15,474 matches
-
pentru, zero voturi împotrivă, zero abțineri, cu mențiunea că 30 de membri ai Parlamentului au fost prezenți, dar nu au votat. Legea a fost depusă la secretarii generali ai celor două Camere ale Parlamentului pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constituționalității legii la data de 17 februarie 2021, trimisă la promulgare în data de 22 februarie 2021 și promulgată prin Decretul Președintelui României nr. 151/2021, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 186 din 24 februarie 2021. ... 50. Cu
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
adoptată în termen de o zi, astfel cum s-a întâmplat în cauza de față. ... 57. Cu privire la respectarea termenelor regulamentare, fără consacrare constituțională, Curtea a statuat că regulamentele parlamentare nu sunt norme de referință în cadrul controlului de constituționalitate (Decizia nr. 137 din 20 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 404 din 11 mai 2018, paragraful 36). Nerespectarea termenului de depunere a raportului constituie o problemă de aplicare a regulamentelor celor două Camere (a
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
într-o normă constituțională (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 730 din 22 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.043 din 29 decembrie 2017), aspectele invocate de autorii sesizării nu constituie probleme de constituționalitate, ci de aplicare a normelor regulamentare (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 307 din 28 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 4 mai 2012). În aceste condiții, Curtea a constatat
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
invocate în susținerea criticilor nu au relevanță constituțională, nefiind consacrate expres sau implicit într-o normă constituțională (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 730 din 22 noiembrie 2017, precitată), aspectele invocate de autorii sesizării nu constituie probleme de constituționalitate, ci de aplicare a normelor regulamentare (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 307 din 28 martie 2012, precitată). Prin urmare, Curtea a constatat că aceste considerente referitoare la respectarea termenelor în procedura de legiferare sunt valabile și
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
competența de a determina dacă procedura de adoptare a respectat dispozițiile art. 76 alin. (3) din Constituție. În lipsa unei asemenea abordări, nicicând art. 76 alin. (3) din Constituție nu ar putea fi normă de referință în cadrul controlului de constituționalitate a legilor exercitat de Curtea Constituțională, ci ar putea fi eventual folosit ca normă de referință numai în controlul de constituționalitate a regulamentelor parlamentare [art. 146 lit. c) din Constituție]. ... 67. Ca regulă, intervalele de timp stabilite prin Regulament, sub
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
abordări, nicicând art. 76 alin. (3) din Constituție nu ar putea fi normă de referință în cadrul controlului de constituționalitate a legilor exercitat de Curtea Constituțională, ci ar putea fi eventual folosit ca normă de referință numai în controlul de constituționalitate a regulamentelor parlamentare [art. 146 lit. c) din Constituție]. ... 67. Ca regulă, intervalele de timp stabilite prin Regulament, sub forma termenelor minime sau maxime, sunt un element caracteristic procedurii de adoptare a legilor în procedură generală/comună (art. 75 din Constituție
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016, paragraful 30). ... 79. Prin urmare, întrucât Legea nr. 7/2021 pe perioada sa de activitate se bucură de prezumția de constituționalitate, dispozițiile art. 49 și 50 din Legea nr. 96/2006 din punct de vedere normativ reintră în vigoare de la momentul publicării prezentei decizii. Totodată, complementar ipotezei normative precizate, decizia Curții se aplică și în privința situațiilor juridice pendinte (cauzele aflate
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
reconstituire a dreptului de proprietate a fost succesiv prorogat, până la 1 ianuarie 2018. Sub acest aspect, Curtea constată, aplicând testul de proporționalitate, că dispozițiile art. 11 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 nu întrunesc cerința previzibilității legii, componentă a constituționalității normei sub aspectul calității sale. Astfel, persoanele interesate nu pot avea o previziune exactă a epuizării duratei termenului în care sunt obligate să aștepte soluționarea pe cale administrativă a cererilor lor, fiind împiedicate a se adresa în mod eficient instanței
DECIZIA nr. 27 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256403]
-
880 din 24 noiembrie 2015, paragraful 19). Or, având în vedere situația de fapt și de drept a autorilor excepției, eventuala admitere a excepției de neconstituționalitate nu ar produce nicio consecință în ceea ce privește remedierea situației acestora, iar examinarea constituționalității normelor criticate ar transforma, în mod nepermis, controlul pe calea excepției de neconstituționalitate într-un control abstract. ... 30. În consecință, din perspectiva criticilor formulate, precum și a situației de fapt din speță, Curtea constată că, pentru argumentele mai sus prezentate
DECIZIA nr. 141 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256767]
-
și echilibrului puterilor, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituția României. Înalta Curte de Casație și Justiție nu are competența constituțională să instituie, să modifice sau să abroge norme juridice cu putere de lege ori să efectueze controlul de constituționalitate al acestora. Astfel, Curtea Constituțională decide asupra constituționalității legilor, în timp ce Înalta Curte de Casație și Justiție, prin intermediul recursului în interesul legii, decide asupra modului de interpretare și aplicare a conținutului normelor juridice. Pe de altă parte, prin
DECIZIA nr. 554 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256787]
-
4) din Constituția României. Înalta Curte de Casație și Justiție nu are competența constituțională să instituie, să modifice sau să abroge norme juridice cu putere de lege ori să efectueze controlul de constituționalitate al acestora. Astfel, Curtea Constituțională decide asupra constituționalității legilor, în timp ce Înalta Curte de Casație și Justiție, prin intermediul recursului în interesul legii, decide asupra modului de interpretare și aplicare a conținutului normelor juridice. Pe de altă parte, prin efectele produse, deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii
DECIZIA nr. 554 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256787]
-
ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi, precum și celor ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil. ... 17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că soluția legislativă criticată a mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor susțineri similare, în acest sens fiind, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 430 din 21 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 818 din 24 septembrie 2018, Decizia nr. 228 din 16 aprilie 2019
DECIZIA nr. 220 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256773]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 8 august 2017, paragraful 48). ... 24. Atunci când criticile de neconstituționalitate a unei norme juridice privesc un înțeles sau înțelesuri ale acesteia care se bucură, în continuare, de prezumția de constituționalitate și care nu au fost excluse din cadrul constituțional prin decizia interpretativă, este evident că instanța constituțională este competentă să analizeze fondul excepției de neconstituționalitate. Prin urmare, constatând că motivarea excepției de neconstituționalitate pune în discuție și prezumția de constituționalitate
DECIZIA nr. 750 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255993]
-
constituționalitate și care nu au fost excluse din cadrul constituțional prin decizia interpretativă, este evident că instanța constituțională este competentă să analizeze fondul excepției de neconstituționalitate. Prin urmare, constatând că motivarea excepției de neconstituționalitate pune în discuție și prezumția de constituționalitate a unui înțeles al dispozițiilor art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016 care nu a fost afectat în niciun fel prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, Curtea urmează să analizeze, pe fond, excepția de neconstituționalitate a acestora
DECIZIA nr. 750 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255993]
-
și, în mod special, a unor sintagme din cuprinsul textelor criticate. Or, aceste aspecte excedează atribuțiilor instanței de contencios constituțional, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată“ (a se vedea, ad similis, Decizia nr. 633 din 17 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 din 9 februarie 2018). ... 17. Pentru considerentele expuse mai sus
DECIZIA nr. 656 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256428]
-
de a respinge noi dezbateri cu privire la ceea ce deja a fost analizat și dezbătut în comisia de specialitate. ... 13. Se subliniază că doar respectarea de către Camerele Parlamentului a condițiilor cu caracter obiectiv poate face obiectul controlului de constituționalitate prin prisma dispozițiilor art. 1 alin. (5) raportat la alin. (3) din Constituție. Or, raportat la situația învederată Curții Constituționale de autorul sesizării, prevederile art. 5 alin. (5) teza a treia din Legea nr. 47/1992 nu sunt condiții obiective pentru
DECIZIA nr. 297 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256088]
-
votul pe care îl dă asupra proiectului de hotărâre, acoperă viciile regulamentare de procedură ale acesteia, Curtea neavând competența ca ea însăși să cerceteze și să determine starea de fapt pentru ca din constatările astfel efectuate să stabilească starea de constituționalitate a normei regulamentare (Decizia nr. 396 din 5 iunie 2019). ... 15. Din analiza sistematică a deciziilor Curții Constituționale în materie, rezultă că Parlamentul are o marjă de apreciere în ceea ce privește desfășurarea procedurilor parlamentare și parcurgerea etapelor pe care
DECIZIA nr. 297 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256088]
-
fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. l) din Constituție și ale art. 1, 10 și 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, să soluționeze sesizarea de neconstituționalitate. ... 19. Obiectul controlului de constituționalitate îl constituie Hotărârea Senatului nr. 81/2022 pentru numirea unui judecător la Curtea Constituțională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 3 mai 2022, care are următorul cuprins: „Articol unic. - Doamna Laura-Iuliana Scântei se numește în funcția
DECIZIA nr. 297 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256088]
-
27 din Legea nr. 47/1992, atât sub aspectul titularului dreptului de sesizare, și anume un grup parlamentar, cât și sub aspectul obiectului sesizării, respectiv Hotărârea Senatului nr. 81/2022. ... 22. Referitor la obiectul hotărârilor Parlamentului care pot fi supuse controlului de constituționalitate întemeiat pe art. 146 lit. l) din Constituție coroborat cu art. 27 din Legea nr. 47/1992, în jurisprudența sa, Curtea a analizat și alte condiții de admisibilitate a sesizării, care nu sunt explicit prevăzute de lege, dar care au fost
DECIZIA nr. 297 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256088]
-
al României, Partea I, nr. 279 din 11 aprilie 2019, paragrafele 24-27). Astfel, o condiție de admisibilitate a sesizărilor privind neconstituționalitatea hotărârilor Parlamentului o reprezintă relevanța constituțională a obiectului acestor hotărâri. Curtea a constatat că pot fi supuse controlului de constituționalitate numai hotărârile Parlamentului care afectează valori, reguli și principii constituționale sau, după caz, organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor de rang constituțional (a se vedea, în acest sens, deciziile nr. 53 și 54 din 25 ianuarie 2011, publicate în Monitorul
DECIZIA nr. 297 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256088]
-
diferențiere între hotărârile care pot fi supuse controlului Curții Constituționale sub aspectul domeniului în care au fost adoptate sau sub cel al caracterului normativ sau individual, ceea ce înseamnă că toate aceste hotărâri sunt susceptibile a fi supuse controlului de constituționalitate - ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus. În consecință, sesizările de neconstituționalitate care vizează asemenea hotărâri sunt de plano admisibile. În cauza de față, hotărârea criticată are caracter individual și vizează numirea unui judecător la Curtea Constituțională, instituție de
DECIZIA nr. 297 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256088]
-
Așadar, criticile formulate trebuie să aibă o evidentă relevanță constituțională, și nu una legală ori regulamentară. Prin urmare, toate hotărârile plenului Camerei Deputaților, ale plenului Senatului și ale plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului pot fi supuse controlului de constituționalitate, dacă în susținerea criticii de neconstituționalitate sunt invocate dispoziții cuprinse în Constituție. Invocarea acestor dispoziții nu trebuie să fie formală, ci efectivă (Decizia nr. 307 din 28 martie 2012, Decizia nr. 783 din 26 septembrie 2012, precitate, și Decizia nr.
DECIZIA nr. 297 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256088]
-
României, Partea I, nr. 52 din 22 ianuarie 2015, paragraful 15). Curtea a mai reținut, în privința hotărârilor care prin obiectul lor vizează organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor de rang constituțional, că norma de referință, în cadrul controlului de constituționalitate exercitat, poate fi atât o dispoziție de rang constituțional, cât și una infraconstituțională, ținând cont de dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție. O atare orientare a Curții este dată de domeniul de maximă importanță în care intervin aceste hotărâri
DECIZIA nr. 297 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256088]
-
trebuie să fie una în consecință. Prin urmare, hotărârile plenului Camerei Deputaților, ale plenului Senatului și ale plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului care vizează organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor de rang constituțional pot fi supuse controlului de constituționalitate, chiar dacă actul normativ pretins încălcat are valoare infraconstituțională. Întrucât, însă, în cauză, critica formulată este raportată la texte constituționale cu caracter generic coroborate cu un text de natură legală ce vizează desfășurarea procedurii parlamentare, Curtea reține încă din această
DECIZIA nr. 297 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256088]
-
votul pe care îl dă asupra proiectului de hotărâre, acoperă viciile regulamentare de procedură ale acesteia, Curtea neavând competența ca ea însăși să cerceteze și să determine starea de fapt pentru ca din constatările astfel efectuate să stabilească starea de constituționalitate a normei regulamentare (a se vedea și Decizia nr. 467 din 28 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 754 din 28 septembrie 2016, paragraful 42). O atare concluzie se impune cu atât mai mult cu
DECIZIA nr. 297 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256088]