1,156 matches
-
Majestății Sale împăratului, astfel: Alexandru Contrasemnat: cancelarul Imperiului, principele Gorceacoff Pentru traducere conform: Giers Declarațiune în virtutea ordinelor Majestății-Sale împăratului tutulor Rusielor, subscrisul Cancelar al Imperiului ratific prin declarațiunea de față, care va ține locul unui act de ratificațiune formală, ambele convențiuni de mai sus, privitoare la trecerea oștirilor Imperiale prin România, precum și două articole adiționale atingătoare de aceleași, încheiate între guvernul Majestății-Sale împăratului tutulor Rusielor și acela al înălțimii sale principelui României, în București, la 4/16 aprilie 1877, și declar
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
privitoare la trecerea oștirilor Imperiale prin România, precum și două articole adiționale atingătoare de aceleași, încheiate între guvernul Majestății-Sale împăratului tutulor Rusielor și acela al înălțimii sale principelui României, în București, la 4/16 aprilie 1877, și declar că stipulațiunile acestor convențiuni și articole adiționale vor fi păstrate cu credință și executate în toată întregimea lor. Și spre încredințare, subscrisul, cancelar al Imperiului, a subscris declarațiunea de față și a făcut a se pune pe dânsa sigiliul Ministerului Imperial al Afacerilor Străine
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
gravitate excepțională, avem onoarea a vă aduce la cunoștință, Domnule Ministru, că, conform votului Consiliului General al Băncii, nu vom putea proceda la încărcarea Tezaurului, adică la predarea lui în mâna unor funcționari străini, decât dacă ni se va comunica convențiunea încheiată cu guvernul Imperiului rus, pentru garantarea acestui Tezaur și autorizarea dată unor anume funcționari de a primi acele valori în mâinile și sub responsabilitatea guvernului imperial rus. Primiți etc. Vice-Guvernator, [ss] I. G. Bibicescu 4 1916, decembrie 11/24
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
unui acolit al lui Racowsky, socialistul Bujor, care a fost arestat). Relațiile României cu maximaliștii intraseră însă, în această epocă, într-o nouă fază ciudată: Guvernul român, prin mijlocirea colonelului canadian Boyle, încheiase (la 9 martie 1918) un fel de convențiune de pace cu Racowsky, care era delegatul omnipotent pentru Afacerile cu România. Conform acestei convențiuni, toate chestiunile pendinte între România și Rusia urmau să fie rezolvate de niște comisii interaliate, așa că Comitetul Sovietelor reclama cu insistență înființarea acestei comisii la
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
intraseră însă, în această epocă, într-o nouă fază ciudată: Guvernul român, prin mijlocirea colonelului canadian Boyle, încheiase (la 9 martie 1918) un fel de convențiune de pace cu Racowsky, care era delegatul omnipotent pentru Afacerile cu România. Conform acestei convențiuni, toate chestiunile pendinte între România și Rusia urmau să fie rezolvate de niște comisii interaliate, așa că Comitetul Sovietelor reclama cu insistență înființarea acestei comisii la Moscova. Noua situațiune politică creată României prin încheierea păcii nu mai permitea însă Guvernului să
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
oameni cuminți l-ar fi păstrat până în ultimul moment și atunci ar fi găsit mijlocul să-l salveze/.../ 3 I. G. Duca despre intrarea României în război (fragmente) Brătianu punea ca o condițiune prealabilă [intrării în război, n.n.] ca aceste convențiuni - chiar cea militară - să fie încheiate cu toți aliații. Fiul omului care suferise ceea ce suferise de pe urma tratatului cu Rusia în 1877 nu putea să nu ia îndeajunse garanții împotriva imperiului țarilor [...], condițiunile cărora Brătianu le subordona posibilitatea intervențiunii noastre erau
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
declararea războiului. Brătianu le spusese că tratativele sunt pe isprăvite, dar nu le comunicase amănuntele. Am fost unul din singurii miniștri la curent cu totul. Brătianu mă rugase să-l ajut, împreună cu Diamandi, la redactarea unora dintre dispopozițiunile celor două convențiuni. De aceea, când a fost vorba să se procedeze la iscălirea tratatului, m-a chemat să asist și eu. Era în dimineața zilei de 4 august 1916, ora 11, pe o căldură tropicală. Ca să nu se poată afla nimic, scena
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
sau prin unul din funcționarii lor mai de încredere tratatele..., așa încât caligrafia lor lăsa mult de dorit și citirea era adesea anevoioasă, Înfundat într-un mare fotoliu de piele lângă fereastră, am citit cu voce tare și răspicat, mai întâi convențiunea politică, adică tratatul propriu-zis de alianță. Prin aceste acte declaram război numai Austro-Ungariei. De aceea s-a dedus că puteam circumscrie războiul între noi și Monarhia Habsburgilor. Ar fi fost deja o naivitate nepermisă. Dacă am ținut ca în act
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
dădusem seama de acest lucru, dar, fără voia mea, tonul meu vibra când se evoca înaintea noastră imaginea României ce era menită să iasă din jertfele către care ne îndreptam. Pe urmă, cu același protocol, am purces și la citirea convențiunii militare. Când cetirile au fost terminate, a venit rândul iscălirii. Eram zguduiți de emoție. Exemplarele erau semnate dinainte de Saint-Aulaire în numele Franței, de sir George Barclay în numele Angliei și de baronul Fasciotti în numele Italiei. Rămâneau să iscălească Poklevski în numele Rusiei și
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
le ministru, că eu am găsit că nu se plătea bani cărăușilor, ci se elibera chitanțe de către armată și tot așa se urmează și acuma; prin urmare, vă rog să binevoiți a dispune Domnia voastră efectuarea plății în conformitatea articolului din convențiune”. Asemenea dificultăți au fost semnalate și în toamna anului 1877. Astfel, la 1 octombrie 1877, prefectul județului Fălciu a înaintat Ministerului de Externe „Tabloul de numărul carelor cu boi și trăsurilor cu cai ce s-au luat din județul Fălciu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
că pe Lia, nu pe Pia voiau să ducă la Kommandantură. În fine, se duse cu vorbe de speranță. Noi credeam că voiau să facă șantaj și că amenințările de arestare nu se vor înfăptui, fiind în contra tuturor regulilor și convențiunilor internaționale. Iluziile nu ținură mult. La 3 decembrie veni un ofițer să-l poftească pe Costache la Kommandantură. Aducându-mi aminte de „bagajele“ lui Vredenburch, îl povățuii să ia cu dânsul o valiză. Refuză net, i se părea imposibilă o
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ridicat la pornire o scrisoare a ei, în care îmi zicea că ar prefera să mai zăbovesc 8 zile, când s-ar întoarce dânsa acolo. Era prea târziu și nu mă mai puteam îngriji deloc de acest lucru, și din cauza convențiunii noastre, și din imposibilitatea de a-mi prelungi vacanțiile. Îi explicai lucrul printr-o scrisoare și încercai de mai multe ori, în zadar, să-i vorbesc la telefon. Într-o bună zi aflu prin servitori că, în loc de a veni la
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de a fi în viață! 5-8 septembrie 1952 La marginea nebuniei! 10 septembrie 1952 Am din ce în ce mai mult impresia că toate realitățile mele, felul meu de a trăi, concepțiile, relațiile cu oamenii și în general totul nu ar fi decât simple convențiuni care maschează realitatea, adevărata Realitate. Pe aceasta o intuiesc numai, știu că există, presimt că are contingențe profunde cu mine, cu adevăratul Eu, care zace undeva în străfunduri... și tot mai puternic, tot mai irezistibil mă simt atras către această
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
Realitate și știu bine că ziua în care o voi regăsi (ca pe o idee platoniciană) va fi cea mai fericită zi din viața mea, dar totodată - cea mai dureroasă... Va fi ziua regăsirii, dar și a renunțării la aceste convențiuni care mi-au devenit o a doua natură și a căror menire era să-mi facă viața mai comodă și mai normală (normală pentru diapazonul meu...). 11 octombrie 1952 Trăiesc în așteptarea acelei încercări menite să-mi răstoarne viața... și
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
sub suzeranitatea unei alte puteri cu care erai În coflict, fără să-ți ceri voie. De altfel, În ziua de 17 aprilie (stil vechi) prefectul Fălciului Îl Înștiințase pe polițai referitor la această problemă de stat, cu adresa nr.2840: „Convențiunea cu Rusia, relativă la trecerea armatei rusesci prin România este votată de Cameră (a deputaților, n.n.) și astăzi va fi votată și de Senat. Astfel, relațiunea noastră cu Armata Rusască devine oficială și D-vs aveți a le da tot concursul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
statele vecine, dar că o "notă diplomatică nu este suficientă ca să creeze un drept, și odată cu protestarea, trebuia să probăm printr-un fapt că suntem În stare a-l exercita (dreptul...). Această probă vi se cere astăzi prin votarea acestei Convențiuni.... Când Însă vom fi legați cu o putere europeană printr-un act internațional”, dreptul nostru va fi consacrat și recunoscut oficial de către toată Europa, lucru care ne dă dreptul să spunem că „Poarta singură se Îndărătnicește a ne contesta un
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
știa că nu era pefectă, dar spera că În viitor puteau fi aduse Îmbunătățiri, declarând „se poate, ca experiența pe care n-o avem Încă astăzi, dar pe care o vom câștiga, să ne probeze mai târziu că În această convențiune sunt părți care pot fi pasibile de perfecțiune. Atunci vom amenda ce va fi de amendat. În așteptare, pericolul nu e mare. Nu cunosc un singur exemplu În istorie care să ne arate că În 10 ani s-ar zdruncina
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
mai putea să se discute chestiunea, căci nu era o chestiune industrială, ci o chestiune de stat. Bine au făcut oamenii de stat de atunci că n-au fost preocupați de chestiunea industrială. Cu atât mai mult cu cât acea convențiune nu era decât un ce trecător pentru zece ani, pe când dreptul de a trata este un ce permanent, și micile sacrificii pe care le-am făcut atunci, când nici vorbă nu era de industrie națională În țară la noi, cred
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
a trata este un ce permanent, și micile sacrificii pe care le-am făcut atunci, când nici vorbă nu era de industrie națională În țară la noi, cred că pot cădea În cumpănă cu marile foloase trase de țară prin convențiunea din 1875”, amintind că prima grijă a liberalilor, după ce au venit la putere, a fost să sancționeze convenția și să Încheie altele cu alte țări. Așa cum s-a Întâmplat de atâtea ori când era vorba de luarea unei decizii, Carp
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
să cerem Rusiei să Înlocuiască ea singură garanția ce ne-o dădeau până azi șapte puteri? Cine ne garantează În contra Rusiei? Absolut nimenea!” și continuând În stilul lui caracteristic „Nu Înțeleg ce fel de speranță poate cineva Întemeia pe această convențiune, când disproporția de putere este așa de mare, Încât, ori câte n-ar zice, niciodată nu am fi pe picior de egalitate! Știți care este pozițiunea care se face României prin această convențiune? Este Întocmai pozițiunea care o făceau romanii
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
de speranță poate cineva Întemeia pe această convențiune, când disproporția de putere este așa de mare, Încât, ori câte n-ar zice, niciodată nu am fi pe picior de egalitate! Știți care este pozițiunea care se face României prin această convențiune? Este Întocmai pozițiunea care o făceau romanii popoarelor pe jumătate cucerite, și n-am nevoie să amintesc aici care a fost soarta așa numiților socii populi romani. Aceasta Însă nu este destul. Dacă ar fi numai atâta că noi, părăsiți
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
romani. Aceasta Însă nu este destul. Dacă ar fi numai atâta că noi, părăsiți de toți am fost siliți să ne apucăm de singura ramură de scăpare care ni se Întindea, și că nevoia ne-a silit să Încheiem această convențiune, tot poate că a-și tăcea; dar nu este așa. Pentru mine convențiunea de față nu este decât Începutul unei politice pe care eu nu pot s-o aprob, - nu este decât Începutul unei alianțe care are să se sfârșească cu
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
părăsiți de toți am fost siliți să ne apucăm de singura ramură de scăpare care ni se Întindea, și că nevoia ne-a silit să Încheiem această convențiune, tot poate că a-și tăcea; dar nu este așa. Pentru mine convențiunea de față nu este decât Începutul unei politice pe care eu nu pot s-o aprob, - nu este decât Începutul unei alianțe care are să se sfârșească cu cooperațiunea armatei noastre dincolo de Dunăre; - și atunci voi Întreba, ce foloase putem primi
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
care are să se sfârșească cu cooperațiunea armatei noastre dincolo de Dunăre; - și atunci voi Întreba, ce foloase putem primi noi din această alianță ce ne va impune sacrificii enorme? Întinderea teritoriului? Desigur că nu! Întinderea de drepturi? Vedeți că nu!- căci convențiunea aceasta nu ne dă mai mari drepturi decât Tratatul de la Paris. Tratatul de la Paris ne dă șapte garanții, pe când această convențiune nu ne dă decât un protector. Prin urmare pentru ce am jertfi banii noștri și sângele soldaților noștii
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
ce ne va impune sacrificii enorme? Întinderea teritoriului? Desigur că nu! Întinderea de drepturi? Vedeți că nu!- căci convențiunea aceasta nu ne dă mai mari drepturi decât Tratatul de la Paris. Tratatul de la Paris ne dă șapte garanții, pe când această convențiune nu ne dă decât un protector. Prin urmare pentru ce am jertfi banii noștri și sângele soldaților noștii, când În loc de a mări drepturile noastre, noi le micșorăm? Prințul Ghica vorbea de simpatiile ce trebuie să avem pentru populațiile creștine de peste
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]