3,668 matches
-
chiar a războiului. Cum armele înseamnă agresivitate și violență, atunci posesia sau utilizarea lor pune în evidență resursele aflate la dispoziția subiectului pentru a evolua. Adjectivul «înarmat» semnifică, de altfel, mijloacele fizice, psihice sau materiale. Astfel, dincolo de dimensiunea războinică sau conflictuală, armele vorbesc de forțele subiectului. Ele indică, în funcție de scenariul oniric, faptul că este înarmat sau nu pentru a face față evenimentelor, că ia armele și se angajează în luptă sau că depune armele și deci renunță la proiectul său. Din
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
dimensiune spirituală certă. În funcție de lectura analitică, armele posedă, în plus, o polaritate masculină și constituie simboluri falice, deoarece reproduc erecția și penetrarea. În vis, ele indică: - fie necesitatea de a se bate și valorizează acțiunea directă, curajul, munca; - fie situațiile conflictuale; - fie sentimentul de persecuție: persoana este sau se simte hărțuită ori atacată. Arc, săgeată Armă sacră, atribut a numeroși zei și eroi, arcul funcționează pe baza unui simbolism ternar: - arcul în sine arată concentrarea, răbdarea, precizia; - săgeata reprezintă tensiunea, direcția
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
toate culturile pedeapsa celestă. Acest fenomen exprimă în limbajul curent mânia, furia și enervarea: «trăsnetele lui...», «o atmosferă furtunoasă», «fulgere de mânie». În vis, marchează dezordinea, haosul, prăbușirea posibilă a anumitor situații (divorț, pierderea serviciului). Dezvăluie și ambianțele electrice și conflictuale (plutește furtuna în aer). Mai precis: - fulgerul este semnul ce anunță pericolul, alerta ce trebuie luată în considerație, conștientizarea necesară (se spune o «sclipire» de geniu sau «a se ilumina»); exprimă adesea spontaneitatea înțelegerii sau a cunoașterii care se produce
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
făcut pe la spate este perceput ca o trădare («a lucra pe cineva pe la spate», «a pune cuiva ceva în spate». Astfel, visul este adesea revelator pentru sentimentele de persecuție și de lipsă de încredere în cei din jur. Evocă situațiile conflictuale și opozițiile («a întoarce spatele cuiva», «a-și ridica pe cineva în cap» În plus, la fel ca și cotul sau umerii, spatele este locul unde se adună tensiunile («am destule de cărat în spate»). El poartă povara responsabilităților și
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
materială și spirituală. Kaki Kakiul reia și combină semnificațiile verdelui și brunului (vezi aceste cuvinte). În inconștient, este legat de armată și de război. Poate exprima în vis ideea unei lupte ce trebuie purtată sau poate fi semnul unei situații conflictuale. Negru Negrul își extrage toată puterea din profunzimea și din caracterul său insondabile. Acest principiul este exprimat ori tunelul al cărui capăt nu se vede sau prin puțul a cărui adâncime nu poate fi măsurată. Aflat în măruntaiele pământului (cărbune
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
extrem de repede sensul anumitor cuvinte. Voit sau nu, se ajunge la un nedorit „limbaj de lemn”. Goana ziariștilor după adjective eclatante, dar și mimetismul lor verbal pot duce la o cumplită monotonie de limbaj: megastar, superstar, galactici, atmosferă incendiară, stare conflictuală, descoperire macabră, aleșii poporului, a demarat în trombă (oare ce înseamnă trombă?), a dat cu subsemnatul, culmea disperării etc. Clișeele, locurile comune, șabloanele sau ticurile verbale dau un aspect prăfos și neglijent textului. Să luăm un exemplu la întâmplare: Ședința
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Interculturalitatea" „Descoperirea altora înseamnă descoperirea relațiilor, și nu a barierelor.” Claude Lévi-Strauss „Între situațiile de metisaj și acelea în care se manifestă cu virulență închiderea în sine se caută căile de afirmare a diferitelor culturi și se joacă destinul întâlnirii conflictuale dintre particular și universal.” A. Mattelart, Noua ideologie globalitară Interculturalitatea poate fi considerată, dintr-o anumită perspectivă, o consecință a globalizării. Garantarea dreptului la liberă circulație, deschiderea granițelor, dar și polarizarea și inegalitățile existente la nivel mondial au condus la
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
să o realizeze proiectarea cross-curriculară. 1. Contextualizarea socioculturală sau extrasistemică. Aceasta se referă la influențele condițiilor sociale, culturale, economice, demografice și ecologice, care sunt transformate în cereri, constrângeri și priorități adresate școlii de către diferite grupuri cu interese diverse și chiar conflictuale. Din această perspectivă, viziunea cross-curriculară răspunde la: a) Necesități sociale: • ale societății în ansamblu: - integrare socială, - drepturile omului, - toleranță etc.; • ale unor grupuri de interese din cadrul societății: - educația consumatorului, - protecția mediului, - educația rutieră etc. b) Situații concrete ale grupului de
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
să ia În considerare costurile și câștigurile unei anumite politici, amenințările la adresa securității naționale ca și provocările la adresa poziției națiunii respective În sistemul internațional (Joffe, 1995, p. 113, s.n.)1. În ciuda tradiției ce pune În prim-planul analizei strategice elementele conflictuale, trebuie Însă remarcat aici faptul că natura strategiei, indiferent de nivelul de analiză, nu este În sine nici strict confruntațională, nici cooperativă, Îmbinând În fapt ambele dimensiuni. În conformitate cu paradigma scopuri - mijloace - metode, Înainte de toate, strategia globală presupune identificarea intereselor de
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
hegemonic: Întreaga Europă de Est și de Sud-Est s-a aflat În spatele Cortinei de Fier, respectiv În sfera de influență a URSS. Deși Mearsheimer aprecia că, la nivel sistemic, bipolaritatea este mult mai stabilă datorită simplității - număr redus de diade conflictuale posibile și, de aceea, predicticilitate crescută - la nivelul subsistemului hegemonic stabilitatea era dată numai de puterea covârșitoare a URSS, hegemonul subsistemului, care amenința și ținea toate statele din sfera sa de influență În șah (Mearsheimer, 2003). În toată perioada dintre
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
să identifice situațiile de criză, precum și conflictele curente sau potențiale, În vederea eliminării sau diminuării efectelor negative ale acestora. În acest scop, sunt create instrumente de analiză și acțiune care să contribuie la prevenirea, reglementarea sau transformarea situațiilor de criză ori conflictuale În situații satisfăcătoare sau mai puțin distructive pentru părțile implicate ori afectate de acestea. Până În prezent, această abordare a fost dezvoltată și utilizată În mai multe discipline, ca, de pildă, managementul economic și științele politice. În relațiile internaționale, gestionarea conflictelor
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
specialitate pot părea confuze pentru cei cu mai puțină experiență În domeniu. Pentru a clarifica aceste potențiale confuzii, propunem distincțiile din tabelul 12.2. Tabelul 12.2. Abordări contemporane ale gestionării conflictelor 12.3.1. Identificarea, prognoza și analiza situațiilor conflictuale Această abordare pornește de la ideea că primul pas În soluționarea conflictelor este Înțelegerea factorilor și mecanismelor care contribuie la declanșarea lor. În mediul academic, cercetarea În domeniu se concentrează deci asupra identificării unor recurențe și similarități În datele istorice, precum și
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
identificării unor recurențe și similarități În datele istorice, precum și asupra elaborării de indicatori care să permită prognoza crizelor și a evoluției lor. Din punct de vedere al politicilor publice, aceasta Înseamnă o atenție majoră asupra prevenirii conflictelor prin eliminarea elementelor conflictuale atâta timp cât se află Încă În formă incipientă. Până În prezent, cele mai utilizate instrumente sunt cartografierea (mapping), ca metodă de analiză și progonoză a conflictelor, cercetarea participativă (action research), ca metodă de analiză și intervenție În conflicte, și dezvoltarea comunitară, ca
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
prezent, cele mai utilizate instrumente sunt cartografierea (mapping), ca metodă de analiză și progonoză a conflictelor, cercetarea participativă (action research), ca metodă de analiză și intervenție În conflicte, și dezvoltarea comunitară, ca metodă de intervenție În special pentru prevenirea situațiilor conflictuale. Cartografierea conflictelor are drept scop identificarea elementelor constitutive și a particularităților acestora. În mediul academic, aceasta se realizează, de regulă, prin analiză de documente. În schimb, În domeniul politicilor publice cartografierea este realizată În primul rând prin interacțiunea directă cu
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
necesită o foarte bună cunoaștere a comunității căreia i se adresează. Tabelul 12.3. prezintă succint și celelelate metode utilizate În cercetarea și În practica gestionării conflictelor din perspectiva analizei de prognoză. Tabelul 12.3. Identificarea, prognoza și analiza situațiilor conflictuale Avantajul principal al acestei perspective este faptul că se concentrează asupra cauzelor conflictelor, contribuind astfel În special la prevenirea acestora sau la soluționarea lor atâta timp cât se află Într-o fază incipientă. De asemenea, cercetarea participativă are un rol major În
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
desfășurării conflictelor violente. 12.3.2. Abordări ale teoriei conflictelor Cea de a doua perspectivă dezvoltată În disciplină și anume cea provenind din teoria conflictelor este, În schimb, interesată În primul rând de perioada de violențe ce caracterizează unele situații conflictuale. Din acest punct de vedere, există trei abordări distincte - stabilizarea, soluționarea și transformarea conflictelor (Reimann, 2004). Acestea sunt bazate pe concepții diferite cu privire la elementele unui conflict, actorii implicați, precum și scopurile și mijloacele acestora. Implicit, aceste trei strategii au finalități diferite
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
necesare identificarea contextului În care se desfășoară respectivul conflict, precum și natura, cauzele și dinamica ce Îl caracterizează. De asemenea, trebuie create mecanisme de monitorizare a indicatorilor de criză, astfel Încât să poată fi identificate la timp orice modificări semnificative În situația conflictuală În cauză. Inițial, această abordare viza În special prevenirea conflictelor prin mijloace strict diplomatice. În prezent, acestea se concentrează tot mai mult și asupra intervențiilor structurale. Pentru a răspunde acestor tendințe, literatura de specialitate a elaborat mai multe clasificări ale
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
clasificări ale acțiunilor preventive (Lund, 1996; Carnergie Commission, 1997). În plus, au fost identificate mai multe etape ale prevenirii conflictului. Wallensteen și Möller (2003), de pildă, propun un model În trei etape, potrivit căruia, din această perspectivă, apariția unei situații conflictuale este urmată de o dinamică pozitivă și apoi de procesul de consolidare a păcii. Avantajul major al acestei strategii este că are În vedere gestionarea pașnică a conflictelor Înainte de o potențială escaladare violentă, diminuând astfel suferința umană și efectele distructive
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
de consolidare a păcii. Avantajul major al acestei strategii este că are În vedere gestionarea pașnică a conflictelor Înainte de o potențială escaladare violentă, diminuând astfel suferința umană și efectele distructive. Totuși, există În permanență problema momentului intervenției (Înainte ca situația conflictuală să escaladeze prea mult), de multe ori putându-se reacționa abia după ce situația conflictuală ajunge deja În forme avansate. În plus, odată cu declanșarea „războiului Împotriva terorismului”, după 11 septembrie 2001xe "11 septembrie 2001", comunitatea internațională a devenit mult mai interesată
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
gestionarea pașnică a conflictelor Înainte de o potențială escaladare violentă, diminuând astfel suferința umană și efectele distructive. Totuși, există În permanență problema momentului intervenției (Înainte ca situația conflictuală să escaladeze prea mult), de multe ori putându-se reacționa abia după ce situația conflictuală ajunge deja În forme avansate. În plus, odată cu declanșarea „războiului Împotriva terorismului”, după 11 septembrie 2001xe "11 septembrie 2001", comunitatea internațională a devenit mult mai interesată de o abordare mai restrânsă, coercitivă și de scurtă durată a conflictelor decât de
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Națiunilor Unite, vizează În primul rând desfășurarea și soluționarea conflictelor, dar acordă o importanță semnificativă și problematicii prevenirii acestora. Astfel, de pildă, Carta Națiunilor Unite, documentul fundamental pentru dreptul internațional public, nu prevede măsuri explicite de acțiune pentru prevenirea situațiilor conflictuale, Însă formulează mai multe principii pentru evitarea elementelor de violență din disputele potențiale sau existente Între statele membre. Din punctul de vedere al menținerii păcii și gestionării conflictelor, cele mai importante sunt principiul rezolvării pașnice a diferendelor și cel al
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
special În anii ’80, la adoptarea de rezoluții de către Adunarea Generală a ONU, care au facilitat Încheierea unor conflicte: „Declarația de la Manila privind Încheierea pașnică a disputelor internaționale” (ONU: Adunarea Generală, 1982), „Declarația privind prevenirea și eliminarea disputelor și situațiilor conflictuale” (ONU: Adunarea Generală, 1988), „Consolidarea păcii, securității și cooperării internaționale” (ONU: Adunarea Generală, 1989). Între 1956 și 1988, ONU a desfășurat și 13 misiuni de menținere a păcii. Acestea au fost realizate pe baza a trei principii - intervenție cu acordul
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
acțiunile de gestionare a crizelor și conflictelor. Aceasta s-a Întâmplat În special În cazul unor organizații internaționale cu atribuții În menținerea păcii și securității, unde forțele militare nu mai reprezintă de mulți ani singurele mijloace folosite În managementul situațiilor conflictuale. ONU, de pildă, promovează În zonele de conflict nu doar utilizarea forțelor civile de poliție, ci și o mai mare implicare a sectorului civil În operațiunile de consolidare a proceselor de pace (Hansen et al., 2004). În ceea ce privește UE, sprijinul pentru
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Eu am datorii morale și sufletești față de celălalt, la fel ca și acesta față de mine. Apare astfel un sentiment de siguranță, care anulează singurătatea. În comuniunea prin iubire, relația dintre un Eu și un Tu nu mai are caracter tensional, conflictual, de dominare reciprocă, ci de iubire, de Încredere, ajutor și ocrotire reciprocă. Existența ta devine garanția existenței mele, pentru că prin iubirea care ne apropie și ne unește noi ne susținem și ne completăm reciproc. Aceasta nu Înseamnă Însă dependența unuia
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
nevoia unei compensări reciproce a problemelor noastre similare (traumatisme afective, carențe emoționale, frustrări, eșecuri etcă. O asemenea preferință interpersonală are un caracter predominant nevrotic și ea nu poate dura În timp, ci, d Dimpotrivă, va duce destul de rapid la situații conflictuale Între cei doi parteneri, sfârșind prin separarea acestora. Situația prometeică pozitivă se realizează prin alegerea și descoperirea modelului uman ideal cu care dorești să te identifici, la care aspiri și pe care lupți să-l poți dobândi. De regulă, ca
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]