4,913 matches
-
produse din carne, albastru pentru pește, albul pentru produsele lactate, verde pentru fructe și legume. Culorile vii, așa cum arătam mai sus, ar trebui utilizate în magazinele pentru copii și tineri, verdele închis pentru confecțiile bărbătești tradiționale, culorile pastelate în cazul confecțiilor feminine. Culoarea este indisolubilă de lumină, în alegerea luminii un criteriu determinant constituindu-l confortul vizual al clienților. De asemenea, se acordă o atenție tot mai mare modului de colorare a tencuielilor, preferându-se nuanțele calde care să favorizeze o
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
ele sunt stabile și au durabilitate. Este posibilă schimbarea lor în timp, dar procesul este lent și relativ dificil. Cu toate că, în general sunt consecvente, atitudinile se pot caracteriza și prin dinamism, uneori ele se schimbă în timp (moda, fabricile de confecții, de încălțăminte se confruntă cu dinamismul atitudinii, care determină, la rândul său, schimbarea stilurilor de viață<footnote Costinel Dobre, op. cit., p. 37. footnote>). Atitudinea are trei componente: cognitivă, afectivă, conativă (intențională<footnote Jim Blythe, op. cit., p. 90. footnote> sau comportamentală
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
anual<footnote Marc Filser, op. cit., p. 106. footnote>, bugetele asociate acestei categorii de vârstă fiind foarte ridicate în multe din țările lumii. b) Tinerii adulți reprezintă partea cea mai dinamică a pieței pentru numeroase produse și servicii: echipament electrocasnic, mobilă, confecții, agrement etc. c) Vârstnicii formează un segment de piață foarte important, mai ales prin consumul unor produse și servicii specifice (medicamente, asistență medicală, servicii bancare etc.), cât și prin ponderea din ce în ce mai mare pe care o dețin în totalul populației. În
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
au coduri predeterminate: roșul pentru carne și produse din carne, albastru pentru pește, albul pentru produsele lactate, verde pentru fructe și legume. Culorile vii, așa cum arătam mai sus, ar trebui utilizate în magazinele pentru copii și tineri, verdele închis pentru confecțiile bărbătești tradiționale, culorile pastelate în cazul confecțiilor feminine. Culoarea este indisolubilă de lumină, în alegerea luminii un criteriu determinant constituindu-l confortul vizual al clienților. De asemenea, se acordă o atenție tot mai mare modului de colorare a tencuielilor, preferându
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
produse din carne, albastru pentru pește, albul pentru produsele lactate, verde pentru fructe și legume. Culorile vii, așa cum arătam mai sus, ar trebui utilizate în magazinele pentru copii și tineri, verdele închis pentru confecțiile bărbătești tradiționale, culorile pastelate în cazul confecțiilor feminine. Culoarea este indisolubilă de lumină, în alegerea luminii un criteriu determinant constituindu-l confortul vizual al clienților. De asemenea, se acordă o atenție tot mai mare modului de colorare a tencuielilor, preferându-se nuanțele calde care să favorizeze o
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
ele sunt stabile și au durabilitate. Este posibilă schimbarea lor în timp, dar procesul este lent și relativ dificil. Cu toate că, în general sunt consecvente, atitudinile se pot caracteriza și prin dinamism, uneori ele se schimbă în timp (moda, fabricile de confecții, de încălțăminte se confruntă cu dinamismul atitudinii, care determină, la rândul său, schimbarea stilurilor de viață<footnote Costinel Dobre, op. cit., p. 37. footnote>). Atitudinea are trei componente: cognitivă, afectivă, conativă (intențională<footnote Jim Blythe, op. cit., p. 90. footnote> sau comportamentală
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
anual<footnote Marc Filser, op. cit., p. 106. footnote>, bugetele asociate acestei categorii de vârstă fiind foarte ridicate în multe din țările lumii. b) Tinerii adulți reprezintă partea cea mai dinamică a pieței pentru numeroase produse și servicii: echipament electrocasnic, mobilă, confecții, agrement etc. c) Vârstnicii formează un segment de piață foarte important, mai ales prin consumul unor produse și servicii specifice (medicamente, asistență medicală, servicii bancare etc.), cât și prin ponderea din ce în ce mai mare pe care o dețin în totalul populației. În
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
depind numai de „mâna invizibilă” a pieței. Încurajarea înființării IMM-urilor, sprijinirea funcționării acestora, consolidarea forței lor economice, tehnice, inovative, pentru a ieși pe piața externă sunt câteva dintre posibilități; a doua soluție convențională este revenirea la industria ușoară, a confecțiilor textile, pielărie, obiectiv dificil de atins însă, în condițiile concurenței Chinei, Indiei, Turciei și liberalizării pieței mondiale. Autorii propun și o a treia soluție, aceea a procesării produselor agricole direct la producători (anexa 2), prin industrializarea mediului rural, organizarea economiei
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
reciprocarea, instituind astfel o relație de durată Între parteneri care și-au dovedit credibilitatea. Din punct de vedere legal, părțile Își mențin autonomia, dar contractul este mediat prin mecanisme de contractare elastice. Analiza pe care am Întreprins-o În sectorul confecțiilor (vezi cap. VIII) a evidențiat existența unor astfel de relații bazate pe „contracte cadru” Între firmele contractante În sistem lohn și partenerii lor de afaceri. În acest caz, o firmă producătoare de confecții contractează capacitatea de producție a altei firme
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
pe care am Întreprins-o În sectorul confecțiilor (vezi cap. VIII) a evidențiat existența unor astfel de relații bazate pe „contracte cadru” Între firmele contractante În sistem lohn și partenerii lor de afaceri. În acest caz, o firmă producătoare de confecții contractează capacitatea de producție a altei firme, la un anumit nivel, pe o perioadă de timp În general Îndelungată. De multe ori, relația include parteneri internaționali, În care firma producătoare era europeană sau americană, iar cea contractoare românească. Relația este
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
eventualelor neînțelegeri, decât să apeleze la instanțele de judecată. Apelul la instituții (instanța de judecată) - ca mecanism de a reduce riscul În tranzacții - este, paradoxal, de natură a slăbi Încrederea reciprocă Între parteneri. Ca exemplu, În studiul nostru asupra industriei confecțiilor, majoritatea managerilor intervievați au mărturisit că, În relațiile cu partenerii stabili, negocierea rezolvă conflictele, fără a fi nevoie să apeleze la instanțe. De asemenea, aceste relații dispuneau de mai multe mecanisme adaptative care concurau către un grad sporit de integrare
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
celălalt va tinde astfel să iasă din relație). În astfel de cazuri se caută mecanisme Încă și mai elastice și mai adaptative și care, printr-un control sporit, să prevină Încurajarea contractorilor pentru performanță suboptimală. În cercetarea sa asupra industriei confecțiilor din New York, B. Uzzi (1997) arată că implicarea schimburilor În relații de durată Într-o rețea structurată de parteneri impune o logică a schimbului bazată pe Încredere ca mecanism de guvernare a tranzacțiilor și facilitează, În anumite condiții, cooperarea. Transferul
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
politic, dar depinde și de modul de constituire al relațiilor sociale concrete și de capitalul de relații existent. Ne propunem să arătăm plauzibilitatea teoretică, dar și empirică a unui astfel de model, folosind date ale unui studiu pilot asupra industriei confecțiilor din București. Sarcina unei demonstrații mai riguroase se constituie Într-o provocare științifică ulterioară și a cărei direcție teoretică unificatoare În cadrul sociologiei economice este doar sugerată În această lucrare. VI. Rețele și cooperare socială Așa cum spuneam În capitolul introductiv, există
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
termen lung a relației În cadrul rețelei) și nu aplicat la tranzacția discretă ca unitate fundamentală de analiză. Cercetarea empirică realizată de Uzzi B. Uzzi (1996, 1997) a realizat un studiu etnografic asupra unui număr de 23 de firme din industria confecțiilor din New York Încercând să dezvolte o Înțelegere sistematică a efectului implicării În rețele organizaționale. El pornește de la studiul lui Granovetter (1985) pe care Îl consideră Însă insuficient definit la nivel teoretic și dezvoltă o teorie care asociază implicarea În rețele
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
capitalul cultural sau simbolic, bunăoară). În același sens, logica câmpului este instituită de către actorii sociali ca un inventar de „rețete” menite să asigure succesul În anumite condiții. Pe baza microcercetării Întreprinse de noi, afirmăm că strategia firmelor românești din industria confecțiilor de „identificare” a unor parteneri „stabili” pentru exportul capacității productive În sistem lohn și cultivarea acestor relații a devenit „instituționalizată” (o regulă a succesului În domeniu) și a difuzat ca atare printre actori, În ciuda semnalelor privind viabilitatea doar pe termen
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
care să ducă la o reproducere a acestuia. Avem astfel de-a face cu o fenomenologie a câmpului ca rezultat al acțiunilor strategice, pe de o parte, dar și al presiunilor izomorfe, pe de altă parte. Managerii organizațiilor din industria confecțiilor care produc pentru export În sistem lohn constituie, la nivel cognitiv, o categorie distinctă ce evidențiază un grad de convergență a percepțiilor decidenților. Categoria se diferențiază, la nivelul practicilor adoptate, de celelalte organizații ale aceluiași sector economic. Organizațiile dominante, moștenitoare
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
structurale, fie decuplează instituțiile formale neconvergente. 3. Aplicație a teoriei câmpurilor organizaționale - studiu de caz Pentru a testa plauzibilitatea modelului teoretic avansat mai sus, privind emergența câmpurilor organizaționale stabile, În perioada mai - iulie 2004, am realizat o microcercetare asupra sectorului confecțiilor În București. Cecetarea se bazează pe o serie de 15 interviuri cu manageri din industria locală a confecțiilor. Date fiind caracteristicile cercetării, aceasta nu are pretenții de generalitate și nu-și propune să demonstreze teoria, ci doar să ofere argumente
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
plauzibilitatea modelului teoretic avansat mai sus, privind emergența câmpurilor organizaționale stabile, În perioada mai - iulie 2004, am realizat o microcercetare asupra sectorului confecțiilor În București. Cecetarea se bazează pe o serie de 15 interviuri cu manageri din industria locală a confecțiilor. Date fiind caracteristicile cercetării, aceasta nu are pretenții de generalitate și nu-și propune să demonstreze teoria, ci doar să ofere argumente pentru a arăta plauzibilitatea ipotezelor formulate În cadrul tezei și să propună direcții de cercetare pentru viitoare studii. Sectorul
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
cercetării, aceasta nu are pretenții de generalitate și nu-și propune să demonstreze teoria, ci doar să ofere argumente pentru a arăta plauzibilitatea ipotezelor formulate În cadrul tezei și să propună direcții de cercetare pentru viitoare studii. Sectorul de activitate, industria confecțiilor, a fost ales ținând cont de mai multe considerente: În primul rând există premizele unei competitivități crescute, fiind un sector În care, teoretic, intrarea pe piață este facilă, investiția inițială este relativ mică, forța de muncă este principala resursă, iar
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
interviu. Astfel, concluziile preliminare formulate au fost supuse participanților la studiu În cursul interviurilor următoare. 3.1. Instituirea câmpului organizațional Privit dintr-o perspectivă legală, după clasificarea activităților din economia națională (CAEN), sectorul la care ne referim este acela al confecțiilor. Actorii componenți sunt societăți comerciale, actori colectivi Împuterniciți prin legea 31/1990 să desfășoare activități comerciale În vederea obținerii de profit. Obiectul de activitate este instituit prin statut (aceasta fiind o instituție subordonată legii) și integrabil Într-una din activitățile funcționale
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
stat, câmpul se constituie la nivel relațional și cultural, bazându-se pe o taxonomie cognitivă a participanților mai degrabă decât pe una legală a observatorilor sociali. Din acest punct de vedere, câmpul care se conturează este acela al producătorilor de confecții destinate exportului (În special În sistem lohn), dar considerând totalitatea relațiilor cu furnizori/clienți, agenții de reglementare În care sunt implicați aceștia. Mulți dintre managerii intervievați afirmau cu oarecare mândrie: „noi lucrăm doar pentru export”; prin aceasta accentuau anumite activități
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
a resurselor externe, incluzând contracte importante de execuție de la mari companii străine, tehnologie, asistență financiară și legală. În al treilea rând, sunt firme care se bazează pe capitalul uman al celor care fie au lucrat ca ingineri În industria de confecții În perioada socialistă, fie sunt noi În domeniu și Își deschid o activitate pe cont propriu; există de asemenea și mici ateliere care subcontractează excesul de comenzi de la firmele mari. Acestea din urmă au un grad scăzut de integrare a
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
anterioare și cunoștințelor. Majoritatea celor intervievați au menționat relațiile personale și cunoștințele ca modalitate principală de alegere a partenerilor de afaceri (atât cei interni, cât și cei externi). Reputația creată și portofoliul de relații constituie resurse sociale strategice În industria confecțiilor. Implicarea În rețele cu clienți/parteneri externi și investiția În capital social (reputație, recunoaștere) constituie o strategie de succes În opinia altui manager intervievat: În general vin oameni care sunt recomandați: „Du-te acolo că, eu știu, lucrez cu ei
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
acest câmp rezidă În capacitatea de producție, capitalul de relații externe și forța de muncă. Dintre toate acestea, forța de muncă este cea mai problematică, managerii raportând fluctuații importante și care constituie astfel principalul factor de incertitudine. Firmele din industria confecțiilor au relații stabile cu parteneri externi, reușind astfel să-și asigure comenzile necesare continuității productive. Majoritatea lucrează cu un număr redus de clienți externi (doi-trei parteneri) care contractează un procent ridicat din capacitatea de producție a firmelor românești. Fluctuația forței
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
este iminentă În contextul presiunilor venite dinspre actorii sociali puternici: statul și forța de muncă. Schimbările produse vor avea probabil un impact atât la nivelul practicilor dominante, cât și la nivel structural. 3.4. Concluzii Din studiul etnografic Întreprins, sectorul confecțiilor emerge ca un câmp organizațional stabil În care prevalează o concepție a controlului ce accentuează importanța relațiilor comerciale strategice, cu parteneri/antreprenori străini și care are o structură de roluri clar conturată. Competiția este limitată; actorii Împărtășesc percepții similare asupra
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]