contribuind la păstrarea tipologiei școlii grecești. Astfel caracterul tipic al icoanelor acestei perioade este virtuozitatea tehnică și ma‑ rea varietate a modelelor iconografice. 8.4. Secolul al XVII‑lea până la Conciliul Vatican al II‑lea În primul sfert al secolului al XVII‑lea iau ființă multe școli de pictură re‑ ligioasă. Pictura școlilor este rafinată în scheme, în proiecte, în tehnică, în compoziția scenelor. Acum, apariția icoanelor de dimensiuni mai reduse
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
decât în formele estetice. A doua tendință este cea inovatoare, care a considerat că arta adevărată are totdeauna un caracter creativ. Arta religioasă s‑a putut îmbina cu noile mișcări artistice care s‑au succedat de‑a lungul se‑ colelor. Conciliul al II‑lea din Vatican (1962‑1965), a venit în întâmpinarea artei religioase, dând indicații, norme și legi clare. În această privință sfântul Con‑ ciliu elaborează documentul Sacrosanctum Concilium nr. 122‑129, care do‑ rește să elucideze importanța și valoarea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
aceste aspecte, nu este vorba de o plăcere numai a minții, nici de o plăcere numai a simțurilor în fața frumuseților. Frumusețea face să vibreze omul în totalitatea ființei sale. Această definiție a sfântului Toma exprimă mai curând neputința cuvintelor 83 ConCiliul eCumeniC al ii‑lea din vaTiCan, Constituția despre liturgie - Sacro sanctum Concilium, nr. 122. 84 Ferdinand Victor Eugène Delacroix (1798‑1863) - pictor francez din perioada roman‑ tismului. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 104 de a defini frumusețea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
adresat artiștilor în timpul întâlnirii speciale din capela Sixtină, din 7 mai 1964. Din această colaborare, biserica speră într‑o epifanie reînnoită a frumo‑ sului pentru timpul nostru și răspunsuri adecvate la exigențele proprii ale co‑ munității creștine. Răspunsul vine din partea Conciliul Vatican al II‑lea care a pus bazele unui raport reînnoit între biserică și cultură cu reflexe imediate și asupra domeniului artelor. Este un raport - răspuns care se propune sub sem‑ nul prieteniei, deschiderii și al dialogului. Ca atare în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
ele se preocupă să‑i descopere omului locul lui în istorie și în univers, să‑i pună în lumină necazurile și bucuriile sale, nevoile și capacitățile sale, și să‑i schițeze o soartă mai bună54. Pe această bază la încheierea Conciliului părinții conciliari au adresat artiștilor un salut și un apel: Această lume - au spus ei - în care noi trăim are nevoie de frumusețe, pentru a nu cădea în disperare. Frumusețea, ca și adevărul, dă bucurie inimii oamenilor și este un
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
proveniența artei fără ajutorul ei. Dar de ce, din puzderia zeilor elini, trebuie să apelăm, când e vorba de proveniența artei, tocmai la zeița Atena? De ce, cu ajutorul ei doar, putem evita „arbitrarul gândului“? Oare pentru simplul fapt că ea este zeița conciliului, polymetis, „sfătuitoarea în împrejurări diverse“, cum o numește Homer? Dar Heidegger nu solicită asistența Atenei într-o manieră simbolică sau nediferențiată, gândindu-se, așa cum facem adesea, că e bine, pentru reușita unei acțiuni, să ne așezăm sub un protectorat divin
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
a medaliei. Templele dorice și corintice de marmură și granit au căzut; statuile lui Fidias și Praxiteles și-au pierdut capetele și au fost îngropate. Sf. Vasile și Sf. Augustin au aruncat trăsnete asupra ghicitorilor, constituțiilor apostolice și a altor concilii ecumenice (din Laodice 336; Aries 314; Toledo 400; Agde 505; Orleans 511; Braga 561; Auxerre 570; Nargonne 589), condamnând astrologia și afurisindu-i pe cei care o practică. Ingerii rebeli - se predica de pe amvoane, l-au învățat pe Cham și
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
Racoveanu se întreabă pe bună dreptate prin ce anume se caracterizează aceasta, mai ales că au existat sinoade care s-au înșelat - Sinodul tâlhăresc de la Efes (449); Sinodul de la Stejar, lângă Calcedon (403), condus de Teofil, arhiepiscopul Alexandriei, precum și numeroasele concilii care vizau ereziile ariene, semiariene, nestoriene etc. Se știe că la aceste soboare care au greșit - care au schimbat minciuna în adevăr - au participat foarte mulți episcopi. În plus, se mai știe că deciziile unor sinoade formate din puțini episcopi
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
se mai știe că deciziile unor sinoade formate din puțini episcopi - Ancira (18 episcopi); Neocezareea (24 episcopi); Gangra (13 episcopi) - au fost acceptate de Sinoadele Ecumenice. O altă situație semnificativă viza faptul că deciziile unor Sfinți Părinți, singurii participanți la concilii, au fost admise și adoptate de Sinoadele Ecumenice - a se vedea epistola Sfântului Dionisie al Alexandriei (264), împărțită în canoane; enciclica Sfântului Grigorie Taumaturgul (270), divizată în canoane; discursul de căință al Sfântului Petru al Alexandriei (311), împărțit în canoane
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
a apărut în România între 1919 și 1928. Tradiția bizantină, atât de puternică în sud-estul continentului, este la fel de europeană ca și cea latină. S-a afirmat de altfel, tot în această zonă, că începutul culturii europene datează, de fapt, de la Conciliul de la Niceea, din 325, continuat în alte șase reuniuni până în anul 1787. În orice caz, nașterea Europei este plurală, policentrică. Roma și Bizanțul sunt, în perspectivă europeană convergente și complementare. La fel parisul și Atena. și alte centre. Se poate
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
și spirituală. Dacă Reforma exalta cultul Scripturii și rolul muzicii religioase, Contra-Reforma va adula reprezentările picturale ale Sfintei Familii numite "iezuite" (Iisus, Maria, Iosif), ale Părinților Bisericii și ale clericilor sanctificați. Secolul XVI înregistrează triumful definitiv al imaginii, consacrat prin Conciliul din Trento. Rezistența iconodulă se va opune ascezei reformaților cu un program agresiv și mai puțin nuanțat, provocând excesele artei și ale spiritualității baroce. Numit fie epoca "banchetului îngerilor", fie jocul "profunzimii aparențelor", barocul este înainte de toate o explozie inegalabilă
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]