KorAP: Find »[drukola/base=constituant & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...40 41 42 ...60 >

1,488 matches

Corola-website/Law/204994_a_206323

a doua problemă care trebuie clarificată este de a stabili conținutul noțiunii de "drepturi electorale". Drepturile electorale formează o categorie distinctă între drepturile și libertățile cetățenilor. Deși drepturile electorale sunt cuprinse în sfera drepturilor și libertăților prevăzute de Constituție, legiuitorul constituant a inserat distinct, alături de acestea, în cuprinsul alin. (6) al art. 115 din Legea fundamentală, categoria drepturilor electorale, pentru a sublinia că acestea se referă și la drepturile electorale menționate de legislația infraconstituțională. Rezultă, așadar, că sfera drepturilor electorale este

DECIZIE nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 32 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex (2008) [Corola-website/Law/204994_a_206323]
Corola-website/Law/205123_a_206452

corecții ce vizează aplicarea corespunzătoare a Legii nr. 35/2008 ", ceea ce nu este de natură "a afecta drepturile electorale". Se mai arată, în legătură cu înțelesul termenului de "afectare a drepturilor electorale", din cuprinsul art. 115 alin. (6) din Constituție, că "legiuitorul constituant a avut în vedere prin acest termen (...) interdicția de a leza, a micșora sfera de cuprindere sau de a restrânge drepturile electorale pe calea ordonanțelor de urgență și nicidecum interdicția de a stabili operațiuni de tehnică electorală prin care s-

DECIZIE nr. 1.248 din 18 noiembrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (2) lit. e) şi g) şi ale art. 12 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2008 pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 334/2006 privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, precum şi pentru modificarea Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008 privind modificarea şi completarea titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, în integralitatea lor. In: EUR-Lex (2008) [Corola-website/Law/205123_a_206452]
115 alin. (6), potrivit cărora ordonanțele de urgență nu pot afecta drepturile și libertățile prevăzute de Constituție, drepturile electorale", de vreme ce "posibilitatea de a dispune asupra modalităților de stabilire a colegiilor uninominale este o acțiune juridică ce influențează drepturile electorale". Legiuitorul constituant a dorit să precizeze, prin conținutul art. 115 alin. (6) din Constituție, că "sub nicio formă printr-o ordonanță de urgență nu poate fi afectat regimul de realizare al drepturilor electorale, cu alte cuvinte, prin ordonanță de urgență nu se

DECIZIE nr. 1.248 din 18 noiembrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (2) lit. e) şi g) şi ale art. 12 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2008 pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 334/2006 privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, precum şi pentru modificarea Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008 privind modificarea şi completarea titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, în integralitatea lor. In: EUR-Lex (2008) [Corola-website/Law/205123_a_206452]
drepturi electorale", astfel cum aceasta este cuprinsă în art. 115 alin. (6) din Constituție, statuând: "Drepturile electorale formează o categorie distinctă între drepturile și libertățile cetățenilor. Deși drepturile electorale sunt cuprinse în sfera drepturilor și libertăților prevăzute de Constituție, legiuitorul constituant a înserat distinct, alături de acestea, în cuprinsul alin. (6) al art. 115 din Legea fundamentală, categoria drepturilor electorale pentru a sublinia că acestea se referă și la drepturile electorale menționate de legislația infraconstituțională. Alături de drepturile electorale fundamentale consacrate de Constituție

DECIZIE nr. 1.248 din 18 noiembrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (2) lit. e) şi g) şi ale art. 12 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2008 pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 334/2006 privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, precum şi pentru modificarea Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008 privind modificarea şi completarea titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, în integralitatea lor. In: EUR-Lex (2008) [Corola-website/Law/205123_a_206452]
care o consider întemeiată, mă voi referi punctual asupra câtorva chestiuni legate de posibilitatea Guvernului de a emite ordonanțe de urgență în domeniul drepturilor electorale, astfel: O primă chestiune este tocmai lămurirea noțiunii de "a afecta", noțiune folosită de legiuitorul constituant în art. 115 alin. (6) din Constituția României. Potrivit textului folosit de legiuitorul constituant "Ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție

DECIZIE nr. 1.248 din 18 noiembrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (2) lit. e) şi g) şi ale art. 12 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2008 pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 334/2006 privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, precum şi pentru modificarea Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008 privind modificarea şi completarea titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, în integralitatea lor. In: EUR-Lex (2008) [Corola-website/Law/205123_a_206452]
Guvernului de a emite ordonanțe de urgență în domeniul drepturilor electorale, astfel: O primă chestiune este tocmai lămurirea noțiunii de "a afecta", noțiune folosită de legiuitorul constituant în art. 115 alin. (6) din Constituția României. Potrivit textului folosit de legiuitorul constituant "Ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale și nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în

DECIZIE nr. 1.248 din 18 noiembrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (2) lit. e) şi g) şi ale art. 12 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2008 pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 334/2006 privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, precum şi pentru modificarea Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008 privind modificarea şi completarea titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, în integralitatea lor. In: EUR-Lex (2008) [Corola-website/Law/205123_a_206452]
pe calea unei ordonanțe de urgență a Guvernului, ci doar de o modificare a acestuia. Prin urmare, sintagma "a afecta", trebuie explicată prin raportare la adevăratul sens juridic, acela de "a modifica". Este de altfel și sensul dorit de legiuitorul constituant prin interzicerea Guvernului de a legifera și în domeniul drepturilor electorale alături de domeniul legilor constituționale. Prin dispozițiile art. 115 alin. (6) din Constituție, legiuitorul constituant a dorit în realitate să își păstreze exclusivitatea legiferării în domeniile enumerate, iar prevederea constituțională

DECIZIE nr. 1.248 din 18 noiembrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (2) lit. e) şi g) şi ale art. 12 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2008 pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 334/2006 privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, precum şi pentru modificarea Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008 privind modificarea şi completarea titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, în integralitatea lor. In: EUR-Lex (2008) [Corola-website/Law/205123_a_206452]
adevăratul sens juridic, acela de "a modifica". Este de altfel și sensul dorit de legiuitorul constituant prin interzicerea Guvernului de a legifera și în domeniul drepturilor electorale alături de domeniul legilor constituționale. Prin dispozițiile art. 115 alin. (6) din Constituție, legiuitorul constituant a dorit în realitate să își păstreze exclusivitatea legiferării în domeniile enumerate, iar prevederea constituțională este perfect logică, având în vedere tocmai importanța deosebită a acestor domenii. Niciun moment legiuitorul constituant nu a intenționat să lase Guvernului libertatea de a

DECIZIE nr. 1.248 din 18 noiembrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (2) lit. e) şi g) şi ale art. 12 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2008 pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 334/2006 privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, precum şi pentru modificarea Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008 privind modificarea şi completarea titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, în integralitatea lor. In: EUR-Lex (2008) [Corola-website/Law/205123_a_206452]
Prin dispozițiile art. 115 alin. (6) din Constituție, legiuitorul constituant a dorit în realitate să își păstreze exclusivitatea legiferării în domeniile enumerate, iar prevederea constituțională este perfect logică, având în vedere tocmai importanța deosebită a acestor domenii. Niciun moment legiuitorul constituant nu a intenționat să lase Guvernului libertatea de a aprecia asupra dispozițiilor din legile organice care reglementează aceste domenii și de a opera modificări asupra acestora. De altfel, potrivit art. 115 alin. (4) din Constituție, Guvernul poate adopta ordonanțe de

DECIZIE nr. 1.248 din 18 noiembrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (2) lit. e) şi g) şi ale art. 12 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2008 pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 334/2006 privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, precum şi pentru modificarea Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008 privind modificarea şi completarea titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, în integralitatea lor. In: EUR-Lex (2008) [Corola-website/Law/205123_a_206452]
Corola-website/Law/199710_a_201039

Democrate C.R.E.D. arată: Constituția din 1923 nu a fost revizuită și, ca atare, funcția de șef al statului nu a devenit vacantă și, deci, nu poate fi ocupată pînă ce nu este clarificat acest aspect; prin textul constituțional, adoptat de Constituantă la 21 noiembrie 1991, Constituția din 1965 nu este abrogată în mod expres, ba mai mult, Adunarea Constituantă nu a fost investită de poporul român să legitimeze acte normative intitulate constituții; prin Constituția din 1965 a fost instituită funcția prezidențială

HOTĂRÂRE nr. 13 din 7 septembrie 1992 privind contestaţia Partidului Casa Română a Europei Democrate referitoare la înregistrarea candidaturii domnului Ion Iliescu la funcţia de Preşedinte al României. In: EUR-Lex (1992) [Corola-website/Law/199710_a_201039]
nu a devenit vacantă și, deci, nu poate fi ocupată pînă ce nu este clarificat acest aspect; prin textul constituțional, adoptat de Constituantă la 21 noiembrie 1991, Constituția din 1965 nu este abrogată în mod expres, ba mai mult, Adunarea Constituantă nu a fost investită de poporul român să legitimeze acte normative intitulate constituții; prin Constituția din 1965 a fost instituită funcția prezidențială, dar funcția de șef al statului este exercitată de un organ colegial, nu unipersonal; poporul român nu a

HOTĂRÂRE nr. 13 din 7 septembrie 1992 privind contestaţia Partidului Casa Română a Europei Democrate referitoare la înregistrarea candidaturii domnului Ion Iliescu la funcţia de Preşedinte al României. In: EUR-Lex (1992) [Corola-website/Law/199710_a_201039]
Corola-website/Law/199705_a_201034

de Apărare a Țării și preluarea funcției de președinte al acestuia, numirea ca prim-ministru a domnului Theodor Stolojan cu încălcarea prevederilor art. 82 din legea electorală, nedizolvarea Parlamentului și neorganizarea de noi alegeri urmare încetării rolului acesteia de Adunare Constituantă, semnarea tratatului Iliescu-Gorbaciov. Domnul procuror pune concluzii de respingere a contestației, arătând că motivele invocate nu constituie, în sensul art. 35 coroborat cu art. 16 alin. (3) art. 37 alin. (3) și art. 34 din Constitutie și art. 10 din

HOTĂRÂRE nr. 10 din 7 septembrie 1992 pentru contestaţia nr. 223/7 septembrie 1992 a domnului Ion Adrian Mihalcea privind înregistrarea candidaturii la funcţia de preşedinte al României a domnului Ion Iliescu. In: EUR-Lex (1992) [Corola-website/Law/199705_a_201034]
Corola-website/Law/225046_a_226375

putea susține, fără putință de tăgadă, că sintagma "înainte de promulgarea acestora" (a legilor - s.n.) interzice de plano formularea unor obiecțiuni de constituționalitate după promulgarea legilor. Susținerea este în concordanță cu litera și spiritul textului constituțional, numai că, la redactarea textului, Constituanta a avut în vedere desfășurarea procesului legislativ în toate etapele și cu respectarea întocmai a procedurilor constituționale. În speța de față, legea a fost trimisă spre promulgare Președintelui României înainte de expirarea termenului înăuntrul căruia puteau fi formulate obiecțiuni din partea subiectelor

DECIZIE nr. 975 din 7 iulie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Legea privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/225046_a_226375]
Corola-website/Law/226214_a_227543

legea organică a Curții". Astfel, Curtea reține că este neîntemeiată critica autorilor sesizării, potrivit căreia posibilitatea creată de lit. l) a art. 146 din Constituție se referă la "alte atribuții" decât cele privind controlul de constituționalitate. Astfel, dacă voința legiuitorului constituant ar fi fost aceea de a conferi Curții Constituționale atribuții de altă natură decât controlul de conformitate cu Legea fundamentală, indiferent de forma pe care acesta o îmbracă, această voință ar fi trebuit să se materializeze într-o normă expresă

DECIZIE nr. 1.106 din 22 septembrie 2010 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală al României. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/226214_a_227543]
într-o normă expresă, care să precizeze natura acestor competențe. Or, din interpretarea sistematică a prevederilor Constituției, în ansamblul lor, precum și a dispozițiilor art. 146, care cuprinde un singur alineat în care sunt enumerate atribuțiile Curții Constituționale, rezultă că legiuitorul constituant nu a reglementat atribuții cu natură juridică diferită, competența materială a instanței constituționale limitându-se exclusiv la controlul de constituționalitate. Prin urmare, modificând Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, noua reglementare consacră o atribuție nouă a

DECIZIE nr. 1.106 din 22 septembrie 2010 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală al României. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/226214_a_227543]
Corola-website/Law/216591_a_217920

care operează în virtutea legii, prin simpla înaintare a acțiunii către instanța de contencios administrativ". Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal opinează că prevederile normative contestate nu contravin Legii fundamentale, având în vedere concepția legiuitorului constituant, astfel cum este reflectată de art. 123 alin. (5) teza a doua din Constituție. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului

DECIZIE nr. 1.156 din 17 septembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/216591_a_217920]
Corola-website/Law/217340_a_218669

abuz. Textul constituțional al art. 114 conferă Guvernului posibilitatea ca în timpul unui mandat să apeleze la asumarea răspunderii într-o perioadă mai grea, când întâmpină dificultăți în cadrul procedurilor de dezbateri parlamentare pe marginea unui proiect de lege. De aceea, legiuitorul constituant a prevăzut o procedură excepțională de legiferare, în sensul că a oferit Guvernului posibilitatea de a risca un proiect de lege deodată cu propriul său mandat. Însă, prin asumarea răspunderii Guvernului pe 3 proiecte de lege într-o singură zi

DECIZIE nr. 1.415 din 4 noiembrie 2009 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/217340_a_218669]
de-a IX-a legislatură, Consiliul Constituțional francez, în Decizia nr. 89-269 din 22 ianuarie 1990, arată că această procedură "privează de facto Adunarea Națională de una din funcțiile sale esențiale", iar în urma revizuirii constituționale din 23 iulie 2008 legiuitorul constituant francez a precizat in terminis că Guvernul poate să își asume răspunderea pe legea bugetului de stat și cea a bugetului de asigurări sociale și că " Guvernul poate să își asume într-o sesiune o singură dată răspunderea pe un

DECIZIE nr. 1.415 din 4 noiembrie 2009 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/217340_a_218669]
Corola-website/Law/217335_a_218664

Naționale pentru Turism, în subordinea Guvernului României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 66 din 29 ianuarie 2007, arătându-se că, potrivit interpretării Curții, competențele celor două autorități - Guvernul și Parlamentul - sunt delimitate fără echivoc de legiuitorul constituant. Autoritățile administrative autonome pot fi înființate doar de Parlament, prin lege organică, în timp ce înființarea organelor de specialitate din subordinea Guvernului sau a ministerelor este de competența exclusivă a Guvernului, sub condiția existenței unei baze legale și a avizului Curții de

DECIZIE nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/217335_a_218664]
reglementare, nici al structurii, aspect reținut de altfel și de Curtea Constituțională în jurisprudența sa anterioară ( Decizia nr. 298 din 29 martie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006). Câtă vreme legiuitorul constituant nu a înțeles să facă distincție, rămâne la latitudinea Guvernului să contureze dimensiunile și conținutul proiectului de lege. Nicio normă constituțională nu împiedică așadar Guvernul să promoveze, pe această cale, un proiect de lege prin care să reorganizeze organele de

DECIZIE nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/217335_a_218664]
Corola-website/Law/217666_a_218995

compoziția politică a Guvernului. Curtea constată că nu poate fi primită această interpretare a dispozițiilor art. 85 alin. (3) din Constituție. Norma constituțională nu distinge în sensul menționat în sesizare, întrucât ipoteza aplicării acesteia este foarte clar definită de legiuitorul constituant, ceea ce exclude necesitatea realizării vreunei distincții. Astfel, art. 85 alin. (3) din Constituție se aplică în situația "remanierii guvernamentale". Or, interimatul se asigură întotdeauna de către un membru al Guvernului, și nu de către o persoană aflată în afara listei aprobate de Parlament

DECIZIE nr. 1.559 din 18 noiembrie 2009 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României şi Preşedintele României, formulată de preşedintele Senatului. In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/217666_a_218995]
de zile și atribuțiile altui membru al Guvernului care "se află în una dintre situațiile prevăzute la articolul 106" sau "este în imposibilitatea de a-și exercită atribuțiile". Termenul de cel mult 45 de zile a fost instituit de legiuitorul constituant tocmai pentru a permite realizarea procedurilor legate de numirea noului sau noilor miniștri, în legătură cu aceste proceduri fiind incidente dispozițiile art. 85 din Constituție. În plus, și în această componență provizorie, până la numirea noului sau noilor miniștri, Guvernul răspunde politic în fața

DECIZIE nr. 1.559 din 18 noiembrie 2009 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României şi Preşedintele României, formulată de preşedintele Senatului. In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/217666_a_218995]
Corola-website/Law/217659_a_218988

în structura sau compoziția politică a Guvernului. Această interpretare a dispozițiilor art. 85 alin. (3) din Constituție nu poate fi primită. Norma constituțională nu distinge în sensul menționat în sesizare, întrucât ipoteza aplicării acesteia este foarte clar definită de legiuitorul constituant, ceea ce exclude necesitatea realizării vreunei distincții. Astfel, art. 85 alin. (3) din Constituție se aplică în situația "remanierii guvernamentale". Or, interimatul se asigură întotdeauna de către un membru al Guvernului, și nu de către o persoană aflată în afara listei aprobate de Parlament

DECIZIE nr. 1.560 din 18 noiembrie 2009 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României şi Preşedintele României, formulată de preşedintele Senatului. In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/217659_a_218988]
de zile și atribuțiile altui membru al Guvernului care "se află în una dintre situațiile prevăzute la articolul 106" sau "este în imposibilitatea de a-și exercită atribuțiile". Termenul de cel mult 45 de zile a fost instituit de legiuitorul constituant tocmai pentru a permite realizarea procedurilor legate de numirea noului sau noilor miniștri, în legătură cu aceste proceduri fiind incidente dispozițiile art. 85 alin. (3) din Constituție. În concluzie, Curtea reține că dispozițiile art. 85 alin. (3) din Constituție nu sunt aplicabile

DECIZIE nr. 1.560 din 18 noiembrie 2009 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României şi Preşedintele României, formulată de preşedintele Senatului. In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/217659_a_218988]
al art. 107 din Constituție reglementează interimatul funcției de prim-ministru, iar alin. (4) al aceluiași articol prevede că regulile instituite de alin. (3) cu privire la primul-ministru se aplică "în mod corespunzător" și miniștrilor. Această sintagmă a fost introdusă de legiuitorul constituant tocmai pentru a arăta că dispozițiile art. 107 alin. (3) din Constituție trebuie adaptate având în vedere situația miniștrilor, care pot fi revocați de Președintele României, spre deosebire de primul-ministru, în privința căruia art. 107 alin. (2) din Constituție prevede în mod expres

DECIZIE nr. 1.560 din 18 noiembrie 2009 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României şi Preşedintele României, formulată de preşedintele Senatului. In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/217659_a_218988]