1,427 matches
-
subiectivi Itemi ce solicită un răspuns deschis. Sunt utilizați pentru evaluarea unor obiective de complexitate ridicată. * itemi de rezolvare de probleme (situații - problemă), activitate nouă, diferită de cele învățate, menită să rezolve o situație problemă; să evalueze elemente de gândire convergentă și divergentă, procese mentale complexe (analiză, sinteză, evaluare, transfer); Scrieți izomerii alcoolului cu formula moleculară și indicați tipul de izomerie pentru fiecare caz * itemi de tip eseu solicită elevilor să construiască un răspuns liber. Poate fi : - eseu structurat - eseu după
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
gradul în care un autor se poate implica în procesul la care este supusă opera sa înainte de a ajunge la publicul-țintă. Mai mult decât atât, fiind ilustratoare, contactul cu opera a fost unul și mai apropiat, iar artele au acționat convergent. "Tove Jansson își ilustra cărțile pe măsură ce le scria după cum proceda și invers: după ce făcea o suită de desene, le "explica" printr-un text"782. Imaginea a jucat un rol foarte important în promovarea acestui veritabil brand nordic; atât de mult
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
electrice foarte bune, stabilitate electrică foarte bună și înaltă temperatură de curbare. Dendrimerii sunt constituiți dintr-o macromoleculă sferică uriașă, cu structură hiperramificată, cu un număr foarte mare de centre active. Preparare: creștere multiplicativă controlată a ramificațiilor; obținerea prin creștere convergentă; sinteză prin autopolicondensare; 35. Reacția de oxidare în chimia organică Oxidarea în chimia organică este o reacție foarte complexă a cărei principală caracteristică este ireversibilitatea ei. Reacția de oxidare reprezintă procesul prin care: Se introduce oxigen în moleculă: Se mărește
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
cu narațiunile ciclului, nu face parte din acesta. În masivul său demers romanesc, P. și-a propus să exploreze cu ajutorul ficțiunii (susținută de o solidă documentare) procesele prin care istoria înrâurește destinele individuale și, deopotrivă, să reconstituie, prin scrutarea amănunțită, convergentă a unor destine individuale, marile convulsii istorice. Prin evocarea biografiilor a trei intelectuali ardeleni din generații succesive, în Geneza sunt reconstituite evenimentele din Transilvania începând din epoca revoluției din 1848-1849 și până în perioada interbelică. Timpul și furtunile investighează evenimente și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288604_a_289933]
-
legitimitatea sistemului de sprijin la nivelul UE. Acest lucru se reflectă și în convergența internă a plăților directe între statele membre. Plățile se vor baza pe un sistem național sau regional de plată pe hectar mult mai echitabil și mai convergent. 2.4. O abordare strategică a cheltuielilor pentru dezvoltarea rurală (DR) În această reformă, principalele caracteristici ale arhitecturii politicilor de dezvoltare rurală a UE rămân neschimbate. Ca și în trecut, va fi implementat prin intermediul programelor de dezvoltare rurală (PDR) la
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
produc enunțuri negramaticale, ci exploatează opțiunile sintactice ale limbii-țintă: "[t]he authors writing in this period [= italiana veche] "mimic" the structure of Latin in the only possible way they have in their own grammar" (Poletto 2014: 77). La o ipoteză convergentă se ajunge și în The Syntax of Old Romanian: "[f]oreign influences (especially of translations) occur rather in relation to marginal phenomena" (Pană Dindelegan și Dragomirescu 2016). Influența sintactică a textului străin trebuie mai degrabă interpretată drept consolidând o opțiune
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
1994) și continuate în cercetările ulterioare (Ștefănescu 1997; Avram 1999; Cornilescu 2000; Alboiu și Motapanyane 2000; Alboiu 2002; Avram și Hill 2007; Giurgea 2011; Nicolae 2013d: cap. IV; Cornilescu și Nicolae 2013; Schifano 2014; Ledgeway 2015a), au condus la rezultate convergente, însă nu pe deplin similare. Deși există acord asupra ideii că verbul românesc se deplasează într-o poziție înaltă în nucleul propozițional, nu este clar care este această proiecție înaltă la care verbul se deplasează. Ledgeway (2015a: 14) subliniază faptul
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
univers în care a fost (re)instaurată sărbătoarea. „Liberă înșiruire a cuvintelor”, „alunecare într-o cale lactee de imagini”, „asociații-fulgere”, “în fulgerul unei imagini, toate fântânile universului reînnoite”, „fiecare poem o pupilă”, „o izbucnire temerară” etc., - sunt formule în fond convergente, pe care le rezumă, poate cel mai bine, o alta; „cuvântul, dansator descătușat”, concentrând deopotrivă exuberanța festivă și, indirect, fundalul negativ de care se distinge. Cel puțin o dată, autorul eseului-confesiune Între mine și mine, numește direct sărbătoarea ca unicronotop ideal
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
de memorare și de Înțelegere, ambele fiind esențiale; alții - la gândirea productivă, ceea ce ar putea să fie definită drept capacitate de a pune probleme și de a rezolva probleme, În care caz sunt puse În mișcare fie operații de gândire convergentă (prin care se caută găsirea unui răspuns simplu și corect, convențional, la o problemă bine structurată), fie operații de gândire divergentă (ce duc de obicei la emiterea unor răspunsuri posibile la o situație cu final deschis) ori la o gândire
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Încadrată. De exemplu, Întrebarea „de ce?” poate ușor să se transforme Într-o Întrebare de memorizare atunci când ea corespunde exact unor explicații existente În manual, pe care elevul doar lereproduce (Hunkins, 1966). Didactica actuală preconizează o mai frecventă utilizare a Întrebărilor convergente (care Îndeamnă la analize, comparații, sinteze, integrări de date, asociații de idei, explicații, elaborări de noi generalizări și Îndeosebi a Întrebărilor divergente care exersează gândirea pe traiectorii inedite, originale, implicând răspunsuri multiple, o diversitate cât mai mare de soluții la
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
știință, care pun Întrebări, găsesc soluții, Încearcă, acționează conștient, participă efectiv și afectiv” la dezvoltarea propriei cunoașteri (Raynal, Riunier, 1997, p. 79). Metodele la care facem trimitere aici au marele merit că dezvoltă capacități cognitive superioare precum: gândirea divergentă și convergentă, imaginația constructivă,capacitatea de explorare, de emitere de ipoteze și verificare de ipoteze, capacitatea de descoperire, capacitatea rezolutivă, capacitatea de analiză critică și reflecție ș.a. Formarea spiritului științific nu este, prin urmare, o problemă de schimbare a adevărurilor, ci de
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
multor operații sau activități. Structurarea riguroasă a operațiilor și instrucțiunilor nu lasă loc la ambiguități, la apariția greșelilor de Învățare. După I.K. Babanski (1979), algoritmizarea Învățării se justifică În abordarea situațiilor didactice complexe; În situațiile care cer subiecților o gândire convergentă și Își propune să dezvolte această formă de gândire. Este un tip de Învățare „...orientat În primul rând spre formarea operațiilor mintale care duc pe calea cea mai scurtă la rezolvarea sarcinilor didactice” (1979, p. 75). Este normal, prin urmare
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de faptul că Învățământul programat duce prea mult la „tutelare”, dirijând pas cu pas activitatea mintală a subiectului și prin aceasta Împiedicându-l să-și dezvoltate capacitățile creatoare, gândirea euristică; ea corespunde, deci, dezvoltării mai degrabă a formelor de gândire convergentă, decât a celor divergente. Pentru contracararea acestor neajunsuri se Încearcă integrarea În programă a unor secvențe euristice, inclusiv a unor elemente de problematizare, care ar avea menirea să dezvolte capacitatea de căutare independentă și gândirea divergentă, creativă. Există, Într-adevăr
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
April. Ashton, C. J. (1997Ă. Self-hypnosis reduces anxiety following coronary artery bypass surgery. Journal of Cardiovascular Surgery, 38(69-75Ă. Assagioli, R. (1965/1975Ă. Psychosynthesis: A Collection Of Basic Writings. London: Turnstone Books. Axelrad, A. D. (1990Ă. The role of hypnosis in multiple convergent management of chronic pain. Houston Medicine, 6, 111-119. Bach, R. (1970Ă. Jonathan Livingston Seagull. New York: Macmillan Company. Baer, P. E., Garmezy, L. B., McLaughlin, R. J., Pokorny, A. D. & Wernick, M. J. (1987Ă. Stress, coping, family conflict, and adolescent alcohol use
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Blaga, un paradis în destrămare: „îngeri obosiți cu penele umede/ înoată în văzduhul albastru”. Sau, altundeva, îngerii capătă un statut de soldați, în fața cărora a scrie poezie devine un gest absurd. Spectacol imaginar (1985) și Poeme (1987) încheagă din notații convergente o lume reificată: domnie a materiei inerte și opace, informe, infernale în ultimă instanță. Imaginile dominante sunt negative, poeta vorbește de „ruinele vârstei”, trăiește starea de „prea târziu”, își simte „sufletu-n derivă”, aerul se umple de ceață și de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288447_a_289776]
-
au fost socotite inautentice. Mai pot fi recunoscute în poezia lui accente sămănătoriste, ecouri din D. Anghel și Ion Pillat, dar incontestabilă este influența „simboliștilor academici din Franța, și, mai ales, a lui Francis Jammes” (E. Lovinescu). Aprecierile și caracterizările, convergente, formulate de critica interbelică - Perpessicius, E. Lovinescu, G. Călinescu ș.a. - rămân în esență valabile pentru tot ce a scris acest „poet fără evoluție”, miniaturist discret, peisagist idilic și cântăreț al interioarelor provinciale, maestru al pastelului, foarte atent la grația formală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288259_a_289588]
-
confundă cu inteligența școlară. Această apropiere a inteligenței de capacitatea de învățare școlară, care merge uneori până la identificarea lor, pare nejustificată. Există uneori divergențe mari între performanța școlară și „performanța” adaptării la problemele vieții cotidiene. Caracterul uneori prea verbal, pasiv, convergent, reproductiv, al activității școlare în comparație cu caracterul mai practic, activ, divergent al activității cotidiene ar putea fi o explicație a acestei realități paradoxale. În pofida discrepanței amintite dintre școală și viață, în multe școli se mai practică întărirea pozitivă a cunoștințelor
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
avem tendința să trecem cu vederea gestul și să nu ni-l amintim. În schimb, inconștientul nostru transformă acest gest imperceptibil într-o mișcare de simpatie. Astfel, atingerea întărește senzația de apropiere afectivă. Diferitele observații făcute în legătură cu acest subiect sunt convergente. Ele ne aduc la constatarea făcută de psihologul Saül Schanberg: un sugar neglijat, a cărui creștere s-a oprit, nu va reîncepe să crească decât atunci când este luat în brațe și mângâiat. Atingerea ne trimite cu gândul la o perioadă
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
limbic. Această „matrice” este determinată genetic, fiind modelată, ulterior, de diferitele aferențe. „Arhitectura” acestei rețele ar fi una de tip divergent, În anumite zone, pentru a permite desfășurarea proceselor, În paralel, În diferitele arii ale neuromatrix ului și de tip convergent, În alte zone, pentru a permite interacțiuni ale răspunsurilor eferente. Sinteza și procesarea ciclică și repetată a impulsurilor nervoase prin neuromatrix, imprimă ceea ce Melzack a numit, o „neurosemnătură”. Toți neuronii din rețea posedă această neurosemnătură, ea fiind dată de modelul
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
a răspunsurilor (Porto și colab., 1996; Treede și colab., 1999). Fibrele algoconductoare periferice din grupul A delta și din grupul C fac sinapsă cu al doilea neuron mediator al sensibilității dureroase din substanța gelatinoasă Rolando. Tot aici interneuronii primesc stimuli convergenți de diferite intensități și origini diferite (Mendell, 1966). Fibrele A delta și C fac sinapsă cu neuronii stratului 1,2,3 Rexed. Neuronii acestor trei straturi sunt neuroni bipolari scurți și probabil fac sinapsă cu neuroni profunzi (stratul 6 și
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
de lucru românească. Avem și investiții în noile tehnologii ale informației și telecomunicațiilor (Energom, Ubisoft, Elbromplast, Plexirom ș. a.) Interesul societăților franceze pentru România este evident și clar, chiar dacă se putea desigur mai mult. Numeroase întîlniri de afaceri au reliefat dorințele convergente ale celor două medii de afaceri de a-și dezvolta legăturile. La toate acestea, trebuie adăugate schimburile culturale, aflate în mare ascensiune. Pe de altă parte, Franța constituie primul nostru partener în ce privește cooperarea descentralizată, cu peste 400 de relații stabilite
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
bine. Darwin a considerat că și reproducerea sexuală are drept consecință posibilitatea schimbării doar treptate a caracteristicilor indivizilor de la o generație la alta. Cu deosebire în populații formate din mulți indivizi, probabilitatea împerecherii unor exemplare care prezintă variații de caractere convergente este mică. În felul acesta, reproducția sexuală acționează împotriva accentuării rapide a divergenței caracterelor în cadrul unei populații. De-a lungul lucrării sale, Darwin și-a afirmat și reafirmat cu insistență convingerea nestrămutată că cercetătorul trecutului nu poate să demonstreze procesul
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
reprezentat-o poziția adoptată de Papa Ioan Paul al II-lea. Într-un mesaj adresat aceleiași Academii în octombrie 1996, Papa sublinia că „teoria evoluției nu mai este o simplă ipoteză“. Ea este sprijinită de un mare număr de dovezi convergente. Nu pot fi formulate rezerve față de teorie în numele credinței. Acceptarea științei darwiniene poate crea probleme credinciosului doar dacă textele biblice vor fi interpretate drept „afirmații științifice“, și nu drept ceea ce sunt ele de fapt, adică „învățături religioase“. În intervenții anterioare
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
În ultimele decenii pretenția a fost însă contestată din perspective dintre cele mai diferite. Probabil că cea mai reprezentativă și influentă dintre aceste contestări a fost cea formulată de către paleontologul american Stephen Jay Gould și de alți cercetători cu vederi convergente, în lucrări publicate începând din anii ’70. Cu referire la cercetători ca John Maynard Smith și Richard Dawkins, care propun o înțelegere a teoriei lui Darwin inspirată în primul rând de realizările geneticii, pe linia sintezelor înfăptuite de creatorii geneticii
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
naturală nu este suficient de puternică pentru a învinge diferite constrângeri și a anula efectele multor influențe accidentale. Dacă unii dintre promotorii programului adaptaționist au sugerat așa ceva, atunci se poate afirma cu bune temeiuri că ei au greșit. Căci rezultate convergente ale cercetării au arătat că acțiunea selecției nu poate anula, în multe cazuri, forțele conservatoare care sunt legate de planul de organizare al organismelor. Drept urmare, cel puțin unele trăsături ale organismelor nu vor reprezenta adaptări optime. De exemplu, o anumită
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]