2,278 matches
-
b]rbații. Asemenea percepții esențialiste despre natura b]rbatului și a femeii sunt, bineînțeles, o problem], în condițiile în care se consider] c] natură b]rbaților și a femeilor nu are un caracter rigid sau imuabil, fiind mai degrab] un construct social și istoric. Iar o mare parte a gândirii feministe a respins orice form] de esențialism. Dar dac] cineva respinge ideea c] orice diferențe dintre valorile și priorit]țile masculine și feminine pot fi atribuite unei „naturi” masculine și feminine
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
procesul de conceptualizare, în timp ce axa orizontală reprezintă variația dintre manipularea pasivă și cea activă și, de asemenea, fiecare cuadrat reprezintă un stil de învățare. Jack Mezirow (apud Jarvis, 1983) pornește de la asumpția că fiecare adult are propriile „perspective” asupra realității, constructe dependente de întăririle de care au avut parte din diverse surse provenite din mediul său sociocultural. Aceste perspective se schimbă ca urmare a reflecției asupra experienței anterioare, fiind necesar să fie în consonanță cu aceasta. Mai ales în momente de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mai discriminatorii și mai integratoare. Cu toate acestea, nu putem limita învățarea adultului doar la raportarea la experiența sa, la reflectarea asupra acesteia. Ulterior, Mezirow dezvoltă și mai mult ideea învățării transformative (perfectată pe parcursul a 20 de ani) ca un construct social al realității, diferențiind mai multe niveluri de reflecție 1, care să explice comprehensiv modul în care adultul procesează informația, pornind de la date din experiența sa socioculturală. Treptat, individul poate dezvolta o atitudine critică față de relațiile de putere sociale și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
învățare, precum și de consecințele negative ale neînvățării. Într-o activitate în care sunt implicați cursanți adulți, formatorul trebuie să știe acest lucru și să se adapteze acestei situații. 2. Conceptul de sine al celui ce învață (Self-concept) Acesta este un construct cognitiv care include ansamblul convingerilor și credințelor despre sine (și despre lume) ale celui ce învață. Esențialmente, conceptul de sine se constituie pe baza și prin intermediul asumării de către individ a responsabilității sale depline pentru propriile decizii, pentru direcționarea propriei vieți
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
înaintării în vârstă, aceste dimensiuni se diferențiază, contribuind la structurarea specifică a înțelepciunii la nivel psihoindividual. Holliday și Chandler (1986) încearcă și ei, ca și Clayton, să identifice parametrii empirici esențiali ai înțelepciunii, ajungând la concluzia că aceasta este un construct multidimensional, care include elemente de ordin tehnic, practic și emancipatorii. Oamenii înțelepți trebuie să fie capabili să rezolve probleme cu serioase implicații practice și de emancipare specifice vieții de zi cu zi și condiției umane, care implică sau sunt centrate
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pedagogiei constructiviste, conținuturile învățării nu sunt date dinainte și transmise de către instructor elevilor, ci se construiesc printr-un proces și o activitate individual(ă) și/sau de grup. Didactica instruirii este înlocuită cu cea a construcției cognitive. Conținuturile învățării sunt constructe a căror importanță și relevanță sunt apreciate de cel ce învață. 8. Autodirijarea este un proces cognitiv și emoțional Autodirijarea sugerează că persoana (sinele) are totul sub control, accentuând componenta cognitivă, rațională a autocontrolului. În realitate, gândirea, învățarea și comportamentul
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
procesul de conceptualizare, în timp ce axa orizontală reprezintă variația dintre manipularea pasivă și cea activă și, de asemenea, fiecare cuadrat reprezintă un stil de învățare. Jack Mezirow (apud Jarvis, 1983) pornește de la asumpția că fiecare adult are propriile „perspective” asupra realității, constructe dependente de întăririle de care au avut parte din diverse surse provenite din mediul său sociocultural. Aceste perspective se schimbă ca urmare a reflecției asupra experienței anterioare, fiind necesar să fie în consonanță cu aceasta. Mai ales în momente de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mai discriminatorii și mai integratoare. Cu toate acestea, nu putem limita învățarea adultului doar la raportarea la experiența sa, la reflectarea asupra acesteia. Ulterior, Mezirow dezvoltă și mai mult ideea învățării transformative (perfectată pe parcursul a 20 de ani) ca un construct social al realității, diferențiind mai multe niveluri de reflecție 1, care să explice comprehensiv modul în care adultul procesează informația, pornind de la date din experiența sa socioculturală. Treptat, individul poate dezvolta o atitudine critică față de relațiile de putere sociale și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
învățare, precum și de consecințele negative ale neînvățării. Într-o activitate în care sunt implicați cursanți adulți, formatorul trebuie să știe acest lucru și să se adapteze acestei situații. 2. Conceptul de sine al celui ce învață (Self-concept) Acesta este un construct cognitiv care include ansamblul convingerilor și credințelor despre sine (și despre lume) ale celui ce învață. Esențialmente, conceptul de sine se constituie pe baza și prin intermediul asumării de către individ a responsabilității sale depline pentru propriile decizii, pentru direcționarea propriei vieți
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
înaintării în vârstă, aceste dimensiuni se diferențiază, contribuind la structurarea specifică a înțelepciunii la nivel psihoindividual. Holliday și Chandler (1986) încearcă și ei, ca și Clayton, să identifice parametrii empirici esențiali ai înțelepciunii, ajungând la concluzia că aceasta este un construct multidimensional, care include elemente de ordin tehnic, practic și emancipatorii. Oamenii înțelepți trebuie să fie capabili să rezolve probleme cu serioase implicații practice și de emancipare specifice vieții de zi cu zi și condiției umane, care implică sau sunt centrate
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pedagogiei constructiviste, conținuturile învățării nu sunt date dinainte și transmise de către instructor elevilor, ci se construiesc printr-un proces și o activitate individual(ă) și/sau de grup. Didactica instruirii este înlocuită cu cea a construcției cognitive. Conținuturile învățării sunt constructe a căror importanță și relevanță sunt apreciate de cel ce învață. 8. Autodirijarea este un proces cognitiv și emoțional Autodirijarea sugerează că persoana (sinele) are totul sub control, accentuând componenta cognitivă, rațională a autocontrolului. În realitate, gândirea, învățarea și comportamentul
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
atenție faptul că În procesul alegerii de către consumator a unor produse sau servicii intervin o multitudine de factori care nu pot fi interpretați doar În cheie strict economică. Dimensiuni sociale și valori reflectate În atitudinile consumatorului, trăsături de personalitate și constructe dispoziționale se regăsesc În relația producător consumator. Emergența acestor dimensiuni impun, pentru o analiză globală a comportamentului consumatorului, prefigurarea unei perspective psihologice. Comportamentele individului În interacțiunea de consum pot fi descrise prin intermediul a trei termeni: cumpărător al mărfii, client și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a atitudinilor devine din ce În ce mai complex. Fie că privim viața ca o succesiune de crize și conflicte care În depășirea și rezolvarea lor presupun atitudini rutiniere dar și creative, fie că o privim ca o concepție științifică elaborată de subiect din constructe și concepte (Kelly Psihologia constructelor personale), atitudinile sunt considerate dimensiuni esențiale pentru delimitarea caracterului individului și a comportamentului său manifest. Atitudinile componente ale caracterului aparțin de fenotip și sunt dobândite În procesul formării lor, motivația, valorile, expectanțele și idealurile oamenilor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Fie că privim viața ca o succesiune de crize și conflicte care În depășirea și rezolvarea lor presupun atitudini rutiniere dar și creative, fie că o privim ca o concepție științifică elaborată de subiect din constructe și concepte (Kelly Psihologia constructelor personale), atitudinile sunt considerate dimensiuni esențiale pentru delimitarea caracterului individului și a comportamentului său manifest. Atitudinile componente ale caracterului aparțin de fenotip și sunt dobândite În procesul formării lor, motivația, valorile, expectanțele și idealurile oamenilor constituie latura vectorială de orientare
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
forme de inteligență distincte. Există persoane care pot avea ambele forme de inteligență dezvoltate sau le pot avea pe ambele la un nivel scăzut. Una dintre marile direcții În abordarea inteligenței emoționale este reprezentată de Daniel Goleman. În viziunea lui, constructele care compun această formă a inteligenței emoționale sunt: conștiința de sine - Încrederea În sine; autocontrolul - dorința de adevăr, conștiinciozitatea, adaptabilitatea, inovarea; motivația - dorința de a cuceri, dăruirea, inițiativa, optimismul; empatia - a-i Înțelege pe alții, diversitatea, capacitatea politică; aptitudini sociale
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
teoria sinelui, ca o explicație alternativă pentru comportamentul organizațional. Specific, teoria identității sociale, teoria auto-prezentării și teoria auto-eficienței, toate sunt fundamental corelate cu conceptul de sine. Ceea ce lipsește este un model al conceptului de sine care să definească clar aceste constructe și care să explice cum pot fi integrate cu modele tradiționale de motivația muncii. Există patru motive pentru a dezvolta modelul bazat pe motivație a conceptului de sine: 1. Nevoia de a explica comportamentele de la serviciu care au o bază
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
procesează informația (feedback, observații, etc.) și utilizeazăn structura conceptului se sine pentru a filtra informațiile din exterior și pentru a traduce aceste informații în acțiuni. Scopul major în dezvoltarea unui model al conceptului de sine este de a furniza un construct unitar, care este capabil să explice atât procesele motivaționale cognitive cât și pe cele necognitive. Motivația bazată pe conceptul de sine poate fi integrată cu alte forme de motivație prin modelul surselor de motivație. Acest model identifică cinci surse de
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
detalii, vezi Radu, 2000). În elaborarea unui test docimologic trebuie avută în vedere complementaritatea și dificultatea gradată a tipurilor de itemi. Cea mai frecventă eroare în interpretarea coeficientului alfa Cronbach este aceea că se confundă consistența internă cu validitatea de construct: deși este un bun estimator al fidelității unui instrument, acest coeficient nu garantează faptul c. instrumentul măsoară o singură dimensiune comportamentală (Gliner și Morgan, 2000). Raportarea unui coeficient alfa Cronbach ridicat nu garantează validitatea de construct a unui instrument. Fidelitatea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
internă cu validitatea de construct: deși este un bun estimator al fidelității unui instrument, acest coeficient nu garantează faptul c. instrumentul măsoară o singură dimensiune comportamentală (Gliner și Morgan, 2000). Raportarea unui coeficient alfa Cronbach ridicat nu garantează validitatea de construct a unui instrument. Fidelitatea inter-evaluatori se referă la concordanța între evaluările realizate de doi sau mai mulți cercetători care aplică același instrument acelorași subiecți. Estimarea fidelității inter-evaluatori nu este pertinentă întotdeauna: dacă instrumentul de cercetare este autoadministrat, nici nu se
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
influențată de natura criteriului ales și de caracteristicile eșantionului. De aceea, raportarea coeficienților de validitate pentru un instrument de cercetare trebuie însoțită de specificarea și descrierea clară a criteriului și a eșantionului pe care s-a realizat evaluarea. Validitatea de construct sau conceptuală se referă la cît de bine este transpus într-un instrument un concept (o trăsătură, o caracteristică, un fenomen etc.). Evaluarea validității de construct presupune atît un demers teoretic, cît și unul empiric: parcurgerea bibliografiei de specialitate ce
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
clară a criteriului și a eșantionului pe care s-a realizat evaluarea. Validitatea de construct sau conceptuală se referă la cît de bine este transpus într-un instrument un concept (o trăsătură, o caracteristică, un fenomen etc.). Evaluarea validității de construct presupune atît un demers teoretic, cît și unul empiric: parcurgerea bibliografiei de specialitate ce cuprinde date experimentale anterioare cu privire la același construct/concept și claritatea raționamentelor ipotetico-deductive sînt la fel de importante ca procedurile bazate pe date empirice. Cele mai utilizate proceduri de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
de bine este transpus într-un instrument un concept (o trăsătură, o caracteristică, un fenomen etc.). Evaluarea validității de construct presupune atît un demers teoretic, cît și unul empiric: parcurgerea bibliografiei de specialitate ce cuprinde date experimentale anterioare cu privire la același construct/concept și claritatea raționamentelor ipotetico-deductive sînt la fel de importante ca procedurile bazate pe date empirice. Cele mai utilizate proceduri de evaluare a validității de construct bazate pe analiza de date empirice sînt (Anastasi, 1976; Crocker și Algina, 1986; Stan, 2002): -corelația
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
teoretic, cît și unul empiric: parcurgerea bibliografiei de specialitate ce cuprinde date experimentale anterioare cu privire la același construct/concept și claritatea raționamentelor ipotetico-deductive sînt la fel de importante ca procedurile bazate pe date empirice. Cele mai utilizate proceduri de evaluare a validității de construct bazate pe analiza de date empirice sînt (Anastasi, 1976; Crocker și Algina, 1986; Stan, 2002): -corelația între rezultatele obținute prin aplicarea unui instrument de cercetare și cele provenite din utilizarea altor teste sau chestionare care măsoară același construct; -corelația între
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
validității de construct bazate pe analiza de date empirice sînt (Anastasi, 1976; Crocker și Algina, 1986; Stan, 2002): -corelația între rezultatele obținute prin aplicarea unui instrument de cercetare și cele provenite din utilizarea altor teste sau chestionare care măsoară același construct; -corelația între rezultatele obținute prin aplicarea unui instrument de cercetare și cele obținute prin aplicarea unor instrumente care măsoară trăsături ce relaționează cu trăsătura studiată; -analiza factorială; -efectul unor variabile experimentale asupra scorurilor obținute de subiecți; -Multitrait-multimethod Matrix, o metodă
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
experimentale asupra scorurilor obținute de subiecți; -Multitrait-multimethod Matrix, o metodă propusă de D.T. Campbell și D.W. Fiske (apud Anastasi, 1976), prin care se pot evalua validitatea convergentă și discriminatorie. Validitatea convergentă estimează măsura în care două teste măsoară același construct, iar validitatea discriminatorie se referă la relația non-corelațională cu teste ce măsoară alte constructe decît cel studiat. Matricea centralizatoare include corelații între teste care măsoară aceeași trăsătură, care măsoară trăsături diferite și corelații între acestea din urmă în cazul utilizării
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]