1,290 matches
-
cu mișcarea „acelei flori grele și galbene spre soare” (2). De asemenea, au existat discuții contradictorii în legătură cu portretul regelui Ferdinand, publicat de prințesa la moartea acestuia. I s-a reproșat o anume desacralizare, regele era prezentat că o ființă timidă, contemplativa. Martha Bibescu a răspuns cu aplomb: Micul volum La bal cu Marcel Proust conduce - lburător spre descoperirea unei ființe fragile, un Proust plin de delicatețe față de prietenii săi, suferind din cauza izolării, pe care și-o ironizează aproape cu seninătate. Cercul
Prinţesa Bibescu în ţara lui Proust. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Cristina Poede () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1430]
-
altele, care mi-au sugerat pe cel de Ramon Ocg (combinație de ironie și extravaganță - cu referire la actorul larmoaiant Ramon Novarro). Le descoperisem probabil tot prin intermediul revistei L’Illustration, care, ea însăși atât de luxoasă, îmi nutrea tainicele impulsuri contemplative și unde m-au întâmpinat poate și figurile tinerilor (pe atunci) prinți Sufanuvong și Suvanafuma, frații inamici de mai târziu, ale căror nume simbolizau în mintea mea frumusețea trupească, asiatic senzuală, a adolescenților din întreg sud-estul continentului de la soare-răsare. Mă
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
a contextului; * să aibă un caracter coerent și unitar, lipsit de contradicții. Acțiunea managerială de proiectare a schimbărilor educaționale constituie, în cele mai multe cazuri, soluția optimă pentru evitarea disfuncționalităților, pentru introducerea inovațiilor, impunând școlii și echipei manageriale trecerea de la stadiul pur contemplativ al schimbării, la stadiul acțiunilor concrete, al determinării schimbării. II. 2. 4. Principiul stimulării motivației pentru schimbare Raportarea la cerințele societății, anticiparea sau planificarea riguroasă a schimbării educaționale, deși reprezintă demersuri esențiale, pot rămâne la stadiul de pregătire a schimbării
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
artele, politica și literatura pot fi lucruri bune și rele în același timp. Important este ca ele, prin aprofundare spirituală, să se finalizeze în erudiție. El a făcut deosebire între rațiunile superioare și cele inferioare, primele bătătorind calea spre înălțarea contemplativă, spre ideile eterne. Se ajunge la acest nivel prin intrarea în funcțiune a ceea ce în suflet asigură înălțarea spirituală, adică a "mens-lui", sediul înțelepciunii, care beneficiază de ajutorul iluminator al lui Dumnezeu. Acesta conduce sufletul spre stadiile sale superioare de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de restaurare, în noul context medieval, a vechii gândiri antice. O reîntoarcere la antici, realizată însă cu experiența creștinătății, dusă la îndeplinire într-o societate diferită de cea antică, sclavagistă, de odinioară. S-a încercat reproducerea și depășirea spiritului vechi, contemplativ al grecilor, care să fie dirijat spre un mod de viață activ, comutat într-un stil de viață explorator și cutezător. Completat cu o purificare etică, moștenită din creștinism, își va reintegra diferit natura din jur, nemărginirea cosmică, relațiile dintre
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
textului, un du-te-vino uneori poate forțat, stîngaci între teme perene, prezente în marile tradiții ale lumii, și condiția socioculturală a religiei în Europa de azi. Voi pune față în față trasee ale cunoașterii mistice și demersuri de antropologie religioasă, intuiții contemplative și rezultate ale unor cercetări foarte aplicate. Dacă încerc să aduc laolaltă chiar dacă nu îndeajuns de bine articulat căile celor însingurați către Cel singur și empiria modernității tîrzii, motivul e că problema șanselor spirituale se joacă tocmai în tensiunea dintre
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
lui asiști la o tradiție în act, la un traseu de cunoaștere pe care hermeneutul înaintează călăuzit de omul experienței spirituale. El merge pe urmele Universalului așa cum Acesta și-a dat chip în creștinism, cum a fost experimentat pe calea contemplativă a creștinismului răsăritean. Interpretul intră în dialog cu acei călători care, transformați de misterul spre care înaintau, și-au exprimat teologic sau imnic cunoașterea trăită. Demersul lui ne pune în față asumarea creatoare a unei tradiții. Dar tocmai fiindcă asumă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
laicitatea ei de acum bine instalată. în Criza lumii moderne, dar și în alte scrieri, Guénon face din perspectivă metafizică o analiză necruțătoare a modernității : abandonarea raportării la principiile ultime, reducerea omului la componenta sa psihofizică, cu ignorarea dimensiunii lui contemplativ intelectuale, cantitativism în ce privește cunoașterea, societate fără structură calitativă, lăsată în voia individualismului. Or, el declară că singura soluție a omului occidental, a societății occidentale de a se redresa spiritual constă în abandonarea în bloc a mentalității moderne. Omul modern poate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
poți separa ca într-o operație chimică de mediul, de cultura, de tipul de civilizație în care te ai format. Poți cu asistență umană, dar mai ales non-umană să îți rectifici compoziția interioară, să-ți trezești latențele intelectuale și, eventual, contemplative, să te transformi, dar numai pornind de la datele din care ești constituit. Altfel nu ai mai fi tu însuți, ci o construcție improvizată, fragilă. E realist să te percepi ca pe un modern tulburat, precum H.-R. Patapievici. E realist
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
urmă calculează în funcție de obiectivele și de interesele eului. Fie și în toată extensiunea lui, liberul arbitru nu îl scoate pe om din domeniul alternativei, al dualității, al multiplicității. La limită, el riscă să-l întîrzie chiar în domeniul individualului. Autori contemplativi ai marilor tradiții au dat libertății un sens mai radical, legat de condiția originară a omului, model și sinteză a universului. Eliberarea verticală, ultimă, nu se obține prin delimitări, alegere, eliminare, ci prin asimilarea/realizarea tuturor nivelurilor lumii și, ca
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
divinul la o condiție subalternă : a-l aprecia, căuta, gîndi, celebra mai ales în funcție de opera sa ; a-l configura pornind de la trăsăturile, sublimate, ale creației sale. Lupta împotriva sociomorfismului lui Dumnezeu este o temă importantă a religiilor. Componenta lor profetică, contemplativă, monahală, doctrinele metafizice, efortul mereu reluat al detașării de lume o dovedesc Modernitatea laică în mentalitatea și organizarea ei de ansamblu îi refuză lui Dumnezeu sociomorfismul tare; îi atribuie cel mult un sociomorfism atenuat, acceptînd că valorile religioase au avut
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
lui Maimonide, criteriul responsabilității nu se poate aplica lui Platon și lui Socrate din dialoguri. Atîta vreme cît se află în căutare, ei nu sînt cetățeni în proiectul Republicii. Abia un Platon și un Socrate care au dobîndit prin cunoaștere contemplativă sau prin revelație știința politică perfectă și care pe baza ei concep cetatea, abia aceștia pot fi supuși împreună cu proiectul lor probei responsabilității. Dar e verosimil că, odată ce au dobîndit această știință, odată ce au interiorizat-o, ei vor fi ajuns
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
sine și în ceilalți o privire zenitală asupra lumii și asupra propriei vieți. De aceea, el le apare concetățenilor săi ca un om admirabil, dar și straniu, străin, care, străduindu-se să sfîșie vălul convențiilor, ajunge să fie considerat primejdios Contemplativul căruia Philon din Alexandria îi recomandă xeniteia, înstrăinarea și călătoria în vid2, fără scop terestru, ca și omul sfînt al Antichității tîrzii sau omul lui Dumnezeu medieval nu se lasă situați, confirmați, modelați de ordinea și de ordinele societății. Iată
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în cadrul unui proiect de putere. în modernitatea tîrzie, imaginea plotiniană a itineranței celui singur spre Cel singur nu mai este o figură de destin excepțională. Ea a devenit o figură de destin obișnuită pentru omul credincios, dar nu din motive contemplative, ci de stilistică socială : profilul individual pe care l-a luat în genere căutarea spirituală, renunțarea instituțiilor religiei la monopolul social. Singurătatea omului credincios în fața religiei ca situație socioculturală poate fi însă privită/valorificată drept un suport concret pentru orientarea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
adică pe o criză ce trebuia înfruntată adecvat, prin luciditatea rațională și activă, aproape militară, a luptei între contrarii. în Orientul creștin, la Părinții pustiei și la teologii mistici, lupta aceasta e, desigur, prezentă. Dar ea e subsumată unei atitudini contemplative în care intelectul urmărește să ia cu sine cît mai departe corpul în aventura spirituală, să-l apropie asimptotic de starea lui paradisiacă, să-l facă să respire în același ritm cu duhul, animate amîndouă de Duhul divin. Sigur că
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
o hrană mai consistentă. De astă dată, nu atît voința, cît intelectul, factorul director (hegemonikon) al ființei umane e solicitat de tema libertății. Organizator al tuturor celorlalte facultăți, intelectul poate face să crească ființa umană întreagă spre/în libertate. Facultate contemplativă, intelectul e capabil să se amplifice, să se adecveze realităților divine pe care le contemplă. Pentru Platon, el era singurul aspect al ființei umane care putea pretinde, fără contradicție, la o completă libertate, asigurînd libertatea ansamblului. Dacă libertatea e gîndită
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
informație supraabundentă, dar deliberat neselectată, neierarhizată. Dacă revenim la criteriul calitativ, subiect universal e declarat omul de rînd, cu experiențele, rațiunea, limitele, drepturile și datoriile general umane. Fiindcă ies din această scară, un sfînt, un mistic, un om al intelectului contemplativ nu capătă loc în cercetările noastre asupra umanului. Ei țin de un extraordinar nebulos, neinvestigabil în sine, sînt excepții de la regula subiectului universal, nu pot fi luați în calcul pentru a trata destinul omului. și pe bună dreptate, într-un
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de alteritate transcendentă care îl locuiește, fiindu-i acordat lui anume ca persoană ; e facultatea care îl face capabil de cunoaștere mistică prin afinitate cu realul ultim ; e totodată instanță călăuzitoare, pedagog al intelectului în progresul spiritual și în cunoașterea contemplativă. De abia sub acest element non-uman stă ierarhia propriu-zisă a ființei umane cu al său vîrf și element rector : intelect sau inimă, nous platonician, hegemonikon stoic, kardia sau cor în tradiția biblică, sirr (secretul sau misterul ființei) în sufism, buddhi
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
posesivității, inclusiv la autoposesie, încearcă să se lase pe sine, să se facă bunul propriu al lui Dumnezeu, potrivit unei dialectici a dezaproprierii apropriante și a aproprierii dezapropriante. Se străduiesc să își rearticuleze corpul, sufletul și rațiunea/discernămîntul cu intelectul contemplativ, facultatea capabilă de infinitul divin, receptacul pentru elementul non-uman din om. Iubirea/caritatea nu este decît această recuplare la universal pusă în aplicație, în act, în acțiune. Inaugurată în Paradis, funcționarea de tip universal a omului e pregătită și presimțită
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
mare ori mai mică provocată în ființe de intelectul lor răcit, care devenise astfel doar suflet, produsese multitudinea eurilor individuale, reconfigurase ființe mai mult sau mai puțin zgribulite asupra lor înșile, determinase etaje diferite de ființe caracterizate prin temperatura lor contemplativă. Restaurarea omului consta pentru Origen în vastul traseu de-a lungul căruia, atrasă și susținută de Christos, ființa își va recupera, prin nesfîrșite transmutații puse în relație cu treptele universului, ardoarea unitivă și capacitatea de cunoaștere intelectuală. Recuplat la Focul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
luîndu-l drept universal, la a venera universalul luîndu-l drept Unu, la a nu percepe acest Unu ca față a abisului divin. Dacă efortul spiritual al ascetului constă în lupta cu voința individuală pentru a o reinsera în Voința divină, efortul contemplativului constă mai cu seamă în lupta cu expresia, cu conceptul, cu imaginea, fie ea chiar principială (eidos), pentru a le reconduce și a fi condus, cu ajutorul lor, spre Adevărul incircumscriptibil. Cei care nu sînt în stare să facă saltul interpretativ
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
așteaptă răspunsul creator al omului, fără de care Dumnezeu însuși nu și-ar valorifica posibilitățile eliberatoare, văzîndu-și astfel mărginită, știrbită întrucîtva propria libertate. Omul capătă astfel un rol decisiv în metabolismul libertății supraabundente a divinului, pe care l-au tematizat mistici contemplativi precum Eckhart sau Angelus Silesius al cărui vers Berdiaev l-a înscris ca motto la Sensul creației. Respingînd orice margini, libertatea aceasta nu se lasă conținută nici măcar de limitele transcendenței, se revarsă dincolo de ele, se dăruiește torențial ființelor capabile să
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
acesteia catafatic ordinea globală, sensul, legitimitatea, fără ca totuși conștiința distanței să slăbească. Dimpotrivă. Cultura colectivă, în toate aspectele ei, se întemeiază pe schimbul de daruri și de cereri între polii unei distanțe de acum solid instaurate. Dar oamenii dorinței (însingurații, contemplativii, misticii) marchează, în interiorul peisajului social, elanul ascensiunii unitive prezent numai ca ideal, ca orientare, ca speranță eschatologică pentru întreaga comunitate. Pentru cea din urmă, distanța se mărește și se destinde întrucîtva: accesul la Polul superior rămîne pe mai tîrziu, trebuie
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
universul. Creștinismul a asimilat ambele modele, în coprezența lor paradoxală pe care, de altfel, crucea o figurează cu simbolismul ei geometric. Evident că, în funcție de tipul lor spiritual, gînditorii creștini vor pune accentul, fără exclusivism, pe un model sau pe altul. Contemplativi și mistici pasionați din toate timpurile Origen, Evagrie, Grigore de Nyssa, Isaac Sirul, isihaștii, Eckhart, Ruusbroec, beghinele, Cusanus, Silesius, Serafim de Sarov, Berdiaev sau Simone Weil, pentru a-i numi doar pe cîțiva dintre cei de inspirație creștină înclină să
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
lui Ițhak din Acra (secolul al XIII-lea), Moise, necesar pentru împlinirea economiei divine asupra comunității lui Israel, e avertizat de Dumnezeu să nu-și ducă contemplația pînă la cufundarea totală, fără întoarcere, în Ocean. Aceeași temă se regăsește la contemplativi musulmani. Ibn Arabî, în Revelațiile de la Mecca I : Cufundă-te în oceanul Coranului dacă ai un suflu destul de puternic. Dacă nu, mărginește te la studiul lucrărilor care îi comentează sensul aparent, dar nu te arunca în el : vei pieri, fiindcă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]