6,847 matches
-
principal al socializării copiilor și tinerilor. Sunt cercetări care caută să descrie-explice, să facă inteligibil impactul perioadei prenatale, al primelor contacte ale copilului cu mama, al primelor luni de viață, al primilor ani, ai școlarității mici, al școlarizării, al socializării confesionale, politice, profesionale. Sunt sociologii care studiază "excluderea", " autoexcluderea", "identitatea blocată" etc. Există teorii diferite privind raportul dintre cultură și formarea personalității, privind "hipersocializarea" în comunitate și societate, construcția sinelui în relație cu celălalt (G. H. Mead), construcția identității într-un
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
să-și poată regla comportamentele după prezența, privirea și așteptările celorlalți. Este deci important să analizăm integrarea și reglarea socială. Integrarea se referă la felul în care grupul își atrage membrii și-i ține aproape. Un grup social (familie, grup confesional, echipă de lucru) este integrat atunci când membrii sunt în interacțiune, împărtășesc simțăminte, credințe, mentalități, practici comune, se simt devotați unor scopuri comune. Când grupul este integrat, el ține indivizii dependenți de el, în serviciul lui, sub oblăduirea lui, nu-i
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
nu pot fi disociate de interesul de a se organiza, negocia, beneficia de oportunități. Dacă interesele locuitorilor sunt diferite și strategiile lor vor fi diferite: unii pot fi activi mai ales în plan economic, alții în plan civic, politic, cultural, confesional, educațional, în rețelele parentale, simbolice, în asociații, în ocazii sociale etc. Alături de dimensiunea economică, socială a participării, alături de dimensiunea personală a participării, nu trebuie omisă dimensiunea spirituală. Comunitatea este asociată adesea cu comuniunea și ambele cer ca locuitorii să se
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
teritoriile eliberate în 1916 autoritățile maghiare au luat măsuri represive extrem de dure împotriva populației românești: au fost făcute rechiziții pe seama populației; au fost arestați unii lideri politici și închiși în lagăre; a fost suspendată presa românească; au fost închise școlile confesionale și elementare ale românilor; o parte a populației românești a fost înrolată forțat în armata austo-ungară. -În acest context au avut loc : mișcări sociale și de protest; demonstrații de stradă; agitații în unitățile militare. -În străinătate românii au acționat pentu
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
între Roma și Constantinopol. În aceste condiții istorice, spațiul traco-vlah a opus procesului de divizare formula Uniei sau Huniei, care reprezenta de fapt al treilea imperiu, de esență valahă, opus celorlalte două prin compoziția sa preponderent rurală. Situația lingvistică și confesională care s-a creat în acest imperiu roman a dus la diferențierea treptată în cadrul uniei a două etnii principale: pe de o parte vlahii, care alcătuiau romanitatea orientală, unită prin latinitate și creștinism, pe de altă parte slavii, care au
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
pastorii (= preoții) romanilor”. Introducerea în cronică a bulgarilor reflectă ideea de continuitate a hunilor bulgari (strămoșii ungurilor) în Panonia, „que primo Athile regis terra fuisset” (care ar fi fost mai înainte țara regelui Atila), în timp ce „pastorii bisericii romane” reflecta situația confesională a Panoniei la finele secolului al IX-lea, după ce slujitorii ortodocși de limbă slavă ai bisericii din Constantinopol fuseseră izgoniți de acolo și înlocuiți cu pastorii bisericii de la Roma, care propovăduiau creștinismul în limba latină. În Evul Mediu, cuvintele latin
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
secolului al V-lea, care acoperea proporțiile vechii Dacii, a constituit cadrul de consolidare a romanității orientale și de afirmare a unității etnolingvistice a tuturor valahilor din jumătatea de est a Europei. În acest cadru fluctuant, măcinat de dispute teritoriale, confesionale și etnice, supus în repetate rânduri incursiunilor unor populații „străine”, străromânii au evoluat cu sentimentul unității întru latinitate și creștinism, după căderea Romei (sfârșitul secolului al IV lea) până când Carol cel Mare supune Unia, la 799, și, după ce în anul
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
grecești, fapt care a atras după sine înlocuirea treptată, în relațiile oficiale, a limbii latine cu greaca medievală, mai cu seamă în partea sud-estică a peninsulei. Acestei schimbări de suprastructură i s-a sustras, cel puțin sub raport cultural și confesional, nord-vestul peninsulei, mai cu seamă țărmul Mării Adriatice cu insulele adiacente, zonă numită Dalmația. Despre această zonă, la care se atașează teritoriul continental spre Dunăre și Balcani numit Moesia Superior, istoricul C. Jireček a scris lucrarea Die Romanen in Städten
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
nu voia să știe nimic de fete și că, imediat după elibererea din prizonierat, voia să studieze toate blestematele alea de aiureli dogmatice, asta e adevărat. Iar că acest Ratzinger, care mai înainte a fost prefect al congregației pentru învățământ confesional, care acum poartă mitra pontificală, a fost unul dintre zecile de mii de prizonieri din lagărul cel mare de la Bad Aibling, e de asemenea adevărat“. În orice caz, am afirmat eu ca să devin și mai credibil, așa s-a scris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
acestora, precum și de asigurări agricole colective împotriva unor evenimente nedorite (incendii, calamități naturale, boli și epizootii etc.). Răspândirea inițiativelor cooperatiste în această țară nu s-a datorat unor teoreticieni sau propagandiști ai cooperației, ci mai curând, unor organizații profesionale și confesionale (în special celei catolice) care erau puternic ancorate în structura socială a țării. În Olanda, țară cu suprafață agricolă redusă, agricultorii au învățat să răpească terenuri mării, iar activitățile desfășurate în acest domeniu s-au dovedit o luptă victorioasă pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
auzul vocii prietenești, omul în sutană se apleacă asupra copilului. Apă, părinte...apă. Încearcă să se facă înțeles prin semne, dar este privit cu nedumerire. Cum habar nu are să vorbească ceha, caută prin memoria lui puțina latină rămasă de la școala confesională. Aqua...puero...puero 112! Repente, repente 113! Preotul suflecă poalele sutanei și aleargă către sacristie de unde revine la fel de repede cu o sticlă plină cu apă. Începe să frece energic cu mâna umedă obrajii palizi ai copilului. Într-un sfârșit, acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
divergențe sau frustrări, conviețuirea multietnică și multiconfesională în spațiul fostei Iugoslavii funcționa bine și reprezenta, cu siguranță, un câștig remarcabil al experienței iugoslave. Dezmembrarea Iugoslaviei n-a fost produsul unei mișcări spontane pornită de jos, din mijlocul comunităților etnice și confesionale, care nu s-ar mai fi putut suporta reciproc. Astăzi, se cunoaște faptul că, în perioada premergătoare izbucnirii conflictului, au fost sprijinite și aprovizionate cu echipament militar forțe naționaliste și dezintegratoare din interiorul statului federal suveran. Dezvăluirile legate de livrarea
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
ce condiții voiește să se țină de statul român. Să fie o învoială, nu o cucerire. Departe de a {EminescuOpX 132} voi să deznaționalizăm deosebitele elemente de acolo, noi sîntem din contra, de părere că școala elementară trebuie să fie confesională și că în ea turcii să învețe turcește, tătarii tătărește; căci aceasta e singura cale pe care pot înainta. Să nu repetăm noi, popor mic și necuceritor, nedreptățile ce se fac naționalității noastre chiar în țările învecinate, să nu impunem
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
există o mai mare ironie decât aceea a sorții. [8 octombrie 1878 ] [""ROMÎNUL" COMBATE IDEILE EMISE DE NOI... "] "Romînul" combate ideile emise de noi în privirea organizării viitoare a Dobrogei. Noi am cerut ca școlile primare din Dobrogea să fie confesionale, să nu impunem populațiunilor limba si instituțiile noastre, în fine ca Dobrogea să fie tratată ca o provincie deosebită, respectîndu-se legile, datinele, individualitatea lor locală, iar nu ca Românie transdanubiană. Cuvintele pentru cari am făcut acele propuneri sânt multe și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a ei prin invențiunea copioasă de dări cătră stat, județene, comunale etc. etc. Noi din parte-ne am făcut oarecari propuneri pozitive și, deși știm că nu vom fi ascultați, le repetăm din nou. Școalele primare ar trebui să fie confesionale, în cari însă se poate învăța în mod obligatoriu și limba statului, dacă se va crede de cuviință. Mijloacele pentru întreținerea acestor școale ar trebui să le dea averile bisericești, fie creștine, fie moametane, constituite în fonduri religionare și administrate
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
întîmplau cazuri de-o monstruoasă exagerațiune. Iată de ce e vorba în momentul de fața. Ministrul învățăturilor publice din Ungaria, d. Trefort, avea de gând a propune deputaților din Pesta un proiect de lege prin care să se impuie în școalele confesionale ca obiect obligatoriu limba maghiară. Școalele acelea nu sânt plătite de stat, ci de comunitățile religioase. {EminescuOpX 196} Proiectul în sine n-ar avea nici o gravitate dacă n-ar reprezenta implicite un scop îndoit, acela de-a maghiariza populațiunile de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
comunitățile religioase. {EminescuOpX 196} Proiectul în sine n-ar avea nici o gravitate dacă n-ar reprezenta implicite un scop îndoit, acela de-a maghiariza populațiunile de altă limbă și de-a pune totodată la discrețiunea ministrului personalul învățătoresc al școalelor confesionale. Pentru a preântâmpina lovirea pe care această lege ar fi adus-o școalei confesionale, mai ales celei elementare, o deputațiune de mireni și clerici, condusă de Esc. Sa Miron Romanul, mitropolitul românilor greco-răsăriteni din Ungaria și Transilvania, a mers la
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ar reprezenta implicite un scop îndoit, acela de-a maghiariza populațiunile de altă limbă și de-a pune totodată la discrețiunea ministrului personalul învățătoresc al școalelor confesionale. Pentru a preântâmpina lovirea pe care această lege ar fi adus-o școalei confesionale, mai ales celei elementare, o deputațiune de mireni și clerici, condusă de Esc. Sa Miron Romanul, mitropolitul românilor greco-răsăriteni din Ungaria și Transilvania, a mers la Viena să ceară de la Maiestatea Sa Împăratul și Regele abaterea răului, iar Maiestatea Sa
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în privirea pasurilor ce va avea de făcut. Aceste pasuri sânt în esență următoarele: El va invita pe guvernul român ca fără întîrziere să vestească puterilor ce măsuri se vor lua pentru a îndeplini Tractatul de la Berlin în privirea egalității confesionale în Principat. Guvernul austriac, unindu-se cu acest mod de intervențiune, nu se unește însă cu politica silei, pe care unele puteri par gata a o urma, ci procedează numai simplu ca un împreună-semnatar al Tractatului de la Berlin. Această manieră
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
dar emanciparea izraeliților e pentru Principatele dunărene o cestiune socială de cea mai mare gravitate practică. Majoritatea Camerelor române se zbate pentru a nu îndeplini art. 44 al Tratatului de la Berlin, de la care atârnă independența României, însă nu din considerațiuni confesionale: ceea ce-i împinge pe deputații români, și înainte de toate pe boieri, de a îngreuia cât se poate naționalizarea izraeliților în România nu e nimic alt decât grija de a nu cădea în deplină atârnare financiară de evrei. "De aceea oare
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ar lepăda de creștinism; nu-i nici îndoială că nația s-a desface, că s-ar risipi tot ce numim german. Lazarus nu observă deosebirea între religie și confesie; el își închipuiește că noțiunile: catolic, protestant, jidov sunt coordinate. Deosebiri confesionale înlăuntrul aceleiași religii poate suporta o nație - deși destul de greu, precum ne-o dovedește istoria suferințelor Germaniei. Deosebirea între catolici și protestanți, oricât de odioasă s-ar ivi la lumina zilei, rămâne totuși o ceartă în familie, înlăuntrul creștinismului; noi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
comerciale, s-au reorientat înspre masa alcătuită din publicul cititor în vernaculară, alfabetizat în prealabil sub auspiciile literalizante ale Reformei protestante. Au existat, așadar, puternice forțe de piață care au împins către naționalizarea cărții tipărite. Destrămarea, mai întâi lingvistică, apoi confesională, a unității latine a civilizației apusene s-a soldat cu apariția unui caleidoscop de "culturi idiomatice" (Zernatto, 1944, p. 360) ce au prefigurat emergența culturilor naționale. Ceea ce a dat naștere noilor "comunități imaginate" ale națiunilor a fost "o interacțiune mai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
doctrină este evident eronată. Departe de a fi o conversie fulger, o "re- deșteptare" subită, dezvoltarea identității naționale a fost un proces de lungă durată, greoi și anevoios, care a întâmpinat chiar rezistențe majore din partea identităților tradiționale subnaționale (religioase și confesionale, regionale, profesionale sau familiale) ce au trebuit dizolvate pentru a face loc identității naționale. Un exemplu elocvent este oferit de mult celebrata lucrare a lui E. Weber (1976), Peasants into Frenchmen: The Modernization of Rural France, 1870-1914, care descrie dificilul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Un exemplu elocvent este oferit de mult celebrata lucrare a lui E. Weber (1976), Peasants into Frenchmen: The Modernization of Rural France, 1870-1914, care descrie dificilul proces de convertire a țăranilor în cetățeni patrioți francezi. Solidaritățile pre-naționale, în special cele confesionale și regionale, trebuiau măturate și înlocuite cu solidaritatea națională. Monografia lui E. Weber arată că, în plin secolul al XIX-lea, mult după ce intelectualii au introdus ideea de națiune în colecția platoniciană a formelor ideale după care trebuie organizată politic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
francezi. Același proces anevoios de evacuare a identităților și solidarităților primare (i.e., pre-naționale) și substituire a lor cu identitatea națională s-a petrecut și în cazul românesc. Doar că în spațiul românesc, elementul ce obstacula adoptarea identității naționale era identitatea confesională, în speță cea creștin-ortodoxă, care crea o comunitate de credință transnațională, ce nu ținea cont nici de granițele etnice nici de cele lingvistice. Intelectualii români de la cumpăna secolului al XX-lea, apostoli ai ideii naționale și ai românismului, erau de-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]