1,866 matches
-
vocală); vezi, de exemplu, cuvintele organizate în jurul vocalei a accentuat: (a) cuvinte monosilabice: a urmat de o semivocală ai, au; a urmat de una sau două consoane ac, al, am, an, ar; alb, arc, ard; consoană sau grup de două consoane urmate de vocală sau diftong/triftong care conțin vocala a ca, la, sa, șa, ta; mea, nea, rea, grea, prea, stea; mai, pai, tai; dau, stau; beau, vreau; a încadrat consonantic bas, bat, cad, cal, braț, calc, scad, scald etc.
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
301-317, vezi și Munteanu, 2005, p. 145); * silabe paronime: bra bre bri bro bru; dra dre dri dro dru, tra tre tri tro tru, fra fre fri fro fru etc. (Héril & Mégrier, 2009, p. 27); * cuvinte care conțin aglomerări de consoane: altminteri, abstract, altfel, altcumva, amnezie, acvatic, bâjbâială, brambureală, congruent, constant, dimprejur, dezmint, ecvestru, figurant, gurmand, ingredient, înzdrăvenesc, monstruos, membru, mlaștină etc. (Grigore, 2008, pp. 52-54); * sintagme care conțin aglomerări de sunete sau repetări de sunete/grupuri de sunete, pronunțate într-
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
echilibrat la finalul cuvântului de semivocala „i", a cărei apertură ne dă sentimentul că încă firul sonor își continuă Odiseea sa către orizonturi infinite. în cuvântul „departe", „a"-ul e potențat de șiruri de sunete ondulate succesiuni de vocale și consoane al căror final reîmprospătează impresia că . De remarcat ar fi și faptul că vocala „a" se află în toate cuvintele acestui vers, la mijloc adevărată axă de simetrie în jurul căreia poetul înalță catedrala sa de sunete din care solemnul imn
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
urmărite pe tot parcursul școlarității. Competențe specifice Conținuturi associate - sesizarea corectitudinii/incorectitudinii gramaticale a unui enunț și/ sau a formelor lexicale; - adaptarea vorbirii la parteneri și la situația de comunicare/ situații de comunicare diverse; - corespondența dintre sunet și literă; - vocalele, consoanele, semivocalele; - grupurile de sunete (diftongul, triftongul); hiatul; - silaba; - greșeli de pronunție în diverse situații de comunicare; pronunțarea diftongului, a triftongului și a hiatului; - pronunțarea fluentă a unor secvențe semnificative ale mesajului oral, reglarea tonului, a intonației, în funcție de starea de spirit
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
Elemente de vocabular și categorii semantice (vocabularul limbii române; cuvântul - unitate de bază a vocabularului; forma și conținutul cuvintelor; utilizarea, în contexte diferite, a achizițiilor lexicale noi; articolul de dicționar; structura fonematică a cuvântului; corespondența dintre sunet și literă; vocalele, consoanele, semivocalele; grupurile de sunete (diftongul, triftongul); hiatul; silaba; greșeli de pronunție, în diverse situații de comunicare; pronunțarea diftongului, a triftongului și a hiatului; forme lexicale corecte/ date; - sesizarea sensului unităților lexical noi în funcție de context; - utilizarea relațiilor de sinonimie, de antonimie
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
trei litere, cu o acuratețe de 80% (se începe cu 15 litere folosind un model, apoi cu 26 litere folosind un alt model) - a prenumelui și 5 cuvinte cu trei litere folosind un model; - îmbunătățirea capacității de producere a sunetelor (consoane sau vocale), prin imitarea selectivă a unor cuvinte sau a 10 acțiuni motorii orale prin folosirea unui model sau a unor instrucțiuni; - îmbunătățirea conceptelor jocului funcțional și a abilităților imitative prin angajarea în diferite tipuri de joc (identificarea a 5
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
capătă o rezonanță de „fund de sac” (220; p.11). Când aceste aspecte coexistă, vorbirea poartă caracterul unei rhinolalii mixte. Rhinolalia devine funcțională în hipertonia velară de origine centrală și prin obicei vicios și selectivă când se grefează pe grupa consoanelor siflante, manifestându-se ca fenomen compensator în pronunția acestor consoane. Adenoidectomia duce, în unele cazuri, la apariția unor elemente de rhinolalie apperta sau schimbă componenta rhinolaliei închisă în deschisă (88; p.124) al căror comportament seamănă, dar presupune o metodică
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Când aceste aspecte coexistă, vorbirea poartă caracterul unei rhinolalii mixte. Rhinolalia devine funcțională în hipertonia velară de origine centrală și prin obicei vicios și selectivă când se grefează pe grupa consoanelor siflante, manifestându-se ca fenomen compensator în pronunția acestor consoane. Adenoidectomia duce, în unele cazuri, la apariția unor elemente de rhinolalie apperta sau schimbă componenta rhinolaliei închisă în deschisă (88; p.124) al căror comportament seamănă, dar presupune o metodică de corectare diferențiată. Rhinolalia mixtă caracterizează vorbirea în cazurile de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
articulatorii ritmice, melodice și lingvistice individuale. Astfel vocalele sunt anterioare și posterioare prin ridicarea progresivă a vălului de la „a” spre „o”, „u”, „e” și „i”, închise și deschise, orale și nasale, nasalitatea fiind un fenomen de asimilație datorită alăturării unei consoane nasale. Dacă pentru pronunțarea vocalei A, limba se află într-o poziție de repaus relativ, în pronunțarea vocalelor E și I limba se ridică apropiindu-se de partea anterioară a bolții palatine, iar la pronunțarea vocalelor u-o, limba se
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
cavitatea bucală în două zone ale căror dimensiuni se modifică în funcție de vocala pronunțată, după demonstrațiile făcute de Hellvag în 1781. Palatogramele efectuate de Fletcher (63) indică poziția organelor articulatorii în timpul producerii sunetelor vocale (fig.5). În procesul de articulare al consoanelor se distinge mai întâi opoziția de bază din punct de vedere acustic care împarte consoanele în oclusive și constrictive. În oclusive buzele produc prin articulare bilabială suflu exploziv brusc prin oprirea aerului, urmat apoi de un lejer zgomot de explozie
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
făcute de Hellvag în 1781. Palatogramele efectuate de Fletcher (63) indică poziția organelor articulatorii în timpul producerii sunetelor vocale (fig.5). În procesul de articulare al consoanelor se distinge mai întâi opoziția de bază din punct de vedere acustic care împarte consoanele în oclusive și constrictive. În oclusive buzele produc prin articulare bilabială suflu exploziv brusc prin oprirea aerului, urmat apoi de un lejer zgomot de explozie ca în: m, p, b, și continuu fără oprirea aerului dar cu un zgomot de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
aerului, urmat apoi de un lejer zgomot de explozie ca în: m, p, b, și continuu fără oprirea aerului dar cu un zgomot de frecare în fricativele semioclusive f, v. Aceste opoziții se manifestă și din punct de vedere fiziologic, consoanele oclusive fiind produse prin închiderea netă a pasajului de aer ca în „P” și consoanele constrictive fiind produse prin frecarea aerului în pasajul de trecere ca în „F” (fig.6) A doua opoziție, calitatea de surde-sonore, puternice și slabe ca
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
continuu fără oprirea aerului dar cu un zgomot de frecare în fricativele semioclusive f, v. Aceste opoziții se manifestă și din punct de vedere fiziologic, consoanele oclusive fiind produse prin închiderea netă a pasajului de aer ca în „P” și consoanele constrictive fiind produse prin frecarea aerului în pasajul de trecere ca în „F” (fig.6) A doua opoziție, calitatea de surde-sonore, puternice și slabe ca intensitate. Din punct de vedere fiziologic, aceste opoziții se traduc fără vibrație de corzi vocale
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
fiind produse prin frecarea aerului în pasajul de trecere ca în „F” (fig.6) A doua opoziție, calitatea de surde-sonore, puternice și slabe ca intensitate. Din punct de vedere fiziologic, aceste opoziții se traduc fără vibrație de corzi vocale în consoanele surde (p) și cu vibrații de corzi vocale în consoanele sonore (b). A treia opoziție din punct de vedere acustic împarte consoanele în: orale - cu rezonanță orală și nazală - cu rezonanță nazală p-b = sunete clare; m-n = sunete sumbre
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
în „F” (fig.6) A doua opoziție, calitatea de surde-sonore, puternice și slabe ca intensitate. Din punct de vedere fiziologic, aceste opoziții se traduc fără vibrație de corzi vocale în consoanele surde (p) și cu vibrații de corzi vocale în consoanele sonore (b). A treia opoziție din punct de vedere acustic împarte consoanele în: orale - cu rezonanță orală și nazală - cu rezonanță nazală p-b = sunete clare; m-n = sunete sumbre. Și aceste două tipuri de consoane se opun din punct
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
slabe ca intensitate. Din punct de vedere fiziologic, aceste opoziții se traduc fără vibrație de corzi vocale în consoanele surde (p) și cu vibrații de corzi vocale în consoanele sonore (b). A treia opoziție din punct de vedere acustic împarte consoanele în: orale - cu rezonanță orală și nazală - cu rezonanță nazală p-b = sunete clare; m-n = sunete sumbre. Și aceste două tipuri de consoane se opun din punct de vedere fiziologic: în consoanele orale aerul expirat iese pe gură vălul
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de corzi vocale în consoanele sonore (b). A treia opoziție din punct de vedere acustic împarte consoanele în: orale - cu rezonanță orală și nazală - cu rezonanță nazală p-b = sunete clare; m-n = sunete sumbre. Și aceste două tipuri de consoane se opun din punct de vedere fiziologic: în consoanele orale aerul expirat iese pe gură vălul palatin fiind ridicat; în consoanele nazale aerul expirat iese pe gură și pe nas, vălul palatin fiind lăsat în jos. (Fig. 7) Tabelul 3
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
opoziție din punct de vedere acustic împarte consoanele în: orale - cu rezonanță orală și nazală - cu rezonanță nazală p-b = sunete clare; m-n = sunete sumbre. Și aceste două tipuri de consoane se opun din punct de vedere fiziologic: în consoanele orale aerul expirat iese pe gură vălul palatin fiind ridicat; în consoanele nazale aerul expirat iese pe gură și pe nas, vălul palatin fiind lăsat în jos. (Fig. 7) Tabelul 3 sintetizează aceste date. Astfel, vălul palatin închide naso-faringele contractându
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
orală și nazală - cu rezonanță nazală p-b = sunete clare; m-n = sunete sumbre. Și aceste două tipuri de consoane se opun din punct de vedere fiziologic: în consoanele orale aerul expirat iese pe gură vălul palatin fiind ridicat; în consoanele nazale aerul expirat iese pe gură și pe nas, vălul palatin fiind lăsat în jos. (Fig. 7) Tabelul 3 sintetizează aceste date. Astfel, vălul palatin închide naso-faringele contractându-se prelungit pentru siflantele: s, t, j, z, și brusc pentru explozivele
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
fig.10. În insuficiența velară se modifică modul de articulare și locul de articulare, după cum limba intră în contact cu o anumită regiune din cavitatea orală, după cum există sau nu un contact accesoriu al limbii cu bolta palatină (Vezi clasificarea consoanelor după modul de producere) (159, p. 62-66). 1.3.5. În realizarea diverselor moduri de articulare verbală are o mare importanță sfincterul palato-faringeal. Vom vedea în cele ce urmează cum se formează și care este mecanismul lui de funcționare. Vălul
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
din aponevroza palatină care se continuă cu uvula, parte mai puțin activă în închiderea naso-faringiană. Vălul face mișcări rapide, esențiale pentru o vorbire corectă. Separă cavitățile nasale de faringe și cavitatea orală în timpul actului de deglutiție și în vorbire, cu excepția consoanelor nasale. Mușchii oro-faringieni cu rol în vorbire - palatal și faringeal- sunt atașați de aponevroza palatală și acționează simetric ridicând și coborând vălul palatin. Mușchiul palato-gloss se inserează de pe fața orală a aponevrozei palatale și trece în partea superioară a limbii
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
în deglutiție (40; p.299). Observațiile personale ale lui Morley cu privire la activitatea velară în articularea sunetelor arată că se ridică mai mult pentru c și mai puțin pentru t, mai sus pentru o-e decât pentru ah, mai mult pentru consoane închise decât pentru cele deschise (115; p.34). În timpul suflatului - cu presiune mare ca la suflatul în balon - palatul se ridică la înălțime maximă, fiind necesară o perfectă închidere a sfincterului. În sforăit, aerul respirat forțează sfincterul nasofaringian contractat, care
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
incomplet ca în despicăturile congenitale velare, presiunea pulmonară fiind insuficientă pentru a menține pe cea orală, suflul într-un balon fiind mai curând inaccesibil decât imposibil. Acest lucru se realizează numai cu narinele închise (197; p.47). Articularea normală a consoanelor cere un oarecare grad de presiune care nu poate fi menținută dacă aerul refluiază prin sfincterul palato-faringian incomplet. 1.3.6. Din cele expuse până acum reiese că „vălul palatin reprezintă partea funcțională cea mai valoroasă, de necompensat, de nelipsit
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
orală de cea nasală și să le reunească din nou prin mișcări rapide suple și precise, astfel încât să realizeze istmul velo-faringian, mecanism de închidere la nivelul faringelui (fig.11). Activitatea normală a vălului palatin Legenda: 1. în repaus; 2. în consoane sonore;3. în consoane oclusive și constrictive; 4. în consoane nazale și vocale Din faringe aerul expirat este direcționat spre cavitatea orală, spre cea nasală sau spre amândouă, după cum vălul închide sau nu una din ele sau le lasă pe
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
și să le reunească din nou prin mișcări rapide suple și precise, astfel încât să realizeze istmul velo-faringian, mecanism de închidere la nivelul faringelui (fig.11). Activitatea normală a vălului palatin Legenda: 1. în repaus; 2. în consoane sonore;3. în consoane oclusive și constrictive; 4. în consoane nazale și vocale Din faringe aerul expirat este direcționat spre cavitatea orală, spre cea nasală sau spre amândouă, după cum vălul închide sau nu una din ele sau le lasă pe amândouă deschise. Vălul se
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]