1,368 matches
-
informație, la liberă circulație, protecția dreptului la intimitate etc.; e) Constituția a creat cadrul juridic necesar pluralismului politic. La 21 noiembrie 1991, forma finală a Constituției (rezultată în urma dezbaterii pe articole și a includerii amendamentelor) a fost supusă aprobării plenului Constituantei. De la 11 iulie 1990 (data oficială a începerii procesului de elaborare a Coinstituției), trecuseră mai bine de 16 luni; Adunarea Constituantă a României își dusese la bun sfârșit mandatul în timp util. Votul pentru adoptarea Constituției a fost deschis, nominal
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
1991, forma finală a Constituției (rezultată în urma dezbaterii pe articole și a includerii amendamentelor) a fost supusă aprobării plenului Constituantei. De la 11 iulie 1990 (data oficială a începerii procesului de elaborare a Coinstituției), trecuseră mai bine de 16 luni; Adunarea Constituantă a României își dusese la bun sfârșit mandatul în timp util. Votul pentru adoptarea Constituției a fost deschis, nominal și transmis în direct de Televiziunea Română. Din totalul celor 510 parlamentari (senatori și deputați), au fost prezenți 509; 414 s-au
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
dinainte de 1989 a fost mult mai importantă decât lăsau să se înțeleagă discursurile înflăcărate despre libertate, democrație și statul de drept. Rămânând dominante, culturile conformismului și paternalimului au fost prezente și au influențat adoptarea Constituției din 1991. Transformat în Adunare constituantă, Parlamentul a trecut la redactarea primului text constituțional post-comunist. Regulile și procedurile de lucru au fost revizuite de mai multe ori chiar în timpul deliberărilor privind conținutul textului constituțional 5. Principala preocupare a celor mai mulți din parlamentarii care lucrau la elaborarea Constituției
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
ale Constituției, care reglementează atribuțiile fiecăreia. Puterea legislativă este exercitată de Congres, alcătuit din Senat și Camera Reprezentanților. Corpul legislativ a fost constituit, în cele două camere, pe baza unor reguli diferite, cu misiuni diferite, care corespundeau tendințelor manifestate în Constituantă. O tendință dorea o Uniune de state independente, unde delegații unor popoare distincte se adunau într-un Congres pentru a dezbate teme de interes comun; cealaltă recunoștea în locuitorii statelor același popor care dorește un guvernământ central care să le
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
lui actuală în 2003, el reflectă evoluțiile intervenite în primul deceniu de evoluție constituțională. Din acest punct de vedere, un pas salutar ar fi finalizarea efortului de cristalizare al unui preambul, prin indicarea ca atare a textului care descrie intențiile constituantului și valorile de la care acesta pornește. O asemenea alegere ar fi justificată de mai mult argumente punctuale, ce pot avea semnificație pe durată medie și lungă: 1. un preambul autentic indică voința de schimbare și de inovație; 2. preambulul poate
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
ține de ponderea voturilor "da". Capitolul 3 ROMÂNIA STAT NAȚIONAL UNITAR Statul și caracteristicile sale Ioan STANOMIR Articolul 1(1) din actuala Constituție a României își datorează existența unor circumstanțe ce definesc un moment constituțional particular. Așa cum dovedesc dezbaterile Adunării Constituante de la 1990/1991, motivația principală pentru calificarea statului nostru ca "național" și declararea acestui atribut ca nerevizuibil se explică prin lectura dată "amenințării" maghiare și pericolului secesionist. În același mod poate fi interpretată și opțiunea în favoarea declarării statului român ca
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
Tudor Drăganu, esențial în definirea naturii regimului politic este pentru Dana Tofan funcția de mediere a Președintelui. Autoarea emite o opinie extrem de interesantă ce merită a fi semnalată: articolul respectiv ar fi un "pact" între două viziuni politice din Adunarea Constituantă, cea republicană și cea monarhică, aceasta din urmă fiind justificată datorită faptului că Președintele, ca și monarhul constituțional, nu poate avea o apartenență politică 21. Constanța Călinoiu și Victor Duculescu afirmă fără echivoc faptul că România este o "republică semi-prezidențială
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
autorilor Raportului CON, Constituția a avut la bază o viziune referitoare la felul cum Președintele își poate exercita atribuțiile, viziune care a fost infirmată în practică, Președinții exercitând "o influență politică și personală mult mai mare decât a dorit legiuitorul constituant să le ofere inițial"46. Spre deosebire de Raportul CPARPCR care nu făcea nicio recomandare în privința schimbării actualului regim politic cu un alt regim, Raportul CON face o astfel de recomandare: "o soluție este modificarea legii fundamentale și trecerea la un sistem
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
într-o manieră strălucită de către Aleodor Focșeneanu în Istoria constituțională a României 1859-1991, Editura Humanitas, București, pp. 143-156 . 5 Vezi A. Focșeneanu, op. cit., pp. 138-172. 6 Aceste concluzii sunt rezultatul interviurilor cu douăzeci de membri din majoritatea FSN din cadrul Adunării Constituante din 1990 (interviuri realizate în martie și în aprilie 2003). Criteriile de selecție ale intervievaților: persoanele trebuiau să fie membri ai majorității FSN, aleși în cadrul alegerilor legislative din 1990, fără a mai fi realeși după 1990 și fără să mai
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
fie membri ai majorității FSN, aleși în cadrul alegerilor legislative din 1990, fără a mai fi realeși după 1990 și fără să mai fi ocupat funcții politice sau administrative la nivel înalt după 1992; aceștia nu trebuiau să ocupe funcții în cadrul Constituantei; nu trebuiau sa aibă studii juridice. 7 Amintirea conflictelor violente dintre comunitățile române și cele maghiare de la Târgu- Mureș, din martie 1990, instrumenta lizate de cei de la putere pentru a reconstitui vechea Securitate sub numele de Serviciul Român de Informații
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
care s-a votat următoarea moțiune: "Comisia aleasă de Senat propune să se împuternicească guvernul de a se supune dispozițiilor tratatului din Berlin și în același timp să pună stăpânire asupra Dobrogei și a Deltei Dunării și până la convocarea unei constituante să administreze acest teritoriu după regulamentele în vigoare"373. Camera Deputaților adopta tot în septembrie 1878 o moțiune asemănătoare, conform căreia: "Camera împuternicește guvernul a se supune voinței întregii Europe, retrăgând autoritățile civile și militare din Basarabia și luând în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Constituție, Reprezentațiunea Națională constată că succesiunea tronului României revine astfel de drept A. S. R. Principele Mihai, coborâtorul direct și legitim în ordinea de primogenitură bărbătească a Regelui Domnitor”. Parlamentul a votat și o a doua lege, prevăzând că: „Adunările Naționale Constituante, întrunite conform art. 79 din Constituție, primesc Regența instituită de M. S. Regele Ferdinand I, pe temeiul art. 83 din Constituție, pentru a exercita puterile Regale și tutela A.S.R. Moștenitorul Tronului în cazul când acesta ar fi chemat să
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
fusese primit de evreii din capitală „cu alai Împărătesc”, Clemieux a părăsit România În iunie 1866 fără să obțină nimic din partea guvernului. Intenția guvernului Lascăr Catargiu de a acorda gradual evreilor naturalizarea a dat naștere la discuții violente În Adunarea Constituantă și În afara acesteia. Semnificativă a fost petiția semnată de numeroși ieșeni, o parte din ei fiind membrii ai Fracțiunii libere și independente, prezentată Adunării În mai 1866, În care se solicita să fie Înlăturată posibilitatea acordării Împământenirii, chiar și
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
ziar conservator, liberal sau laburist care să nu fie cât se poate de ostil față de rămânerea noastră în această țară [...]. Cred că acum ar trebui să ne afirmăm poziția în mod hotărât, nu doar față de Feisal, dar și față de Adunarea Constituantă [...] că dacă nu sunt pregătiți să ne solicite să rămânem și să cooperăm în toate modurile posibile, eu chiar plec. Aceasta ar fi, oricum, o soluție [...]. În prezent plătim opt milioane de dolari pe an pentru privilegiul de a trăi
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
din structurile de conducere bisericești, formarea unei Mitropolii ortodoxe a tuturor românilor din Imperiu... Tot la Cernăuți, la 20 mai 1848, s-a organizat o Adunare Națională care a stabilit „Dorințele Țării” ce urmau a fi predate Împăratului și Adunării Constituante, unde, între cele 12 revendicări, erau nominalizate cererea de separare a Bucovinei de Galiția, apărarea etniei române, acordarea pentru ea a unei autonomii în administrație. Copiii familiei Doxachi și Elena Hurmuzachi, educați și crescuți în spirit românesc, alături de alți intelectuali
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și senator în toate legislaturile. Senator de drept, dar și un nelipsit creator de presă românească. Alt gazetar, alt lider PNL, de data aceasta georgist: Alecu Procopovici, profesor universitar, membru corespondent al Academiei Române, fost membru al Consiliului Național al Adunării Constituante care a hotărât unirea Bucovinei cu România; director general al învățământului în Bucovina. Șef al organizației PNL din județul Câmpulung, deputat din 1933 până în 1937. Din partea Partidului Național Țărănesc era prezent în presa timpului Teofil Sauciuc-Săveanu; absolvent al Facultății de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
din ploiești Curentul antidinastic creștea. În ziua de 8 august izbucnește revoluția de la Ploiești. La guvern era Manolache Costache Epureanu, cu ministerul lui compus din debutanți, minister numit „Cloșca cu pui“. În adevăr Epureanu nu mai era tânăr căci prezidase Constituanta de la 1866, dar ceilalți miniștri erau toți începători și anume: Petre Carp la Externe, Constantin Grădișteanu la Finanțe, colonelul Gheorghe Manu la Rezbel, Gr. Triandafil la Justiție, Vasile Pogor la Culte, George Gr. Cantacuzino la Lucrări Publice. Când a izbucnit
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cestiunea evreie În țară era un puternic curent antisemit care creștea. Motivul era că, de câte ori se ivea prilejul, întotdeauna evreii se adresau Puterilor streine ca să intervină în România spre a rezolva cu autoritate cestiunea evreie. Când, după detronarea lui Cuza, Constituanta, sub presiunea străi nătății, a voit să introducă la Art. 6 principiul acordării drepturilor politice 94 bucureștii de altădată poetul preferat al publicației bucureștene fiind M. Zamphirescu (1838? 1840?-1878), autorul satirei antijunimiste lipsită de haz și de har, Muza
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nr. 994, 4/16 iunie 1872, p. 3. bucureștiul în 1871 95 tutulor evreilor, adversarii acestor drepturi au răsculat Bucureștii. Poporul din mahalale s-a sculat cu mic cu mare, a înconjurat Camera și, prin atitudinea lui hotărâtă a impus Constituantei revotarea Art. 6. Apoi, răspândindu-se prin cartierele evreiești, a săvârșit devastațiuni, iar sinagoga din strada Sf. Vineri 60 a asaltat-o, i-a spart geamurile și i-a stricat mobilierul.61 Crémieux, evreu francez republican 62, scrie o broșură
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cauza și interesele coreligionarilor săi din Principatele Danubiene. El este în rolul său și opiniunea publică din 60. Sinagoga din strada Sf. Vineri era o construcție nouă, modernă. 61. În luna iunie 1866, după venirea prințului Carol în țară, Adunarea Constituantă s-a întrunit pentru a aproba proiectul modificat al Constituției. Discuții aprinse au fost purtate în jurul Art. 6 în care inițial se preciza, în spirit modern, că „Religia nu poate fi o piedică la dobândirea calității de cetățean“, facilitându se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
proclamată. Adunarea Națională, întrunită special, alege noul guvern; se introduce astfel inovațiunea ca toți miniștrii să fie numiți direct prin votul Parlamentului. Noii miniștri sunt: Figueras, Emilio Castelar, Puy Margall, Nicola Salmeron, generalul Aosta, Juan Zustan, amiralul Arengo, Echao, Sorni. Constituanta va fi convocată la 20 martie.1 1. La 11 februarie 1873 regele Spaniei, Amedeo de Savoia, este nevoit să abdice, proclamându-se prima republică spaniolă, a cărei principală figură va fi profesorul de istorie de la Universitatea din Madrid, Emilio
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
iulie 1875, p. 3467 și 3475). 70. Andrássy Gyula (1823-1890), om politic maghiar, unul dintre inițiatorii dualismului austro ungar din 1867, era în vremea aceea (1871-1879) ministru de Externe al monarhiei bicefale. 71. Constituția României a fost adoptată de Adunarea Constituantă la 29 iunie/11 iulie 1866 și promulgată două zile mai târziu. 72. Adunarea Deputaților a votat convențiunea comercială cu Austro-Ungaria duminică 29 iunie/11 iulie 1875 cu 68 de voturi pentru, contra 22 („Adunarea Deputaților. Sesiunea extraordinară. Ședința de la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
un Comitet Executiv, alcătuit din 15 membri, denumit Consiliul Dirigent, condus de Iuliu Maniu. Acesta a fost un organ autonom, care a aplicat prevederile Declarației de la Alba-Iulia, prin care Transilvania, Banatul, Crișana și Maramureșul erau declarate autonome până la întrunirea Adunării Constituante a României, în perioada 2 decembrie 1918-10 aprilie 1920. La primele alegeri libere (noiembrie 1919), PNR a obținut majoritatea mandatelor din Transilvania și a participat la guvernul de coaliție condus de Alexandru Vaida-Voevod (1 decembrie 1919-12 martie 1920). În această
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Rousseau a devenit idolul revoluționarilor francezi, un adevărat apostol, autor de argumente și lozinci mobilizatoare, mulțumită cărora iacobinii au triumfat. În 1794 rămășițele pămîntești ale lui Jean-Jacques Rousseau au fost aduse la Panthéon, bustul lui fiind așezat în Sala Adunării Constituante, alături de busturile lui Voltaire, Franklin și Washington, iar Robespierre în discursul său aduce omagiul "acestei revoluțiuni al cărei precursor era" și îi decernează "funcția de învățător al speciei umane". Rousseau a lăsat generațiilor următoare o comoară extraordinară. Émile a fost
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
armate; pentru că aveau gradul de colonel sau mai mici, armata a fost ea însăși divizată. Au apărut diferențe de opinie dacă să se dea prioritate unei constituții democratice sau unui pro-gram economic radical de stînga. Rezultatul a fost o adunare constituantă, aleasă în aprilie 1975 să redacteze o nouă constituție, care a fost adoptată în anul următor. De atunci, a fost instituit un regim democratic (cf. Gallagher, 1983). În Grecia, al doilea război mondial s-a încheiat cu un război civil
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]