2,717 matches
-
care continuă mușchiul sau pătrunde în interiorul acestuia sub forma unor lame aponevrotice de care se prind fibrele musculare. Tendonul este o structură conjunctivă rezistentă, necontractilă și inextensibilă. Tendonul este format din țesut tendinos: -fibre conjunctive, tendinoase și de colagen, - celule conjunctive - tenocite. Tendonul poate fi aplicat cel mai frecvent pe periost, dar și direct pe compacta osului, de ex: inserțiile de la nivelul crestei femurale sau ale calcaneului. Rolul tendonului este de a: -mări distanța dintre fibre în timpul contracției musculare realizând astfel
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
realizeze comprimare pachetelor vasculo- nervoase subiacente; -fixa mușchiul în totalitate la planurile osoase profunde. Joncțiunea tendino-musculară este o zonă, așa cum arată și denumirea, unde se realizează continuarea mușchiului cu tendonul. Ceea ce se continuă cu tendonul sunt de fapt numai fibrele conjunctive ale mușchiului. Joncțiunea tendino-musculară este zona de maximă solicitare din mușchi și se poate întinde sau/și rupe cel mai ușor. Tecile sinoviale sunt structuri anatomice cu rol de a favoriza alunecarea tendoanelor în interiorul canalelor osteo-fibroase. Tecile sinoviale sunt formate
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
ușor. Tecile sinoviale sunt structuri anatomice cu rol de a favoriza alunecarea tendoanelor în interiorul canalelor osteo-fibroase. Tecile sinoviale sunt formate dintr-o foiță parietală care căptușește canalul osteo-fibros și dintr-o foiță viscerală alipită tendonului. Bursele sinoviale sunt formațiuni saculare conjunctive, cu o mică cantitate de lichid, situate la nivelul tendoanelor și joncțiunilor osteo-tendinoase, mai ales acolo unde expunerea la traumatismele prin presiune este mai mare sau unde tendoanele alunecă pe un plan dur, osos. Bursele sinoviale îndeplinesc rol de protecție
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
MUȘCHILOR STRIAȚI Contracția mușchilor striați implică intense activități metabolice asociate cu un mare consum de oxigen ceea ce determină o vascularizație abundentă. Arterele au, inițial o direcție transversală; după ce pătrund în mușchi se ramnifică. Arterele mici sunt așezate în vecinătatea țesutului conjunctiv, care separă fasciculele primare și sunt legate prin anastomoze transversale. Din arterele mici se desprind capilare care, mai ales în mușchii cu fibre predominant roșii, prezintă mici dilatații fusiforme sau ampulare în care se acumulează sângele în decursul contracției. în
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
tendinoase. Aparatul Golgi este delimitat de o structură capsulară și prezintă un aparat central format din fibre tendinoase fuzionate. în jurul acestuia se descrie o bogată rețea de neurofibrile provenite din fibre nervoase mielinice. 3. Terminații nervoase libere situate în structurile conjunctive din mușchi sunt dispuse în apropierea sau în jurul vaselor de sânge. Sensibilitatea culeasă de acești receptori este legată de variațiile de presiune și tensiune care iau naștere în timpul contracției în mușchi, tendoane sau în anexele lor. Excitarea fusului neuromuscular este
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
occipitalului. Raporturile anterioare ale mușchilor sunt cu faringele și pachetul vasculo- nervos al gâtului. Mușchii prevertebrali sunt flexori ai capului și ai coloanei cervicale. Mușchii prevertebrali sunt inervația de către ramurile profunde ale plexului cervical. FASCIILE GÂTULUI Fasciile gâtului sunt planuri conjunctive concentrice, cu o dispoziție complexă, legate de pături musculare. Lama superficială a gâtului (lamina superficialis) Lama superficială a gâtului are forma unui manșon care înconjură tot gâtul. Inserția lamei superficiale a gâtului se realizează: - superior: de la protuberanța occipitală externă la
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
parotidiană, care împreună cu lama superficială delimitează loja parotidiană. Lama pretraheală (lamina pretrahealis) Lama pretraheală ocupă spațiul dintre cei doi mușchi omohioidieni. Se inseră: - superior: pe osul hioid; - inferior: pe marginea posterioară a claviculei, fața posterioară a sternului precum și pe țesutul conjunctiv al mediastinului anterior. Din lama pretraheală se desprind 2 prelungiri: - una viscerală, care va înveli organele: trahee, esofag și corpul tiroid; - alta vasculară, care va îmbrăca pachetul vasculo-nervos al gâtului. Lama prevertebrală (lamina prevertebralis) Lama prevertebrală este localizată de la nivelul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
trahee, esofag și corpul tiroid; - alta vasculară, care va îmbrăca pachetul vasculo-nervos al gâtului. Lama prevertebrală (lamina prevertebralis) Lama prevertebrală este localizată de la nivelul exobazei craniului și ajunge până în dreptul vertebrei a 3-a toracice unde se pierde în masa conjunctivă a mediastinului. în lateral această lamă ajunge până la nivelul proceselor transverse ale vertebrelor cervicale unde se fixează. MUȘCHII TRUNCHIULUI (musculi trunchi) MUSCULATURA REGIUNII POSTERIOARE A TRUNCHIULUI ȘI A CEFEI (musculi dorsi) 1. Mușchiul ridicâtor al omoplatului 2. M. supraspinos 3
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
doi condili humerali precum și pe olecran, de unde se continuă în jos cu fascia antebrahială. Raporturi: - superficial cu: venele cefalică și bazilică, ramurile senzitive ale nervilor radial, cutanat brahial, axilar; - intern cu planurile musculare. Din fascia brahială se desprind două septuri conjunctive care separă cele două loje ale brațului: - septul intermuscular lateral al brațului cu inserție la nivelul șanțului intertubercular, marginea medială a humerusului, epicondilul medial; - septul intermuscular lateral al brațului cu inserție la nivelul șanțului intertubercular, marginea laterală a humerusului, epicondilul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
medială a tibiei: - anterior și în sus se ancorează de condilii și tuberozitatea tibială, pe rotulă și la nivelul capului peroneului; - posterior se continuă cu fascia poplitee; - inferior se continuă cu fascia piciorului; - superficial este despărțită de piele prin intermediul țesutului conjunctiv și a celui adipos în care se găsesc vasele și nervii superficiali. Fascia crurală trimite spre profunzime două septuri musculare: unul anterior și altul posterior ceea ce face posibilă formarea a trei loje musculare: una anterioară, una posterioară și una externă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
unei diversități de materiale și mijloace didactice utile în explicarea și înțelegerea conținuturilor sau completarea informațiilor lacunare. 4.1.4. Gândirea Prin caracteristicile și mecanismele sale, gândirea se profilează ca o activitate psihică foarte complexă, având la bază un "proces conjunctiv de însemnătate centrală în reflectarea realului care, prin intermediul abstractizării coordonate în acțiuni mentale, prelucrează informații despre relațiile categoriale și determinative în forma conceptelor, judecăților și raționamentelor" (Popescu-Neveanu, 1978). Gândirea reprezintă un proces psihic fundamental pentru cunoaștere. Ea se bazează pe
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
Simptomele sunt: prurit și senzație de arsură - Tratament: o eritem cu sau fără descuamare: crema cu corticoizi o dezepitelizare: creme trofice, cicatrizante o suprainfecție micotică: antimicotice topic Edem al țesutului celular subcutanat - este un efect acut al radiațiilor asupra țesutului conjunctiv care poate evolua până la fibroză persistentă. - Tratament: heparină, hialuronidază, corticoizi topici (betametazonă) Mastită: - Complicație rară, se manifestă cu eritem, edem, căldură locală și durere a sânului Tratament: antibiotice și antiinflamatoare Edem al brațului - Dacă se prezintă la radioterapeut cu edem
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
să conțina o singură sarcină de învățare; - obiectivele operaționale să fie subordonate logic scopului activității; - obiectivul operațional să indice criteriul de performanță așteptat. Identificarea obiectivelor operaționale parcurge urmatoarele etape: 1. Formularea obiectivului în termeni comportamentali prin verbe - acțiuni la modul conjunctiv. Aceste verbe indică comportamentele de invățare ce corespund nivelelor de clasificare din taxonomia Bloom. Această taxonomie relizează o clasificare la nivel cognitiv, afectiv și psihomotor. În prescolaritate, latura afectiv - motivatională se asociază și se constituie ca element ce influențează comportamentul
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
INTRODUCERE Pancreasul este un organ nepereche localizat în stânga retroperitoneului superior. Este un organ parenchimatos compus din două tipuri de structuri: exocrine (acini și ducte) și endocrine (insulele Langerhans) și are o arhitectură lobulară cu țesut conjunctiv intralobular minim. Stroma este fină, însă ariile de fibroză variază cu vârsta. Țesutul fibroconjunctiv care separă lobulii conține vase și nervi [1]. Celulele acinare constituie 85% din masa pancreasului și sunt principala componentă cu secreție exocrină a glandei. În secțiunile
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Şuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92186_a_92681]
-
în formarea tecii de mielină atât din punct de vedere mecanic, cât și biochimic. Celulele Schwann se dispun în jurul tecii de mielină, fiecărui segment internodal corespunzându-i o singură celulă Schwann. Membrana plasmatică a celulelor Schwann este separată de țesutul conjunctiv din jurul fibrelor nervoase de o teacă continuă, teaca Henle (teaca endoneurală) care, ca și teaca Schwann, însoțește axonul până aproape de ultimele sale ramificații. Teaca Henle este formată din substanță fundamentală și fibre conjunctive elastice, dispuse în rețea, cu rol în
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92218_a_92713]
-
a celulelor Schwann este separată de țesutul conjunctiv din jurul fibrelor nervoase de o teacă continuă, teaca Henle (teaca endoneurală) care, ca și teaca Schwann, însoțește axonul până aproape de ultimele sale ramificații. Teaca Henle este formată din substanță fundamentală și fibre conjunctive elastice, dispuse în rețea, cu rol în permeabilitate și rezistență. Mielina este constituită din mai multe straturi concentrice, generate de membrana celulelor Schwann în timpul dezvoltării țesutului nervos, având rol trofic și de protecție. Teaca de mielină, formată din lipide și
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92218_a_92713]
-
degetului, pentru studiul histopatologic al microcirculației (arteriole, venule, capilare și anastomoze arteriolo-venulare); c. modificări întâlnite în arterioscleroză: segmentul intermediar devine rigid, încurbat; venele dilatate, celule mioepiteliale rare cu nuclei în picnoză; d. modificări în trombangeita obliterantă: endarterită obliterantă preglomică, hiperplazia conjunctivă elastică; segmentul intermediar, scleros, rămâne larg deschis, izolarea și rarefierea celulelor mioepiteliale; modificările sunt mai evidente în pulpa degetelor de la picioare; e. modificări în microangiopatia diabetică: celulele mioepiteliale au nucleii mici, alungiți, sau în formă de semilună, așezați în mijlocul celulei
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
timp pereții se pot calcifica. Anevrismele „adevărate” (conțin în structura peretelui lor toate cele trei straturi ale peretelui aortic) ale aortei pot fi clasificate în: - anevrisme degenerative ale mediei (după cum se asociază cu degenerescența mediei), - disecția aortei, - boli de țesut conjunctiv, - traumatisme deschise, - aortite, - infecții primare micotice, - preexistența unui graft inserat, - anomalii congenitale. Anevrismele care nu sunt căptușite cu intima peretelui aortic se numesc „false” sau pseudoanevrisme. Contrastând cu anevrismele fuziforme care implica întreaga circumferință a aortei, falsele anevrisme au deseori
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
altele confecționate din materiale biologice sau sintetice. În prezent sunt perspective ca prin tehnici de inginerie tisulară să se obțină un material de bază, țesut cu matrice proteică homologă, heterologă, vasculară sau nevasculară, sintetică, rezorbabilă sau nerezorbabilă, populată cu celule conjunctive și endoteliale de origine autologă, celule primordiale („celule stem”) adaptate la cerințe date, pentru funcționare îndelungată. Biomaterialul trebuie să poată fi modelat într-un vas de dimensiuni mici - 4-6 mm diametru - utilizabil în chirurgia vaselor mici. Alte proiecte sunt legate
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
survine cel mai frecvent între 40-70 de ani, cu o predominență netă la bărbați. Factorul predispozant major al disecției de aortă îl reprezintă degenerescența sau necroza chistică mediană, care este frecvent o caracteristică intrinsecă a câtorva defecte ereditare ale țesutului conjunctiv (în special sindromul Marfan și Ehlers-Danlos), ea survenind de asemenea în caz de stenoză de istm aortic, bicuspidie aortică și hipoplazia aortei. Nu este clar de ce există o relație între graviditate și disecția aortică deoarece aproape jumătate din cazurile de
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
degetului, pentru studiul histopatologic al microcirculației (arteriole, venule, capilare și anastomoze arteriolo-venulare); c. modificări întâlnite în arterioscleroză: segmentul intermediar devine rigid, încurbat; venele dilatate, celule mioepiteliale rare cu nuclei în picnoză; d. modificări în trombangeita obliterantă: endarterită obliterantă preglomică, hiperplazia conjunctivă elastică; segmentul intermediar, scleros, rămâne larg deschis, izolarea și rarefierea celulelor mioepiteliale; modificările sunt mai evidente în pulpa degetelor de la picioare; e. modificări în microangiopatia diabetică: celulele mioepiteliale au nucleii mici, alungiți, sau în formă de semilună, așezați în mijlocul celulei
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
creasta neurală, celulele din care se dezvoltă sistemul nervos periferic. Aceste celule cu origine ectodermală sunt:- celule ganglionare din ganglionii spinali și din sistemul nervos autonom;- celule paraganglionare din sistemul simpatic și parasimpatic;- celule Schwan și celulele satelite [38]. Țesutul conjunctiv de susținere de origine mezodermală participă la formarea acestor tumori. Clasificarea tumorilor neurogene (după G. Pearson) Topografia Predominant din punct de vedere topografic tumorile neurogene se dezvoltă în șanțul paravertebral în majoritate. Ele au origine în nervul spinal, intercostal sau
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
boala Recklinghausen este extrem de rară. Transformarea malignă duce la schwanomul malign, extrem de rară. Neurofibromul Este mai puțin frecvent decât neurilemomul. Macroscopic se constată o tumoră boselată, ce pare a fi incapsulată, dar fără a avea o capsulă adevărată din țesut conjunctiv. Microscopic se observă o proliferare de celule Schwann și de celule perineurale în proporție egală, ce nu sunt așezate în palisadă. Microscopia electronică relevă celule alungite, axoni mielinizați și nemielinizați (rar), stromă colagenică extensivă. Apare la vârsta de 20-50 ani
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
hipoglicemie [79]. Invadează structurile mediastinale și metastazează rar. Tratamentul se face prin excizie chirurgicală completă (care însă este rar posibilă). Radioterapia și chimioterapia au o eficacitate îndoielnică. Prognosticul este rezervat. Histiocitomul fibros malign Este cea mai frecventă tumoră a țesutului conjunctiv la adult. Localizarea primară mediastinală este însă rar întâlnită. Au fost comunicate 10 cazuri de histiocitom mediastinal [4, 79]. Tratamentul: excizie chirurgicală completă. Rezultate benefice poate avea radioterapia postoperatorie și aplicarea polichimioterapiei. Tumori cu origine musculară striată Rabdomiomul Este o
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
nu să le întâlnească în decursul carierei. Mezenchimomul Poate fi benign sau malign, fiind constituit din două sau mai multe variante histologice (liposarcom, rabdomiosarcom, osteosarcom, condrosarcom, schwanom malign). Tumora fibroasă solitară Se pare că are punctul de plecare în țesutul conjunctiv subpleural. Cel mai frecvent tumora fibroasă solitară apare în spațiul subpleural, în cavitatea pericardică, doar în 1% aceste tumori se dezvoltă în mediastin. În topografia mediastinală primară, principala diferențiere trebuie făcută față de timomul cu celule fusiforme (tabelul 7.10). Tumora
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]