1,467 matches
-
geometriei. Adîncit în lumea infracelulară, în structurile microscopice prin care dau năvală minusculele fluvii de seve, pictorul a inventat Grădinile suspendate, aceste cosmogonii decorative în care zac laolaltă gheața și magma incandescentă, profunzimile nopții și orbitoarele explozii de lumină. De la contemplația firii el a trecut, mai apoi, la contemplația culturală și Grădinile s-au antropomorfizat, au luat chipul personajelor lui Arcimboldo, într-o teribilă demonstrație a traseului destructurare-construcție. După care Arcimboldo s-a risipit din nou în Grădini. ION Grigorescu: mistic
Rememorări de Sf. Ion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7717_a_9042]
-
prin care dau năvală minusculele fluvii de seve, pictorul a inventat Grădinile suspendate, aceste cosmogonii decorative în care zac laolaltă gheața și magma incandescentă, profunzimile nopții și orbitoarele explozii de lumină. De la contemplația firii el a trecut, mai apoi, la contemplația culturală și Grădinile s-au antropomorfizat, au luat chipul personajelor lui Arcimboldo, într-o teribilă demonstrație a traseului destructurare-construcție. După care Arcimboldo s-a risipit din nou în Grădini. ION Grigorescu: mistic și histrion, prăbușit în sine, dar și cu
Rememorări de Sf. Ion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7717_a_9042]
-
unei incontinente stări de grație. Această creație solară, atentă la cea mai mică vibrație a materiei și a luminii, transmite un mesaj plenitudinar și o încredere blîndă în valorile eterne și mereu proaspete ale unui univers special amenajat pentru o contemplație fără hiatusuri și pentru bucurii pure și spontane. Pe celălat versant, al scrutării lăuntrice și al construcției anevoioase, pline la tot pasul de materii sumbre și de sonorități grele, se așază Ion Andreescu. Evaluînd în timp, adică de-a lungul
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7254_a_8579]
-
european nenumărate ținuturi necunoscute, care a transformat în bunuri spirituale o infinitate de tezaure necunoscute, care a îmbogățit substanța latinității cu experiențe, cu peisagii și cu gesturi considerate pînă atunci fără nici o posibilitate de a fi prefăcute în obiecte de contemplație, în valori spirituale de circulație." Nu cu mult diferit, după cum ne demonstrează autorul eseului, au stat lucrurile în cazul lui Eminescu. Despre traducerea poemelor, numai de bine; atît cele din portugheză, aparținînd lui H.R. Radian și Aurel Covaci, cît și
O ediție bilingvă by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14992_a_16317]
-
totul despre voi, tinerii scriitori români. - Acum (now), trebuie să știi că tânărul scriitor român e foarte variat. Nu toți spun și vor același lucru. Ei nu sunt standardizați. - Foarte bine (very well). Și ce vor? - M. Eliade propune o contemplație castă. - Aôh! - C. Noica ne invită în lumea ideilor nepoluate (unpolluted). - Aôh! - E. Cioran și I.I. Cantacuzino cer să ne întoarcem la animalitate. Ei propun oamenilor o animală contemplație... - Ce excitant (How exciting)! - Yes. Al doilea și E. Relgis sunt
Un burghez incomod by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8094_a_9419]
-
Foarte bine (very well). Și ce vor? - M. Eliade propune o contemplație castă. - Aôh! - C. Noica ne invită în lumea ideilor nepoluate (unpolluted). - Aôh! - E. Cioran și I.I. Cantacuzino cer să ne întoarcem la animalitate. Ei propun oamenilor o animală contemplație... - Ce excitant (How exciting)! - Yes. Al doilea și E. Relgis sunt în contra corseturilor. - Shocking! Dar, prin drum (by the way), cine e băiatul acesta, Eliade?" (pp. 152-153). Cioran, cu disperările lui abisal-stilizate, este imitat până când caricaturistul se declară, la modul
Un burghez incomod by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8094_a_9419]
-
oferă), atentă la reacțiile bărbatului îndrăgostit care o privește, răsfrîngînd specular curiozitatea pictorului precum și fascinația bărbatului. Ochii femeii sînt dilatați, de parcă s-ar privi într-o oglindă în care se descoperă pe șine, ca subiect, dar și ca obiect al contemplației bărbatului. În actul creației și al contemplării artistice se consumă de fapt prima întîlnire amoroasă dintre cei doi. Astfel filmată scenă are un potențial erotic cu mult mai mare decît dacă aparatul ar fi zăbovit asupra detaliilor fizice ale trupului
Estetica îndrăgostitului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17882_a_19207]
-
a căror topire începe// sînt toate ca-n rai dublate suav în/ formele mici ale muzicii acoperindu-ne/ imaginea insulară din apele cerului/ altul" (formele mici ale muzicii). Criza spirituală prezumată ca un factor originar al lirismului se contrage în contemplație. Aparent, aceasta reprezintă o smulgere din context a cîte unui element, o dilatare a sa pînă la gradul la care ocupă integral ecranul unei sensibilități ce s-ar complace în fragmentarism, într-o dislocare subiacentă. De fapt, obiectul contemplației. Aparent
Relația între mic și mare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9747_a_11072]
-
în contemplație. Aparent, aceasta reprezintă o smulgere din context a cîte unui element, o dilatare a sa pînă la gradul la care ocupă integral ecranul unei sensibilități ce s-ar complace în fragmentarism, într-o dislocare subiacentă. De fapt, obiectul contemplației. Aparent, aceasta reprezintă o smulgere din context a cîte unui element, o dilatare a sa pînă la gradul la care ocupă integral ecranul unei sensibilități ce s-ar complace în fragmentarism, într-o dislocare subiacentă. De fapt, obiectul contemplației se
Relația între mic și mare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9747_a_11072]
-
obiectul contemplației. Aparent, aceasta reprezintă o smulgere din context a cîte unui element, o dilatare a sa pînă la gradul la care ocupă integral ecranul unei sensibilități ce s-ar complace în fragmentarism, într-o dislocare subiacentă. De fapt, obiectul contemplației se încarcă de forțele globalității, devine un receptacol al absolutului. Cufundați în transa contemplativă, percepem nivelul absolutului marcat de obiectul în cauză. Nu sîntem nici noi, în atari circumstanțe, despărțiți de întreg, căci îi putem realiza prezența transfiguratoare astfel cum
Relația între mic și mare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9747_a_11072]
-
acceptăm teoria avansată de Maria Luisa Lombardo, potrivit căreia diferența dintre erotism și pornografie este dată de depășirea materialității în favoarea momentului contemplării estetice, devine clar că nici măcar revistele declarat pornografice nu sînt chiar... pornografice (cu siguranță și ele oferă posibilitatea contemplației estetice a fizicului protagoniștilor, a ambientului, a modului în care este pieptănată și machiată protagonista etc.; în funcție de fantezia fiecăruia se poate imagina orice, inclusiv o zi banală din viața fiecăruia dintre actori între două ședințe foto). Cartea Mariei Luisa Lombardo
Biblioteca roz a literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11761_a_13086]
-
atare, mijlocirea emoției, ci cunoașterea, el afirmă în Proiect că cercetarea artei, estetica, nu este același lucru cu arta însăși: deci ea nu trebuie să fie artistică, ci științifică, să „stăpînească arta pe căile inteligenței”. „Scopul acestei lucrări nu este contemplația, ci cunoașterea”. Ideile cheie sînt „exactitatea”, „noțiunile clare, înlănțuite într-o ordine sistematică” - opuse „reflecției impresioniste”, „improvizației descusute”, „marilor zboruri repezite în zenitul impreciziunii”. Scriind Estetica, Vianu a considerat în mod firesc, fără nici o problematizare, că tratatul cuprinde un sistem
Tudor Vianu - în apărarea Esteticii by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/12932_a_14257]
-
din fervori senzoriale și din voluptățile clipei de acum, aflată, nu de puține ori, în conjuncție cu clipa revolută, cu universul imponderabil și diafan al amintirii. Dinamica spațiului poetic trasat de autor este, astfel, una a abundenței senzoriale și a contemplației lumii sub specia proteismului său funciar, într-o deliberată mișcare de extaz carnavalesc, din care nu lipsește, însă, o undă de melancolie, ori un reflex parodic. Încercând să circumscrie trăsăturile particulare ale poeziei lui Emil Brumaru, Laurențiu Ulici sublinia că
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
origenistă și cea a marelui Capadocian pentru fragmentul de la Cântarea Cântărilor 2:8. Aici, demersul arhipăstorului din Capadocia este calificat ca mistic. Langerbeck sugerează prin observațiile sale din pagina următoare, unde Sfântul Grigorie afirmă că sfârșitul tuturor înălțărilor nu este „contemplația și cunoașterea adevărului”, că acesta intră aici în polemică cu Origen care, într-un moment corespunzător din cartea a treia a Comentariului său, vorbea despre „învățătura morală și mistică, care bucură inima omului”. 31 Mark S.M. Scott, op. cit., p. 72
Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
energii ale artei europene și din care au derivat tot atîtea aspirații și ideologii. Este vorba de acel segment artistic care a părăsit comentariul direct pe marginea formelor naturale și s-a ridicat pînă la înălțimea de la care privirea devine contemplație, faptele concrete se transformă în principii, iar creația propriu-zisă părăsește și ea planul sensibil și se preschimbă în cercetare a esențelor. O astfel de cercetare a încercat să facă, de-a lungul unei cariere prodigioase, Hans Mattis Teutsch. Provenit, asemenea
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
atît de tranșante față de sensul creației artistice, față de nevoia imperativă de schimbare a perspectivei, dar și aspirația către stabilitatea formei, chiar și cu prețul sacrificării farmecului particular al lumii, se sprijină exclusiv pe dinamica gîndirii, pe proiecții mentale și pe contemplația exclusivă a cerului interior. În această viziune angelică, născută, adică, în afara oricărei fiziologii, fie și aceea a sensibilității acceptate, forma artistică se dematerializează, părăsește principiile gravitației și devine parte dintr-un nesfîrșit discurs al esențelor. O viziune austeră, de sorginte
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
grăbită o revistă; o țigancă frumoasă; o tânără mamă; o pereche care tocmai intră în local. Peisajul poate fi și mișcat, atunci când autorul nostru se află într-un vagon-restaurant, dar esențială rămâne indecizia voluptuoasă a protagonistului. În locul acțiunii, el preferă contemplația și extensia imaginară pe structura atractivelor elemente din cadru. Atunci când femeia cu care se "filează" e înconjurată de trei bărbați cu temperament, care nu și-au scos pălăriile cu boruri largi, e de înțeles reținerea visătorului cuceritor. În alte cazuri
Un schimb de priviri by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9941_a_11266]
-
and Gregory of Nyssa ..., p. 365-366. footnote>. „Mistica întunericului” adaugă deci o nouă treaptă. Aceasta este expusă de Sfântul Grigorie al Nyssei, care distinge trei trepte ale urcușului spre Dumnezeu: 1). în lumină, faza purificării; 2). prin nor, intrarea în contemplația inteligibilelor; 3). în întuneric: o ultimă treaptă a cunoașterii inteligibile e depășită, iar sufletul o ia pe o altă cale, cea a iubirii, ia „aripile iubirii”. Aceasta e deci o adevărată ek-stasis, „ieșire” din starea intelectuală. Încercând o dorință arzătoare
Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1982, p. 73-75; Pr. Drd. Pop Liviu, Doctrina Sfântului Har la Marii Părinți ai secolului al IV-lea, în Orizonturi Teologice, Anul I (2000), Nr. 2, p. 161. footnote>. Pentru a fi obiectul contemplației noastre, Dumnezeu iese oarecum din El Însuși, își arată slava Sa, transfigurează sufletul și întreg universul prin energia Sa, prin luminile Sale, lumina taborică fiind strălucirea cea mai caracteristică a acestei energii divine. Aceste considerații vor sta în centrul sintezei
Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
extaz, nici de o incognoscibilitate ultimă a lui Dumnezeu sau de vreun întuneric în Dumnezeu. E posibil ca lui Origen să-i repugne ideea extazului datorită abuzului acestei idei printre montaniști. Oricare ar fi motivul, el dezvoltă o concepție despre contemplație în care sufletul nu trece dincolo de el însuși”<footnote Ibidem, p. 107. footnote>. Origen poate fi văzut ca întemeietorul misticii intelectuale. După el, unirea contemplativă este unirea nous-ului, cel mai înalt punct al sufletului, cu Dumnezeu printr-o vedere
Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
cu uimire. El avea două căi pentru a se minuna de Făcător și nu trebuia să se lipească de cele sensibile și să se minuneze de ele și nu de Făcător, părăsind frumusețea inteligibilă<footnote Teodor al Edessei, Cuvânt despre contemplație, în Filocalia..., vol. IV, Edit. Humanitas, București, 2000, pp. 235-236. footnote>. Chiar când păcatul se arată ca o preocupare excesivă de cele sensibile, el are totuși o implicație spirituală, fiind o abdicare a spiritului de la rolul lui conducător<footnote Pr.
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
și ființele nemateriale. Căci nu trebuiau lăsate cele sfinte celor întinați. Ci i-a îngăduit gustarea celor de care s-a îndrăgit, lăsându-l să trăiască prin simțire și prin mici urme ale minții<footnote Teodor al Edessei, Cuvânt despre contemplație, în Filocalia..., vol. VI, p. 236. footnote>. Din această pricină s-a făcut lupta noastră față de cele de aici mai grea. Adam este alungat din raiul care este pentru el preînchipuirea vieții viitoare nedestrămate și o icoană a Împărăției veșnice
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
și susține. În al doilea rînd, ei sînt seduși în egală măsură de memoria culturală, de spațiile livrești, de istoria propriului domeniu de manifestare sau de istoria mare, dar și de gratuitatea actului artistic, de jubilația lui pură în care contemplația clipei festive se întîlnește cu explozia ludica și cu tot spectrul bucuriilor fără scop. Sinteză acestor componente complementare - și chiar, uneori, diferite că esența - este un spațiu artistic de un impecabil profesionalism, spectaculos fără ostentație, profund fără crispări și străbătut
Trei ipostaze ale autenticitătii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18185_a_19510]
-
sufletul pătrunde în cămara de taină a cunoașterii dumnezeiești. Aici este luat în primire de întunericul cel dumnezeiesc. Astfel, sufletul se leapădă de tot ceea ce poate fi cunoscut prin simțuri sau prin rațiune și tot ceea ce-i mai rămâne spre contemplație este invizibilul și incomprehensibilul. Aici este Dumnezeu, după cum zice Scriptura despre Moise: «iar Moise s-a apropiat de întunericul unde era Dumnezeu» [Ieș. 20, 21]”. Chiar dacă progresul duhovnicesc urmează aceeași structură în De vita Moysis și în In Canticum canticorum
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
este călăuzit către piscuri, abandonând lucrurile de jos, atât cât este posibil naturii umane, intră în sanctuarele cunoașterii mistice înconjurată din toate părțile de întunericul divin. Acolo, toate aparențele fiind lăsate afară (ἕξω), singure care mai rămân a fi propuse contemplației sufletului sunt invizibilul (τὸ ἀόρατον) și incomprehensibilul (τὸ ἀχατάληπτον), în care este Dumnezeu”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, P. G. XLIV, col. 1000D - 1000A. footnote>. Pasajul ne prezintă același progres: separarea de impietate, care corespunde vieții curățitoare
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]