1,040 matches
-
contradicție cu românismul. În același deceniu Urechia începe să colaboreze cu C. A. Rosetti și grupul radical din jurul său, grup care formează în anul 1875 Partidul Național Liberal. După 1873 colaborează cu Dimitrie August Laurian și Ștefan Michăilescu la "Revista contimporană", revistă antijunimistă, despre care George Călinescu spunea: "Revista avea prestigiu și junimiștii în sinea lor se îngrijorară." Revista a debutat cu un studiu al lui Urechia despre Miron Costin, cu niște "Suvenire despre poetul Conaki" de Gheorghe Sion și o
V. A. Urechia () [Corola-website/Science/307726_a_309055]
-
niște "Suvenire despre poetul Conaki" de Gheorghe Sion și o nuvelă istorică a lui Pantazi Ghica, "Marele vistier Cândescu", toate aceste scrieri fiind criticate de Maiorescu în celebrul său eseu "Beția de cuvinte". Urechia îi răspunde lui Maiorescu în "Revista contimporană" prin "Noua direcțiune din Iași", dar replica este insuficientă, dat nu lipsită de interes pentru justețea unor puncte de vedere. În aceași perioadă, Urechia a mai avut un conflict cu un fost angajat și colaborator de-al său, Ronetti-Roman, care
V. A. Urechia () [Corola-website/Science/307726_a_309055]
-
ar fi dorit să le includă în ce-a de-a doua ediție a colecției sale de cronici ale României. De la Mihail Kogălniceanu, manuscrisele au ajuns la Petru Grădișteanu, care citează câteva fragmente în articolul „O cronică inedită” din „Revista contimporană”, nr. 5/1873. Începând cu acestea, opera cronicarului Zilot iese treptat la suprafață. După ce în 1873 Petru Grădișteanu publică fragmente din cronica lui Zilot, între 1882 și 1883 B. P. Hasdeu tipărește tot manuscrisul în revista sa „Columna lui Traian
Zilot Românul () [Corola-website/Science/307947_a_309276]
-
lui a fost alcătuită de Marină Macri și Dorin-Liviu Bîtfoi. Ediția a apărut la Editură Compania din București în anul 2005 sub titlul: ""În potriva veacului. Textele de avangardă (1926-1932)"". A colaborat la revistele: "Orizontul, Adam, Ulise, Zodiac, Viața literară, Contimporanul, Floarea de foc, Bilete de papagal" ș.a. În 1931 a înființat la Craiova revista efemera "Radical".
Ionathan X. Uranus () [Corola-website/Science/302307_a_303636]
-
expune pictură, sculptură și linogravură, fiind bine primită de criticii de artă, chiar admirat pentru cutezanța de a expune lucrări în stil expresionist. Ca reprezentant al avangardei în România, Mattis-Teutsch a fost activ în grupul format în jurul revistei de avangardă Contimporanul, în 1922, alături de Victor Brauner, M.H. Maxy și Marcel Iancu, precum și în grupul "Das Ziel" din Brașov. A participat și la revista literară avangardistă Integral, și la revista de limba maghiară MA. După perioada avangardistă alături de grupul Contimporanul, se orientează
Hans Mattis-Teutsch () [Corola-website/Science/303743_a_305072]
-
de avangardă Contimporanul, în 1922, alături de Victor Brauner, M.H. Maxy și Marcel Iancu, precum și în grupul "Das Ziel" din Brașov. A participat și la revista literară avangardistă Integral, și la revista de limba maghiară MA. După perioada avangardistă alături de grupul Contimporanul, se orientează spre arta figurativă, definindu-și un nou stil, mai aproape de suprarealism, numit „realism constructivism”. În pictură, Mattis-Teutsch a creat două cicluri expresionist abstracte, cu modulații muzicale, "Empfindungen" (Senzații) și "Seelenblumen" (Flori sufletești), inițiate în jurul anului 1918 și care
Hans Mattis-Teutsch () [Corola-website/Science/303743_a_305072]
-
treptat să se confunde cu acela al neamurilor cu o istorie mai veche. El recunoaște influența pe care o are mediul asupra scriitorului. Alexandru Piru socoate drept interesante volumele de critică și istorie literară "Figuri literare contempurane" și "Scriitori români contimporani".
Nicolae Petrașcu (scriitor) () [Corola-website/Science/310912_a_312241]
-
Voronca, Stephan Roll, Sașa Pană, Constantin Nisipeanu ș. a., dispunând de revistele: "Simbolul", 1912 (revistă de „recunoaștere“ / „tatonare“ avangardistă, redactată în București de Ion Vinea, Tristan Tzara și Marcel Iancu), "Chemarea", 1915 (redactată în București de Ion Vinea și Tristan Tzara), "Contimporanul", 1923 - 1930 (redactată în București de Ion Vinea, având colaboratori deja celebri: Tristan Tzara, Ilarie Voronca, B. Fundoianu, Urmuz, T. Arghezi, Ion Barbu, Al. Philippide, Camil Petrescu ș. a.), "75 H. P.", 1924 (redactată în București de V. Brauner, Marcel Iancu
Avangarda literară în România () [Corola-website/Science/310179_a_311508]
-
Pătrașcu sau sub ortografia Militza Pătrașcu) (31 decembrie 1892, Chișinău - februarie 1976, București) a fost o artistă plastică, sculptoriță și portretistă română, participantă la mișcarea artistică de avangardă românească, din perioada interbelică, mai ales la gruparea mai moderată din jurul revistei "Contimporanul", maestră în arta portretului, considerată cea mai înzestrată femeie-sculptor a României în secolul al XX-lea. s-a născut la 31 decembrie 1892 în Chișinău, numele la naștere fiind Melania Nicolaevici. A copilărit la Nisporeni, unde a încercat pentru prima
Milița Petrașcu () [Corola-website/Science/300010_a_301339]
-
poartă urme ușor sesizabile ale măestriei lui Brâncuși, reprezentând pentru ea un câmp magnetic în care a gravitat toată viața. În 1925 se căsătorește cu Emil Petrașcu și se stabilește la București. Se încadrează în mișcarea de avangardă a grupărilor ""Contimporanul"", ""Grupul nostru"", ""Criterion"", și tot în 1925 participă la expoziția internațională organizată la București de revista ""Contimporanul"". În cadrul Salonului Oficial expune compoziția ""Joc de pisici"", care este premiată. În 1927 realizează mozaicul fântânii Miorița din București. La cea de a
Milița Petrașcu () [Corola-website/Science/300010_a_301339]
-
gravitat toată viața. În 1925 se căsătorește cu Emil Petrașcu și se stabilește la București. Se încadrează în mișcarea de avangardă a grupărilor ""Contimporanul"", ""Grupul nostru"", ""Criterion"", și tot în 1925 participă la expoziția internațională organizată la București de revista ""Contimporanul"". În cadrul Salonului Oficial expune compoziția ""Joc de pisici"", care este premiată. În 1927 realizează mozaicul fântânii Miorița din București. La cea de a doua expoziție a ""Contimporanului"" din 1930 în Sala "Ileana" expune alături de alți artiști de valoare: Marcel Iancu
Milița Petrașcu () [Corola-website/Science/300010_a_301339]
-
și tot în 1925 participă la expoziția internațională organizată la București de revista ""Contimporanul"". În cadrul Salonului Oficial expune compoziția ""Joc de pisici"", care este premiată. În 1927 realizează mozaicul fântânii Miorița din București. La cea de a doua expoziție a ""Contimporanului"" din 1930 în Sala "Ileana" expune alături de alți artiști de valoare: Marcel Iancu, Irina Codreanu. În acest an participă la expoziția de Artă românească din Amsterdam. În 1932 face parte din grupul de inițiativă care organizează în Sala "Ileana" expoziția
Milița Petrașcu () [Corola-website/Science/300010_a_301339]
-
portretul actriței Marioara Voiculescu, iar în căutarea unor noi posibilități de exprimare artistică se duce în Iugoslavia unde studiază opera sculptorului Ivan Mestrovic. În anul 1933 participă la Expoziția mondială de artă futuristă de la Roma și la treia expoziție a ""Contimporanului"" în Sala "Mozart". În anii următori expune în Germania, Italia, Austria, Anglia și Franța. Expune și în diverse saloane basarabene, realizând în 1938 bustul lui Zamfir Arbore, care a fost expus la Chișinău, dar care după 1940 a dispărut. Sculptura
Milița Petrașcu () [Corola-website/Science/300010_a_301339]
-
cu care va înființa revista 75 HP, în care Victor Brauner publică manifestul ""Pictopoezia"" și un articol ""Supra-raționalismul"". Pictează și expune ""Cristos la Cabaret"" (în maniera pictorului Georg Grosz) și ""Fata din fabrică"" (în maniera lui Holder). Participă la expoziția "Contimporanul" (noiembrie 1924). În 1925 face primul voiaj la Paris, de unde se întoarce în țară, la București în 1927. În perioada 1928 - 1931 colaborează la revista "Unu", revistă de avangardă, cu concepții dadaiste și suprarealiste, în care publică reproduceri după majoritatea
Victor Brauner () [Corola-website/Science/297585_a_298914]
-
Gargantua și Pantagruel". Este fratele romancierului Ionel Teodoreanu. Debutează cu versuri în săptămânalul Capitala al lui Ion Th. Florescu, apoi colaborează la mai multe reviste (Viața românească, Versuri și proză, Însemnări literare, Adevărul, Adevărul literar și artistic, Gândirea, Lumea, Opinia, Contimporanul, Lumea literară și artistică, Bilete de papagal, România literară, Jurnalul literar, Revista Fundațiilor Regale, Universul literar, Vremea și la multe alte publicații, iar după a doua conflagrație mondială la Lumea lui George Călinescu și mai târziu la Magazin). Primul volum
Păstorel Teodoreanu () [Corola-website/Science/297591_a_298920]
-
Inițiatorul modernismului în România, Eugen Lovinescu, care a încercat sincronizarea unei literaturi urbane cu cea europeană, a fost unul din cei mai mari critici ai lui Sadoveanu. Totuși, Sadoveanu a fost bine primit de adversarii lui Lovinescu: Perpessicius și editorul "Contimporanului" Ion Vinea, care, în căutarea autenticității literare, credea în reducerea decalajului dintre avangardism și folclor. Această opinie a fost împărtășită și de istoricul literar suedez Tom Sandqvist, care vedea în opera lui Sadoveanu ca puncte de legătură cu modernismul interesul
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
cu miros de farmacie curată/Spune-mi servitoare bătrână ce era odată ca niciodată,/ Și tu verișoară cheamă-mi atenția când o să cânte cucul.” O ramură a avangardismului este constructivismul, inițiat la noi de poetul Ion Vinea și de revista “Contimporanul”. Ion Vine pledează pentru realizarea unor corespondențe între artă și spiritul contemporan, dominat de arta modernă. Dintre scriitorii care au colaborat la revista “Contimporanul”, se pot aminti: Stephan Roll, Felix Adelca, Boris Fundoianu, Ilarie Voronca etc. Publicațiile care au slujit
Literatura română avangardistă () [Corola-website/Science/297640_a_298969]
-
O ramură a avangardismului este constructivismul, inițiat la noi de poetul Ion Vinea și de revista “Contimporanul”. Ion Vine pledează pentru realizarea unor corespondențe între artă și spiritul contemporan, dominat de arta modernă. Dintre scriitorii care au colaborat la revista “Contimporanul”, se pot aminti: Stephan Roll, Felix Adelca, Boris Fundoianu, Ilarie Voronca etc. Publicațiile care au slujit în cercuri închise cultului poeziei dadaisto-suprarealiste au fost numeroase. Printre revistele de avangardă de după război ("Contimporanul", "75H.P.", "Punct", "Integral", "Urmuz"), revista unu, apărută
Literatura română avangardistă () [Corola-website/Science/297640_a_298969]
-
modernă. Dintre scriitorii care au colaborat la revista “Contimporanul”, se pot aminti: Stephan Roll, Felix Adelca, Boris Fundoianu, Ilarie Voronca etc. Publicațiile care au slujit în cercuri închise cultului poeziei dadaisto-suprarealiste au fost numeroase. Printre revistele de avangardă de după război ("Contimporanul", "75H.P.", "Punct", "Integral", "Urmuz"), revista unu, apărută la Dorohoi în aprilie 1928 și transferată apoi la București, este cea mai tenace. Conducătorul ei este medicul Sașa Pană, asistat de Moldov. Colaborează la ea Geo Bogza, Stephane Roll, Ilarie Voronca
Literatura română avangardistă () [Corola-website/Science/297640_a_298969]
-
1880-1949), vol. I și II, „Cuvînt introductiv”, selecția, îngrijirea textelor și cronologie de Gabriela OMĂT, Editura Institutului Cultural Român, București, 2008.</nowiki> <nowiki>*** Román költőkből: műforditások/ Összeállitotta Bitay Árpád</nowiki>, Erdélyi Irodalmi Társaság , Cluj , 1928. <nowiki>***</nowiki> "Scriitori și artiști contimporani (cu portrete și ilustrațiuni)", Ștefan Petică, Iuliu Cezar Săvescu, Atelierele Socec & comp., București, 1912. "*** Un caiet de versuri inedite ale lui Ștefan Petică", în „Analele Moldovei”, II, nr. 3-4, iunie - decembrie 1943. <nowiki>***</nowiki> "Poezia simbolistă românească: antologie", Cuvânt înainte
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
26 noiembrie 1918, p.2. TĂBĂCARU 1919: Grigore Tăbăcaru, "Notiță (Postumele lui Șt. Petică: Între luptă și vis, poeme în proză și versuri)", în « Florile dalbe », I, nr. 4, 15 februarie 1919, p. 64. TĂBĂCARU 1925: Grigore Tăbăcaru, "În disprețul contimporanilor", în « Ateneul literar », Bacău, I, nr. 5, iulie 1925, pp. 1-3. TĂBĂCARU 1925: Grigore Tăbăcaru, "Ștefan Petică: note biografice, amintiri, scrieri, valoarea operei poetice, caracterele poezieipeticiane." Gr. Tabacaru, Ed. I., Tecuci, Editura Librăriei Dimitrie C. Patron, 1925. TOMESCU 2006: Ana-Marina
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Lovinescu, și de revista acestuia "Sburătorul literar", unde și debutează în 1922 cu versuri simboliste influențate de George Bacovia și de lirismul melodios și maladiv al lui Camil Baltazar. Publică apoi poezii de aceeași factură în revistele "Flacăra", "Năzuința" și "Contimporanul", care vor constitui materia lirică a volumului de debut, din 1923, intitulat "Restriști". Este o poezie de atmosferă, care transcrie tristețile și deznădejdea omului condamnat la existența cenușie a orașelor de provincie. Aproape nimic din tonalitatea și sistemul imagistic al
Ilarie Voronca () [Corola-website/Science/297718_a_299047]
-
asociațiilor insolite, nu anunță viitoarea evoluție a poetului, caracterizată prin extrema receptivitate față de doctrinele avangardiste. Astfel, la numai un an de la apariția volumului de debut, Ilarie Voronca aderă la atitudinea pragmatic inovatoare cuprinsă în "Manifestul activist către tinerime" al revistei Contimporanul, publică el însuși în 1924, împreună cu Victor Brauner și Stephan Roll, publicația de avangardă constructivistă 75 HP (din care apare un singur număr), colaborează la alte reviste similare precum Punct sau Integral. Ermetismul, expresia eliptică, selectarea vocabularului poetic din domeniul
Ilarie Voronca () [Corola-website/Science/297718_a_299047]
-
care au lărgit investigația artistică și a creat o atmosferă propice pentru îndrăzneală și experiențe uluitoare. În România, dadaismul este vizibil, parțial, în unele producții poetice sau a unora din domeniul artelor plastice, publicate în reviste de avangardă precum: „unu”, „Contimporanul”, „Integral”, „Punct”, „75 HP”, unde alături de elemente suprarealiste se recunosc și cele futuriste. Caracteristica mișcării românești de avangardă literară este chiar eclectismul. De aceea un dadaism în stare pură este mai greu de descoperit. Un dadaism mai marcat este vizibil
Dadaism () [Corola-website/Science/297542_a_298871]
-
Ines Wetzel, Arthur Goetz, Walter O. Grimm, Bruno Beye, Wladislav Skotarek, Josef Capek, Franz Wilhelm Seiwert, Julius Kaufmann si Erich Goldbaum. Expune, alături de Paul Klee și Louis Marcoussis la galeriile „Der Sturm”. În 1924 participă la Expoziția Internațională a grupului „Contimporanul”, alături de Brâncuși, Klee, H. Arp, Arthur Segal, Marcel Iancu, Victor Brauner, C. Mihăilescu, Milița Petrașcu și înființează, în același an, Academia de Artă Modernă și Decorativă, pe care o concepe în spiritul Bauhaus, susținând ideea unității de stil dintre toate
M. H. Maxy () [Corola-website/Science/316165_a_317494]