7,702 matches
-
strategice discutate devin mai complexe, dacă se raportează la timp și se ia în considerare un comportament dinamic al celorlalți concurenți. Comportamentul pe care îl adoptă o organizație este focalizat asupra unui moment viitor, căruia i se asociază o configurație concurențială conform unui scenariu. Și concurenții fac același lucru, conform unui scenariu concurențial propriu. Ei încearcă să-și surprindă concurenții, inclusiv printr-o poziționare care să însemne o mișcare inovativă. În acest context, se pornește de la harta strategică prezentă și se
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
ia în considerare un comportament dinamic al celorlalți concurenți. Comportamentul pe care îl adoptă o organizație este focalizat asupra unui moment viitor, căruia i se asociază o configurație concurențială conform unui scenariu. Și concurenții fac același lucru, conform unui scenariu concurențial propriu. Ei încearcă să-și surprindă concurenții, inclusiv printr-o poziționare care să însemne o mișcare inovativă. În acest context, se pornește de la harta strategică prezentă și se vizează o poziție într-o hartă viitoare, în care se iau în
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
strategice. În acel moment, între segmente existau partajări nesemnificative de resurse, fiecare având factori-cheie proprii ai succesului. Clienții erau interesați doar de o gamă restrânsă de produse, ceea ce înseamnă că fiecare categorie era caracterizată de un anumit tip de avantaj concurențial vizat de furnizori. Harta strategică semnificativă este trasată avându-se în vedere axele „grad de specializare al clienților” și „cuplul procedee tehnologice/funcții deservite” (vezi figura 6.1). Figura 6.1 Caracteristicile generale ale fiecărui grup sunt următoarele: - Grupul 1
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
de o singură firmă, care abordează toate tehnologiile, dar cu aplicații pentru clienți fără pretenții deosebite. Ca și grupul precedent, posibilitățile unor sinergii din utilizarea unor resurse pentru mai multe segmente sunt reduse și nu pot fi transformate în avantaj concurențial. Atât analiza descriptivă a grupurilor, cât și harta strategică implică un număr mare de aproximări sau o oarecare imprecizie. Spre exemplu, de regulă, ariile grupurilor pe hartă sunt proporționale cu cifrele de afaceri, dar în acest caz echilibrarea „estetică” a
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
semnificative, iar ariile reprezentate ar fi fost proporționale cu cifrele de afaceri în anii pentru care s-au făcut reprezentările. Subiecte înrudite pentru comparațietc "Subiecte înrudite pentru comparație" Alianțe strategice Analiza factorilor-cheie ai succesului Analiza lanțului valorii Analiza mediului înconjurător concurențial Matrice de portofoliu Segmentare de marketing Segmentare strategică internă Sistemul CAEN Teme de discuțietc "Teme de discuție" 1. Alegeți câteva industrii generice din România, cunoscute prin numărul relativ mare de firme concurente, spre exemplu, industria confecțiilor, industria materialelor de construcții
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
a punctelor tari și a punctelor slabe. Abordarea realizată din această perspectivă are și implicații practice prin faptul că generează premisele teoretice ale dezvoltării instrumentelor de analiză ale mediului intern - mai exact, a modului în care elementele sale creează avantaje concurențiale. Unul dintre instrumentele noi de analiză este așa-numitul „cadru de analiză VRIO”, creat și popularizat de profesorul american Jay B. Barney în numeroasele sale manuale și studii de management. Opțiunea de a-l include în această lucrare a fost
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Resource-Based View). Sursa istorică profundă a acestei abordări o constituie lucrările din 1817 a lui David Ricardo, după cum subliniază Barney și Hesterly (2006). Ricardo susținea că oferta de pământ este inelastică, ceea ce avea drept consecință, în principiu, dobândirea unui avantaj concurențial de către cel care avea o resursă de pământ de calitate superioară. „Translatată” în zilele noastre, această idee susține că va avea o performanță mai bună cel ce va dispune de resurse mai bune în comparație cu concurentul său. Numeroasele studii asupra resurselor
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
de resurse pentru subiectul discutat sunt „resursele-prag” și „resursele unice” (Johnson, Scholes și Whittington, 2005). Resursele-prag sunt cele de care o organizație are nevoie pentru a satisface cerințele minimale ale supraviețuirii economice. Resursele unice sunt cele care asigură un avantaj concurențial și sunt greu de obținut de către ceilalți competitori. Prahalad și Hamel discută, în cazul firmelor diversificate, despre competențe de bază sau esențiale (core competencies) definite ca fiind „experiența colectivă a organizației, manifestată, în special, în combinarea diverselor calificări asociate producției
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
3. Cadrul de analiză VRIOtc "7.3. Cadrul de analiză VRIO" În anii ’90, abordarea bazată pe resurse este revigorată de o pleiadă de teoreticieni, între care Dierickx și Cool (1989), Conner (1991), Peteraf (1993), care discută legătura dintre avantajele concurențiale și resursele organizaționale. Barney (1991), unul dintre reprezentanții acestui grup, marchează o înclinare mai evidentă spre construirea unor instrumente de analiză focalizate asupra efectelor resurselor. De fapt, valoarea instrumentală în analizarea mediului intern, după cum se va vedea în continuare, implică
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
resursă poate fi considerată valoroasă dacă permite organizației o poziționare favorabilă față de oportunități și amenințări. Această exprimare generală înseamnă, din punct de vedere economic, generarea unui profit suplimentar în comparație cu situația în care ar lipsi această resursă. Din punct de vedere concurențial, valoarea are un impact pozitiv asupra poziției, ceea ce s-ar putea traduce, din punctul de vedere al pieței, într-o îmbunătățire a segmentului de piață deținut. Conform unor studii empirice de referință, cum ar fi cel al lui Buzzell și
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
se bazează, de multe ori, pe o configurație unică a mediului intern. Cazul de raritate cel mai avantajos îl reprezintă situația în care doar o singură firmă deține resursa. În acest caz, resursa are potențialul de a genera un avantaj concurențial durabil (posibilitatea este afectată de imitabilitate!). În extrema cealaltă, dacă toate firmele dintr-o industrie posedă resursa respectivă, atunci nu se mai poate discuta de raritate sau de un avantaj relativ asociat. Raritatea poate să fie rezultatul unui aranjament de
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
posedă resursa respectivă, atunci nu se mai poate discuta de raritate sau de un avantaj relativ asociat. Raritatea poate să fie rezultatul unui aranjament de exclusivitate între doi parteneri, ceea ce ar constitui, cel puțin pentru unul dintre ei, un avantaj concurențial prin raportare la competitorii care nu se găsesc în poziția respectivă. Exclusivitatea în realizarea unui produs, ceea ce s-ar traduce în posibilitatea unică de combinare de resurse valoroase, poate să fie și rezultatul unei reglementări de natură legală, cum ar
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
datorită poziționării în spațiu și timp, sau datorită faptului că a făcut „prima mișcare”; 2. ambiguitatea cauzală reprezintă o situație în care nu se poate determina natura exactă a resurselor sau modul de combinare al acestora, astfel încât să rezulte avantajul concurențial constatat; 3. complexitatea socială constă în crearea unui fenomen psihosocial unic prin realizarea unui set de relații interpersonale, management și elemente culturale distinctive; 4. brevetele sau patentele reprezintă o sursă de natură legală a exclusivității realizării unui produs, în special
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
ale modului de organizare ar putea contribui la punerea în valoare a resurselor sunt încă relativ vagi, fiind focalizate asupra unor studii de caz. Barney (1991, 1997) consideră că există o legătură între caracteristicile resurselor conform schemei VRIO și poziționarea concurențială a firmei de tipul celei sintetizată în tabelul 7.1. Tabelul 7.1 Deși oferă doar un cadru calitativ de analiză, modelul VRIO a devenit un element de referință pentru abordările bazate pe resurse și o „bază” pentru dezvoltarea unor
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
VRINE. Conceptele, a căror inițiale formează acronimul, sunt, în ordine: valoare, raritate, inimitabilitate, nonsubstituibilitate și exploatabilitate. Se poate deduce faptul că diferențele între cele două modele sunt nesemnificative. Trebuie remarcat că aprecierea atributelor unei resurse implică o raportare la mediul concurențial, chiar dacă ar părea că este o analiză exclusiv a mediului intern. Valoarea, raritatea sau inimitabilitatea obligă la găsirea unor referințe externe. Dat fiind că miza o formează avantajul concurențial, va rezulta că elementele de comparație sunt selectate din aceeași piață
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
remarcat că aprecierea atributelor unei resurse implică o raportare la mediul concurențial, chiar dacă ar părea că este o analiză exclusiv a mediului intern. Valoarea, raritatea sau inimitabilitatea obligă la găsirea unor referințe externe. Dat fiind că miza o formează avantajul concurențial, va rezulta că elementele de comparație sunt selectate din aceeași piață sau din același grup strategic (a se vedea capitolul 6). Dacă se ia drept „punct de referință” atributul asociat substituibilității, atunci analiza devine mai complicată, pentru că se pune și
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Indiferent de modul de particularizare, aceste modele se înscriu în categoria celor integratoare, iar demersul analitic începe similar studiului valorii create la nivelul firmei (organizației). Nu trebuie scăpat din vedere faptul că rezultatul analizei se concretizează în estimarea naturii avantajului concurențial rezultat, cu o poziționare pe o scară calitativă cu patru niveluri: dezavantaj, paritate concurențială, avantaj concurențial temporar, avantaj concurențial durabil. Aprecierea valorii, a rarității sau a inimitabilității unei resurse se face, după cum s-a precizat, prin raportarea la concurenți. Într-
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
demersul analitic începe similar studiului valorii create la nivelul firmei (organizației). Nu trebuie scăpat din vedere faptul că rezultatul analizei se concretizează în estimarea naturii avantajului concurențial rezultat, cu o poziționare pe o scară calitativă cu patru niveluri: dezavantaj, paritate concurențială, avantaj concurențial temporar, avantaj concurențial durabil. Aprecierea valorii, a rarității sau a inimitabilității unei resurse se face, după cum s-a precizat, prin raportarea la concurenți. Într-un fel sau altul, analiza se „externalizează”, ceea ce atrage după sine necesitatea discuției structurii
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
începe similar studiului valorii create la nivelul firmei (organizației). Nu trebuie scăpat din vedere faptul că rezultatul analizei se concretizează în estimarea naturii avantajului concurențial rezultat, cu o poziționare pe o scară calitativă cu patru niveluri: dezavantaj, paritate concurențială, avantaj concurențial temporar, avantaj concurențial durabil. Aprecierea valorii, a rarității sau a inimitabilității unei resurse se face, după cum s-a precizat, prin raportarea la concurenți. Într-un fel sau altul, analiza se „externalizează”, ceea ce atrage după sine necesitatea discuției structurii industriale în
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
valorii create la nivelul firmei (organizației). Nu trebuie scăpat din vedere faptul că rezultatul analizei se concretizează în estimarea naturii avantajului concurențial rezultat, cu o poziționare pe o scară calitativă cu patru niveluri: dezavantaj, paritate concurențială, avantaj concurențial temporar, avantaj concurențial durabil. Aprecierea valorii, a rarității sau a inimitabilității unei resurse se face, după cum s-a precizat, prin raportarea la concurenți. Într-un fel sau altul, analiza se „externalizează”, ceea ce atrage după sine necesitatea discuției structurii industriale în care se operează
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
a genera judecăți de valoare asociate modelului de analiză. Modelele de tip VRIO au o componentă cantitativă nesemnificativă, asociată eventual discuției legate de valoare. Componenta calitativă este dominantă, fiind asociată unor mecanisme complexe de argumentare finalizate cu estimarea nivelului avantajului concurențial. Explicarea acestor mecanisme este utilă ulterior într-o perspectivă dinamică a managementului avantajului concurențial. Organizația implicată va acționa în direcția îmbunătățirii poziției concurențiale, prin accentuarea atributelor favorabile ale resurselor deținute. Valoarea apare ca fiind diferența dintre profitul firmei subiect și
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
o componentă cantitativă nesemnificativă, asociată eventual discuției legate de valoare. Componenta calitativă este dominantă, fiind asociată unor mecanisme complexe de argumentare finalizate cu estimarea nivelului avantajului concurențial. Explicarea acestor mecanisme este utilă ulterior într-o perspectivă dinamică a managementului avantajului concurențial. Organizația implicată va acționa în direcția îmbunătățirii poziției concurențiale, prin accentuarea atributelor favorabile ale resurselor deținute. Valoarea apare ca fiind diferența dintre profitul firmei subiect și cel mediu din industrie sau grupul strategic de referință. La modul general și simplificator
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
valoare. Componenta calitativă este dominantă, fiind asociată unor mecanisme complexe de argumentare finalizate cu estimarea nivelului avantajului concurențial. Explicarea acestor mecanisme este utilă ulterior într-o perspectivă dinamică a managementului avantajului concurențial. Organizația implicată va acționa în direcția îmbunătățirii poziției concurențiale, prin accentuarea atributelor favorabile ale resurselor deținute. Valoarea apare ca fiind diferența dintre profitul firmei subiect și cel mediu din industrie sau grupul strategic de referință. La modul general și simplificator, profitul apare ca o diferență între prețul mediu și
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
aceasta este posibilă și riscurile sunt acceptabile. Unicitatea resurselor se apreciază contextual și se reflectă într-o decizie de susținere sau rejectare a mișcării de intrare. Modul în care organizația este aptă pentru susținerea unei resurse, ce induce un avantaj concurențial bazat pe cost, se apreciază cunoscându-se caracteristicile pe care ar trebui să le aibă pentru a induce costuri administrative minime și un comportament al personalului orientat spre economii. Structurile funcționale, cu un număr mic de niveluri și personal funcțional
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
unui produs a cărui valoare, percepută de consumator, este superioară celei a concurenților (Porter, 1980) sau oferirea unui set unic de beneficii asociate produsului (Allaire și Fîrșirotu, 1998). Din punctul de vedere al economiei industriale, diferențierea este asociată unei structuri concurențiale de tip monopolistic. Produsele pot să difere între ele printr-un număr mare de atribute secundare, obiective sau subiective, deși au o bază comună a atributelor principale asociate utilității lor tehnice. Firmele pot să susțină o diferențiere concentrându-se direct
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]