2,215 matches
-
dată de altceva decât de o etichetă lingvistică comună. S-ar părea că Ode to Himself (Odă sie însuși) de Ben Jonson, Ode to Evening (Odă serii) de Collins și Intimations of Immortality (Semne ale nemuririi) de Wordsworth au puține contingențe ; dar un ochi mai pătrunzător va vedea originea lor comună în oda horațiană și pindarică, și va putea stabili existența unei legături, a. unei continuități, între tradiții și epoci aparent disparate. Istoria genurilor literare este neîndoielnic unul dintre domeniile cele
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
toate celelalte case nu sunt decât niște variații ale unei teme fundamentale. Am putea spune că a locui - În sensul fenomenologic de „a fi În lume - se reduce astfel la situarea casei În lume. În viața omului, casa natală Înlătură contingențele și Își Înmulțește Îndemnurile la continuitate. Fără ea, omul ar fi o ființă dispersată. Ea e prima lume a ființei umane (Bachelard 2003: 3874). Înainte de a fi „aruncat― În lume, așa cum o profesează metafizicile rapide, omul este depus În leagănul
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]
-
puncte de vedere, cel perspectival și cel trans-perspectival. Ea identifică în împrejurările cele mai banale oglindirea transcendenței, în lucrurile umile răsfrîngerea celor supreme. De aceea, poate pregăti întrucîtva întîlnirea ochilor. Spectacolul public și mediatic, spectacolul vieții noastre curente, cu toată contingența lui prea adesea derizorie, nu constituie, pentru această gîndire, un material inutilizabil. Dimpotrivă. Contingența lui are destulă distanță față de absolut încît să producă tensiune simbolică. Faptul că ne include, că îi sîntem actori sau figuranți, îi dă, față de noi, destulă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
banale oglindirea transcendenței, în lucrurile umile răsfrîngerea celor supreme. De aceea, poate pregăti întrucîtva întîlnirea ochilor. Spectacolul public și mediatic, spectacolul vieții noastre curente, cu toată contingența lui prea adesea derizorie, nu constituie, pentru această gîndire, un material inutilizabil. Dimpotrivă. Contingența lui are destulă distanță față de absolut încît să producă tensiune simbolică. Faptul că ne include, că îi sîntem actori sau figuranți, îi dă, față de noi, destulă nemijlocire încît să producă experiență simbolică. E de ajuns să păstrăm conștiința celeilalte Priviri
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
curent, cel mai larg împărtășit, al autorestrîngerii consimțite. Analizînd cîmpul tematic și contradicțiile tîrziu moderne ale acestui concept, Andrei Pleșu insista pe două aspecte referitoare la sensul filozofic și spiritual al toleranței. Ea reprezintă atitudinea existențială cea mai adecvată dinaintea contingenței ; e așezarea realistă față de o lume recunoscută ca imperfectă, față de o umanitate recunoscută ca failibilă, față de propriul eu încărcat de nedesăvîrșire. Ea este totodată o atitudine umană asemănătoare cu atitudinea divinului care, prin autorestrîngere, face cu putință lumea, dar care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
societăți incapabile de simbolism vertical. Asta dacă înțelegem simbolismul în regim pozitiv, explicit, strict descendent, dacă așteptăm ca el să învestească cu prestigiu ceresc întreprinderile, comportamentul, convingerile noastre curente. Dacă așteptăm ca oglindirea principiilor în planul vieții imediate să dea contingenței siguranță, durabilitate, îndreptățire, atunci într-adevăr modernitatea tîrzie ne contrariază și ne revoltă ca fiind o epocă ieșită din religie. Ea ne descurajează să punem lumina absolutului pe lucrurile veacului. Dar ne și împiedică astfel să folosim categoriile religiei pentru
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
lungul acestui eseu constă în des menționata distincție dintre obiectivarea socială a sensurilor religioase și orizontul transcendent spre care ele conduc. într-adevăr, actele vieții noastre curente și-au pierdut semnificația spirituală, odinioară la îndemîna oricui. Dar, extrase din plasa contingenței, aceste sensuri își pot recăpăta înălțimea, pot fi regîndite în verticala lor infinită, pot deveni departele mobilizator în zarea căruia se petrece viața noastră de fiecare zi. Desprinse din plasa codificării care le încadra, le mărunțea, le domesticea închizîndu-le în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
exhaustivă, adaugă McKerrow, ea furnizează "ideile centrale ale orientării înspre critică"654. Mai mult, notează criticul, principiile sale "redefinesc natura retoricii", îndepărtând-o de "concepțiile universaliste ale rațiunii", înrădăcinate în filosofia platoniciană și acordându-i un sens nou, potrivit căruia contingența este trăsătura esențială a retoricii, cunoașterea este "doxastică", în timp ce criticismul este o activitate practică cu valoare de interpelare (a perfor-mance, în limba engleză). Criticul încheie expunerea planului său de analiză consemnând că, în baza tuturor observațiilor precedente, "retorica critică reclamă
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
nu asupra lucrurilor, ci asupra termenilor care numesc, în diferite momente, lucrurile, transformându-le în obiect de interes al dezbaterilor și raționamentelor. Principiul al cincilea expus de McKerrow anunță că "Influența nu înseamnă cauzalitate"791. Criticul observă că, dată fiind "contingența de care se preocupă, istoric, retorica"792, a aserta influența unui simbol se traduce în afirmația potrivit căreia simbolul respectiv are un anume impact asupra altor simboluri (McKerrow concede că acest impact poate fi apropriat, la nevoie, sub numele de
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
retoric care susține criticismul în termeni de lectură inteligentă a discursului puterii"808. În final, criticul subliniază caracterul de-sine-stătător al practicii critice, care, eliberată de orice legitimare care se revendică de la anumite criterii universaliste ale rațiunii, "celebrează propria dependență de contingență, de doxa ca temei al cunoașterii, de nominalism, care consideră că însuși temeiul înțelesului limbajului este doxastic și de criticism, privit ca act performativ"809. McKerrow declară că intenția retoricii critice nu este, nicidecum, cea de a delegitima alte tipuri
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
scufundat al sufletului. Ca și în alte cazuri discutate până acum, întunecarea perspectivei mundane corespunde închiderii orizontului exteriorității. Privirea se întoarce în sine, coboară în adâncul în care "ochiul luminii" poate scruta evanescentele alcătuiri. Ceea ce scapă privirii obișnuite cu spectacolul contingenței se oferă unei alte priviri, pătrunzătoare în neobișnuitul lucrurilor ce tremură în străfundul neluminat al lumii. Nu e percepția care creează în vizibil câmpul obiectelor pe care le ridică la nivelul ochilor, ci o privire trans-perceptivă, coborâtoare ea însăși - în
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Din primele 100 de economii mondiale clasate pe baza PIB, 51 sunt corporații și 47 din cele 51 sunt din SUA. Sunt mai bogate decât continente întregi. Sumarizând asupra punctelor de vedere critice avansate despre corporații, este cert că o contingență univocă între nevoile și interesele clientului, pe de o parte, și libera autoreglare a pieței, pe de altă parte, este dificil de dovedit în circumstanțele stimulării consumului mai mare, mai rapid și mai mult. Cu atât mai mult cu cât
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
psihologice (de exemplu, Clark și Wells, 1995; Rapee și Heimberg, 1997). În fobia socială, setul cognitiv fundamental, sau schema, include convingeri conform cărora evaluarea negativă este un rezultat catastrofic cu o probabilitate ridicată de producere ca urmare a oricărei dintre contingențele specifice individului (de exemplu, Clark și Wells, 1995; Leary și Kowalski, 1995; Rapee și Heimberg, 1997). Există anumite dovezi, obținute în urma cercetărilor efectuate în laboratorul nostru și în altele (Lucock și Salkovskis, 1988; Rapee și Lim, 1992), conform cărora indivizii
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
recente contestă această poziție și conturează o imagine mai clară a condiționării clasice. Două descoperiri majore au contrazis ideea simplă a coactivării corticale, esențială pentru condiționarea clasică. În loc ca stimulii să fie legați între ei, s-a sugerat ipoteza unei contingențe (Rescorla, 1968) între SC și stimulul necondiționat (SN), în așa fel încît se poate spune că primul semnalează apariția SN. Drept explicație, Kamin (1968) a demonstrat că, odată ce un organism învață că un SC este precursorul unui SN, nu mai
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
transmită relații contingente. De aceea, o percepție mai vizibil cognitivă asupra condiționării (Rapee, 1991a) ne permite să afirmăm că fiecare dintre căile de resimțire a fricii au capacitatea de a permite individului să dezvolte o convingere legată de existența unor contingențe relevante în context. Pe lîngă transformarea cognitivă a tiparelor fobiilor, a existat și o modificare a accentului pus pe tiparele cauzale, în sensul că s-au asimilat componente ale modelelor etiologice ale tulburării de panică și agorafobiei. Atacurile de panică
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
a le înțelege înțelepciunea profundă în fața iresponsabilității responsabililor noștri, a absenței oricărui "cântărind bine lucrurile", cu care se iau hotărâri vitale (și asta cu atât mai mult cu cât, în momentul acela nu știi că sunt vitale), care țin de contingențe idioate, dar pe care adversarul sau comentatorul se vor grăbi să le impute unei mașinațiuni tenebroase sau unor intenții machiavelice atît de mare e orgoliul inteligenței noastre. Ea s-ar simți vexată dacă ar fi nevoită să pună unele consecințe
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
la luptă voinicească, smâncindu-se și opintindu-se într-o parte și-ntr-alta”. Bătălia pentru ordinea cunoscută a lumii se dă la granița extremă a creației, marcată întotdeauna de un pod, trecere „de la starea omenească la cele supraomenești, de la contingență la nemurire, de la lumea sensibilă la cea suprasensibilă”. Parcurgerea acestui filtru este condiționată de înfrângerea personajului malefic ale cărui puteri cresc proporțional cu valoarea podurilor întâlnite: aramă, argint, aur, granițe aflate în calea neofiților și în societățile secrete chineze. Gradarea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
inclus, de altfel, în Antologia literaturii române de avangardă a lui Sașa Pană, din 1969), prin cultivarea iconoclastiei, a dispoziției sarcastice, a revoltei antifilistine și a democratizării limbajului poetic. E „disident“ totuși față de suprarealismul care a dominat avangarda istorică, fără contingențe, așadar, cu Gellu Naum, Virgil Teodorescu, Gherasim Luca ș.c.l., el fiind mai degrabă, și cu ostentație, un „realist“: apelează la limbajul străzii, la oralități, la dezinvoltura și truculența plebee. Și fiindcă am vorbit de continuatori literari (nu de
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
mahalagiii. Pe cheiurile buruienoase ale gârlei cu cân tecul ei dulce și tramvaiul electric, automobilul, cine mato graful, gramofonul, aeroplanul, radioul. - Stilurile epo cii și dominațiile lor efemere: Secession, Modern Style, futurismul, expresionis mul, cubismul, dadaismul și su prarealismul, În contingențele lor cu malurile buruienoase ale Dâmboviței. Moftangiii de bucu reșteni, mai snobi și à la page ca nimeni alții pe lume. Nostalgia unor dispariții fără speranțe de În toarcere: figuri și scene din trecutul unui oraș Încă nemeca nizat și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
erau abonați, dar neobligați să le și citească. Despre existența celorlalte reviste aflau Întâmplător și mai ales atunci când numele lor Însuși, legat de vreo manifes tare publică, se nimerea să fie pomenit Într-o asemenea revistă, fără sau cu alte contingențe politice. Informați atunci din gură În gură prin acest târg mai pricopsit cum era pe acea vreme Bucureștiul, sau chiar de administrația revistei, obișnuită să trimită prin poștă numărul În chestiune și cu numele celor interesați subliniat cu roșu - cei
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
uimire pe contemporani - se datora fie unei desconsiderări a tragicelor evidențe, fie unei pudori scuzabile În fața jalnicelor pers pective, fie unor simple și tacite conveniențe; mai rar, mult mai rar, Înseși capacităților și virtuților noastre amoroase și de elevație deasupra contingențelor. La fel, aproximativ, ca În căsnicie, unde Însă dragostea nu e de rigoare. De obicei, dragostea tânjește și moare, cu precădere, la par tenerul cel mai posedat dintru Început, spune La Bruyșre. Alteori, se trezesc amândoi deodată că sunt numai
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
impresia că toate realitățile mele, felul meu de a trăi, concepțiile, relațiile cu oamenii și în general totul nu ar fi decât simple convențiuni care maschează realitatea, adevărata Realitate. Pe aceasta o intuiesc numai, știu că există, presimt că are contingențe profunde cu mine, cu adevăratul Eu, care zace undeva în străfunduri... și tot mai puternic, tot mai irezistibil mă simt atras către această Realitate și știu bine că ziua în care o voi regăsi (ca pe o idee platoniciană) va
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
istoric și infinit superioară celei dintâi, stârnind interesul unor oameni de teatru notorii, cum erau profesorul meu de la IATC - Brădățeanu, sau regizorul Ion Olteanu, la care mă trimisese Petru Co marnescu. Singurul lucru care-i lipsea cu desăvârșire era orice contingență cu situația politică românească, fiind tot unul din „castelele mele din Spania“... Lui Mihai însă „îi puțea“ tot ce venea de la mine, atât de mare era neîncrederea lui față de posibilitățile mele creatoare... Mihai lui Pierre Dragă Pierre, Din cauză de
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
jalnică și de zadarnică a fost toată agitația, toată zarva noastră din moment ce, în fond, nu putem nimic și că totul - tot ce ne privește - se decide și se realizează pe planuri nebănuite, cu care nu avem aproape nici un fel de contingențe... 30 martie 1953 Am colindat pe bicicletă străzile copilăriei mele... Toate aceste case, toate aceste locuri, care mi se păreau odi nioară atât de impunătoare, atât de pline de importanță, mă surprind prin micimea și prin lipsa lor de semnificație
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
de altfel nu aveau nici părinții, căci prietenul meu din urmă îmi impusese păstrarea unui secret ezoteric, eram cu totul rupt de lumea din afară, cu atât mai mult cu cât și noile mele preocupări profesionale nu prea mai aveau contingențe cu lumea mea de odinioară. Nu, de fapt Mihai ne m’en voulait pas, dar era profund neliniștit, iar pe deasupra se mai simțea și singur... Odată cu despărțirea noastră, vechiul grup de amici comuni se destrămase și el. Nici el și
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]