3,086 matches
-
refuza asumarea de riscuri și responsabilități personale. Ci pentru simplul motiv că nu putea lua în considerare funcția fundamentală a democrației în societatea dezvoltată, anume aceea de a coordona tranziția către prosperitatea populației. Dimpotrivă, atingerea obiectivelor tranziției postcomuniste presupuneau, în conjunctura în care se afla România, reducerea substanțială a prosperității populației. Iar calea de a o obține era, evident, reducerea substanțială a democrației în societate. Democrația politică era de neevitat, căci era o condiție prioritară a apropierii de Occident. Dar, deși
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
la integrarea instituțională) limite destul de largi, având în vedere faptul că au fost concepute să poată include societăți atât de diverse ca cele care compun, în prezent, Uniunea Europeană. Resursele acestei libertăți de alegere cu privire la dezvoltarea societății românești se datorează unei conjuncturi cu totul excepționale, rezultat al interferenței dintre tranziția postcomunistă și integrarea europeană. Cele două procese nu au fost paralele. Tranziția postcomunistă românească și-a croit, vreme de aproape un deceniu, un drum al ei, care a fost destul de brutal și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
comunismului românesc pe sprijinul pe care îl putea primi din partea muncitorilor industriali. Însă acest sprijin, însă, s-a epuizat în anii ’80, din motive pe care nu le analizăm acum. Aici merită menționat doar faptul că, în această perioadă, o conjunctură nefericită a împiedicat România să fie printre primele - și nu printre ultimele - țări comuniste care renunță la comunism. Revolta muncitorilor din Brașov din 1987 a fost prima mișcare deschisă a proletaritatului împotriva regimului politic comunist, dar care nu a avut
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în raport cu URSS. Probabil că dacă Dubček ar fi fost suficient de abil pentru a obține un acord politic al Moscovei pentru schimbarea de politică economică pe care intenționa să o întreprindă, istoria comunismului ar fi fost cu totul alta. Dar conjunctura internațională îi era nefavorabilă și se afla într-un moment în care orice „disidență”, adică orice schimbare cu veleități teoretico-ideologice, putea reprezenta un pericol la adresa întregului sistem. Un detaliu important care fie a scăpat, fie a fost considerat neimportant de către
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
10% din totalul produsului intern brut al țării - ce-i drept, anual, dar cumulând valorile financiare ale întregului proces de-a lungul anilor obținem câteva zeci de miliarde de dolari, o sumă care începe să fie semnificativă. Iar în anumite conjuncturi, cum au fost cele legate de creșterea bruscă a datoriei publice interne în perioada 1997-2000, această valoare poate să crească. La fel de semnificativă pentru întregul proces de transfer al fondurilor publice în proprietate sau măcar sub control privat este incapacitatea proiectată
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
politică de creștere a monedei naționale în raport cu dolarul și euro, câtuși de puțin susținută de performanțele în materie de productivitate și competitivitate ale economiei, mai ales ale marii industrii. Unul dintre efectele dificil de controlat ale acestor politici - într-o conjunctură în care banii deveneau extrem de ieftini atât pe piețele americane, cât și pe cele ale Europei Occidentale - era diferența dintre costurile capitalului pe piețele externe față de piața românească. Piața destinată fiananțării industriei românești nu avea nevoie de bani. De fapt
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
să obțină un mare succes politic în România, când intervine capitalul occidental privat care, prin acțiunile sale pe piața românească, amenință echilibrul macroeconomic. Atât politic cât și ideologic, FMI este un aprig susținător al capitalului occidental, dar nu în orice conjunctură și, mai ales, nu în condiții care să-i amenințe succesul instituțional. Începând cu 2003, FMI devine, în România, principalul adversar ideologic și politic al capitalului occidental, recomandând și presând guvernele românești să adopte politici de limitare a deficitului bugetar
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
o avea asupra opiniei publice pentru a delegitima atât comunismul ca regim politic, cât și pe Ceaușescu ca lider politic. Rolul jucat de această delegitimare în prăbușirea comunismului este dificil de evaluat. Totuși, merită ținut cont de faptul că simpla conjunctură economică negativă este insuficientă pentru a provoca protestul popular împotriva regimului politic sau chiar și al unei singure guvernări. Această concluzie este susținută de toată istoria postcomunismului românesc care, pentru mai bine de un deceniu, a fost o istorie a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
nu-și menajează personajele, afirmându-și din primele pagini viziunea de „observator”. Lumea târgului de provincie descris nu adăpostește lupte mai mărunte sau interese mai nobile decât capitala, dimpotrivă, acolo unde fiecare cunoaște pe fiecare, interesul personal meschin pândește mereu conjunctura politică favorabilă ca să declare un conflict deschis. Persecutarea evreilor, în numele purității etnice, otrăvirea sufletelor unor amăgiți de o așa-zisă revoluție națională, dorința de parvenire folosind ca pretext idealuri patriotice, toată această lume agonică a anilor ’40 este văzută de
HORODINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287449_a_288778]
-
unui perimetru al valorilor nedeterminate politic, chiar dacă amendabile Într-o retrospectivă istorică, au constituit motivația profundă pentru angajarea mea științifică și fundamentul socializării mele intelectuale. Studiile În „sociologia intelectualului de partid” au constituit, spre deosebire de cele dintâi, o alegere impusă de conjunctură creată odată cu schimbările politice din 1989, de specificul domeniilor de cercetare ale Centrului de Sociologia Educației și Culturii În care am lucrat din 1990 (Centrul de Sociologie Europeană din 1996), de oportunitatea unei burse de cercetare la Max-Planck Institut für
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
asupra acestei elite: noile moduri de organizare (instituțiile moștenitoare ale vechilor școli) erau asociate formelor declasării sociale și/sau strategiilor de reconversie, În funcție de speciile de capital pe care foștii profesori și absolvenți ai acestor școli le puteau mobiliza În noua conjunctură defavorabilă lor. Strategiile individuale și de grup erau Însoțite de o schimbare a viziunii asupra lumii și a modului de angajare politică. Politica și istorie socială a științelor sociale Construcția acestui obiect de studiu s-a văzut de la bun Început
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
autocenzura se făcea totuși simțită: evitarea de a face aprecieri critice, căutarea mai ales a „părților bune” ale fostei instituții, chiar și atunci când era vorba despre cineva care avea reputația de a avea „gură sloboda”. Cei mai mulți dintre ei acuzau o conjunctură marcată de „critică excesivă” a trecutului, unii reclamând lipsa de noblețe față de cei Învinși (“Încrâncenarea inutilă Împotriva comuniștilor”), ironizând „prostia” adversarilor lor politici („capitaliștii s-au dovedit mai inteligenți decât politicienii din Vest, căci au Înțeles mai repede interesul de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
anii 1960 În RDG). Sociologia a obținut un statut de stiință instrumentala, având fixată ca obiectiv „ameliorarea structurii sociale”. Pe de altă parte, poziția privilegiată care revenea literaturii ca loc de dezbateri estetice și politice, În același timp, Într-o conjunctură În care filosofia universitară fusese obligată să se restrângă la probleme de metodă (logică, epistemologie) sau de istorie. Tentativele de raționalizare a profeției originare a comunismului științific, adevărata știință salvatoare, se află la originea inventării unei formațiuni sociale intermediare și
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
se restrângă la probleme de metodă (logică, epistemologie) sau de istorie. Tentativele de raționalizare a profeției originare a comunismului științific, adevărata știință salvatoare, se află la originea inventării unei formațiuni sociale intermediare și relativ autonome Între capitalism și socialism. În conjunctură excepțională de la sfârșitul anilor ’70 și ’80, intensificarea schimburilor cu țările Lumii a Treia, colaborării În organizații internaționale (ONU, UNESCO etc.), negocierile și acordurile economice sau „strategice” (militare) cu țările occidentale au favorizat dezvoltarea studiilor asupra relațiilor internaționale, cu denumirile
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
studenții - din motive pe care le vom analiza În continuare. Analiza comparativa a condițiilor de obținere a statutului de academie (legat În mod esențial de dreptul de a acorda doctoratul) de către diferitele școli de partid țin atât de constrângerile unei conjuncturi deosebite (dezvoltarea economiei, a aparatului de partid și a celui de stat etc.), cât și de o strategie simbolică de legitimare (căutarea de prestigiu intern și internațional). Evoluțiile acestor școli au fost diferite, În pofida echivalentei lor formale În ceea ce privește statutul și
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Marxism, Filosofie”) prezenta marxismului În universitate. Director al Institutului de Filosofie al Universității „Karl Marx” din Leipzig până În 1957, coeditor al revistei Deutsche Zeitschrift für Philosophie, Bloch a fost victima unei campanii de denigrare montată de activiștii filosofiei Într-o conjunctură marcată de al XX-lea Congres al du PCUS și de revoltă maghiară din 1956, ca și de condamnarea lui Wolfgang Harich. Stabilit definitiv În Germania, după Închiderea frontierei intergermane (construirea zidului Beinului), Bloch a luat În mai multe prilejuri
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
a situației și de capacitate de acțiune În raport cu „marele frate” sovietic. În România, În 1958, procesele Împotriva grupurilor de intelectuali și epurarea „deviaționiștilor” partidului au avut loc În același timp cu retragerea ostentativa a Armatei Roșii din țară. În această conjunctură, organizarea proceselor ideologice ale filosofilor În RDG capătă o importanță particulară. Nu este doar statutul special al RDG-ului care este pus În discuție, țara divizată de linia frontului dintre cele două „lagăre” (denumire uzuală Înaintea adoptării celei de „sistem
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Uniunea Sovietică, se vorbea despre o nouă etapă (Abschnitt) În relațiile dintre cele două țări, iar studenții de partid (Parteischüler) aveau drept sarcina să demonstreze În ce constă acest nou pas... (Herbert B.) O schimbare radicală s-a produs În conjunctură de după Congresul al XX-lea al PCUS, pe care cei mai staliniști dintre profesori au trebuit, căci s-au trezit Într-o poziție contradictorie, trebuind să concilieze lupta pentru pace cu lupta de clasă (Elsa B.). Controlul Învățământului În filosofie
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
altă parte apariția unui număr mare de cazuri litigioase legate de redefinirea frontierelor dintre „politic” și „public”: procese privind responsabilitatea membrilor Biroului Politic, spionii Stasi, procesele legate de respectarea dreptului la muncă, punerea În discuție a responsabilității intelectualilor etc. Nouă conjunctură a permis elaborarea de noi strategii individuale și colective În raport cu PDS, partid În care se regăsesc majoritatea foștilor membri ai școlilor de partid, care a făcut din excludere (partidul fusese declarat la un moment dat „anticonstituțional”, Verfassungswidrig, datorită faptului că
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
domenii de activitate (ABM, Arbeitsbeschaffungmaßnahmen). Durată lor limitată obligă de fapt la reconversie și/sau privatizare. Contrar celor petrecute În mai multe țări foste socialiste după 1989, În Germania de Est Învățământul superior particular nu a beneficiat totuși de această conjunctură. În pofida faptului că nu există În Germania o situație de monopol al statului În Învățământul superior, numărul de așezăminte particulare este foarte restrâns. Un statut special revine instituțiilor universitare și tehnice (Hochschulen, Fachhochschulen), care se bucură de drepturi speciale În cadrul
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
252). Contextul se schimbă radical după cel de-al II-lea Război Mondial, datorită emigrării intelectualilor europeni către Statele Unite În timpul războiului și a rolului lor, după Întoarcere, În refondarea științelor sociale În Europa occidentală eliberată, precum și, mai ales, În funcție de nouă conjunctură politică a războiului rece. În cursul duratei de viață a unei singure generații, numeroși oameni de știință, scriitori sau artiști și-au schimbat patria, instituțiile de care erau legați, profesiunea sau specializarea, unii dintre ei chiar de mai multe ori
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Împreună cu Jean-Claude Passeron. În ce priveste ideologia, articolul cel mai reprezentativ rămâne cel publicat Împreună cu Luc Boltanski (Bourdieu, Boltanski, 1976, pp. 5-6), În momentul apariției revistei Actes de la Recherche en Sciences Sociales. Revista Însăși urmărea creșterea autonomiei științifice Într-o conjunctură dominată de puterea «cercetătorilor administrativi» și a «administratorilor științifici». Producătorii ideologiei dominante constituiau un grup relativ omogen, majoritatea dintre ei fiind formați În aceleași Înalte Școli precum Institutul de Științe Politice și ENA. Ei constituiau varianta liberală a intelectualilor de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
separarea disciplinelor: sociologia intelectualilor, artelor și literaturii nu este (Întotdeauna) acceptată că o sociologie a cunoașterii, denunțata că prea «literară», În vreme ce pentru elită literară ea este prea «științifică». O altă explicație provine din rezistență «elitelor» la o analiză sociologică, În pofida conjuncturii favorabile studiilor asupra elitelor de la Începutul anilor ’90. O altă explicație este mai conjuncturala - interesul manifestat pentru elite, fie În sensul reabilitării lor, fie În cel al punerii calității lor la Îndoială, este la originea unui discurs de eufemizare, urmărind
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
fugiseră sau fuseseră fugarițe de regimuri politice diferite, existentă să ca grup politic legitim Încetând după 1989 sau după 1996, o dată cu instalarea la București a primului regim care Îl reprezenta Într-o oarecare măsură. Apartenența la exil constituie În noua conjunctură o miză politică, făcând dificilă definirea legitimă a acestei categorii și a criteriilor prin care „emigranții” se deosebesc de „exilați”. Teamă de a nu vedea repetată istoria cu membrii PCR din ilegalitate, despre care se spunea că „puțini au fost
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
poate aminteșe supărător de politică epurărilor postbelice succesive prin care partidul comunist și-a asigurat monopolul puterii. Exilul este abordat În mod curent din două perspective interdependențe, politică și intelectuală. Tema exilului s-a impus ca obiect de cercetare În conjunctură ulterioară schimbărilor intervenite după 1989, precum alte teme asemănătoare, elitele, emigrația, disidenta. Există un oarecare consens În a considera termenul de „exil” drept o categorie confuză. În franceză, este folosit În mod curent că sinonim al emigrației. În spațiul cultural
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]