2,909 matches
-
plină de ambiguități, ca o formă mascată de auto-protecție a instituțiilor sociale și a organizării politice în raport cu „ordinea” statuată. Cui se datorește această atitudine, pe care, de altfel, nimeni nu o contestă, fiind unanim acceptată și considerată ca fundamentul unei conviețuiri sigure în societate? La această întrebare J. Maritain răspunde: acțiunii de represiune și control pe care o exercită asupra Națiunii, considerată ca grup comunitar-uman, corpul politic și statul. Acest punct de vedere este acceptat de majoritatea specialiștilor (J.W. Burgess
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
apare alt personaj emblematic, nebunul, care susține că l-a ucis) aparține aceleiași zone obscure: după o ședere de mai multe săptămâni într-o ascunzătoare, unde scrie un straniu jurnal, prin care comunică, într-o limbă veche și poetică, tainele conviețuirii armonioase între om și natură, Zamfir Amărășteanu dispare asemenea unui șaman. Cele două romane sunt scrise într-un stil alert, cu nerv gazetăresc, adesea cu plăcerea detaliului antropologic sau folcloric, dar și cu propensiuni spre poetic. Modelul vine din proza
TABARAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290032_a_291361]
-
la Ohaba Ponor, Baia de Fier și în Munții Gorjului). El învăța să făurească topoare de mână cu care vâna mamuți, rinoceri, reni, urși de peșteră și, foarte probabil, semeni. Viața în hoardă îl obligă la asimilarea unor „reguli de conviețuire” care, bineînțeles, erau învățate prin educație în familie și educație socială, pe baza unui curriculum out of school, eminamente cutumiar 5. Nu este prea clar ce s-a întâmplat în urmă cu 40-50000 ani, când neamul neanderthalian s-a stins
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
români se vorbește de „cei șapte ani de acasă” și pentru a desemna „fundamentele” acestui curriculum; apoi, prin expresia „școala vieții”, folosită ca atare de multă vreme și de către alte neamuri, se desemnează, în general, valorile specifice pentru supraviețuire și conviețuire pe care trebuie să le asimileze membrii anumitor comunități. Există o uriașă literatură dedicată acestei problematici. Ea este reprezentată de așa-numitele „romane ale formării” (Bildungsroman). Cei mai reprezentativi autori de astfel de opere în SUA sunt W. Faulkner și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ș.a.m.d.), nu mai puțin însemnate au fost și cele înregistrate în modul de viață al oamenilor. Trecerea de la casă la bloc și de la micul cartier rezidențial (sau profesional) la aglomerația nediferențiată a locuințelor a năruit formele tradiționale de conviețuire, generând aspecte și probleme noi. Nu cred că mă înșel dacă afirm că una dintre acestea a fost o diminuare drastică a spațiului privat (și, desigur, a intimității), imputabilă atât creșterii populației urbane, cât și crizei de locuințe din primul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
vile luate cu japca și aveau la dispoziție toate camerele; nu puțini invadau casele altora, care erau strămutați la marginea orașului sau în vreun subsol insalubru - în cazul în care nu fuseseră de-a dreptul arestați). Nici nu era o conviețuire acceptată - adesea, pentru a câștiga bani în plus, ca, de pildă, prin „subînchiriere”; iar cel care intra în apartament nu venea ca un chiriaș care plătește și își limitează pretențiile la ceea ce s-a convenit sau, în orice caz, nu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
existența cel puțin trei decenii); evident, promiscuitatea nu putea fi evitată, dar ce ne-a mirat atunci, în film, a fost mai ales faptul că locatarii camerei alăturate celei a „Ninocikăi” puteau fi oricând surprinși în intimitatea lor. Scenele de conviețuire, care ne înfioraseră atunci, au depășit în viața noastră ulterioară imaginația și arta realizatorilor hollywoodieni. În 1965, obținând - cu greu, desigur - „pașaportul” ca să particip în Italia la un congres, ca invitat internațional (ceea ce precumpănise, ca să mi se permită «ieșirea»), am
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
-ne anii tinereții, care ar fi trebuit să ne fie liniștiți măcar în casă, dacă nu șí „în afară”. Veniseră cine știe de unde, cu mentalitatea „comunistă”, vădit răuvoitoare, violentă chiar, lipsită de orice respect al normelor de (bună-)cuviință sau conviețuire, mărginiți și, în definitiv, mitocani, fără bruma de respect pentru mama mea (pildă de tăcută „icoană”), necum pentru statutul nostru cultural, social, de universitar și de cercetătoare. Se sculau, firește, tot la cinci și, spre deosebire de primii «colocatari», puneau radioul să
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
adăpost populației crescânde și îndeosebi strămutate de la sate întru amplificarea «clasei muncitoare», adică din fabricile mereu în expansiune, după programul dorit de Dictator). De asemenea, unele persoane căpătaseră un statut politic sau social care „legitima” căpătarea unei locuințe libere de conviețuire cu alții, străini de familie; se creaseră șí «relațiile» - prin mită, «pile» etc. - care le permiteau unora să scape de acel flagel. Se instituise șí o reglementare a costului chiriei în raport cu salariile, dar și cu spațiul ocupat, astfel încât (statul câștiga
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
supus dezbaterii publice (fapt aproape nemaiîntâlnit!). S-au prezentat opinii («contra»!) în «Marea Adunare Națională», s-au depus, de către «cetățeni», proteste sau simple opinii la «Marea Adunare», s-au scris articole (bizar, mai toate «contra»!), nemaidorindu-se întoarcerea la promiscuitatea conviețuirii cu «colocatari», și, de asemenea, s-a susținut legalitatea «caselor de odihnă» (sau «de creație»), ca și construirea lor (doar de către unii, din «bani munciți») - și «proiectul» a căzut (desigur, totul a fost pus la cale, conceput, susținut și «combătut
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ca intruși cu o «repartiție» imbatabilă (căci nu m-am referit aici - nu din subiectivism, ci pentru a respecta o realitate istorică - la frustrările unora dintre cei care „intrau” în locuința altora în acea calitate sau la alte situații de conviețuire) - ce a însemnat deci psihologic acel trai zilnic, în acel context și în acele situații, de încălcare a proprietății sau de intruziune în propria locuință chiar în calitate de chiriaș, nu este nevoie să fie interpretat, studiat detaliat aici. Se poate face
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
unei literaturi edulcorate ori aservite «realismului socialist», un crâmpei din «viața cotidiană» a unora (mulți!) în cea mai intimă fațetă a ei, în ceea ce nu a fost „public”, a fost poate - șí din orgoliu sau demnitate personală - ascuns privirilor, în conviețuirea cu persoane „impuse”, în propriul cămin - ceva mai mult, într-un cămin rău văzut politic (dar majoritatea erau așa): cu veșnica preocupare exprimată prin «ne spune?», «vorbește mai încet!», «au văzut?», «să nu mai vină preotul!», «să nu vadă ouăle
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
muncii” și membre cu drepturi depline ale societății, eliberate de poverile gospodăriei și creșterii copiilor prin crearea cantinelor, creșelor și grădinițelor. Un prim efect al preconizatelor schimbări ar fi fost înlocuirea familiei burgheze, fondat pe interese economice și sociale, prin „conviețuirile libere” (după modelul Lenin-Krupskaia) ori căsătoriile întemeiate exclusiv pe sentimentul dragostei. Între cele două moduri de conviețuire între sexe, diferențele etice nu erau marcate. Pentru înfăptuirea sarcinilor clasei muncitoare, „nu are absolut nici o importanță dacă dragostea capătă forma unei alianțe
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cantinelor, creșelor și grădinițelor. Un prim efect al preconizatelor schimbări ar fi fost înlocuirea familiei burgheze, fondat pe interese economice și sociale, prin „conviețuirile libere” (după modelul Lenin-Krupskaia) ori căsătoriile întemeiate exclusiv pe sentimentul dragostei. Între cele două moduri de conviețuire între sexe, diferențele etice nu erau marcate. Pentru înfăptuirea sarcinilor clasei muncitoare, „nu are absolut nici o importanță dacă dragostea capătă forma unei alianțe îndelungate și legalizate sau se manifestă în forma unei legături pasagere”, teoretiza bolșevica A. Kollontai, în acea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
românească, Timișoara, 1998; Tentația Orientului, Pitești, 1998; Apocalipsa 9, Pitești, 1999; Insula de vară, Iași, 1999; Personajul istoric în literatura pașoptistă, Brașov, 2000; Sorin Titel, Brașov, 2000; Prelegeri de literatură română. Epoca veche și modernă, Timișoara, 2001; Fals tratat de conviețuire (în colaborare cu Wisky Andras și Alexandru Vlad), Cluj-Napoca, 2002; Fahrplan für die Sixties (în colaborare cu Viorel Marineasa), Stuttgart, 2003; Lumea la 1848, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Cornel Ungureanu, O confirmare: Daniel Vighi, O, 1985, 46; Ioan Groșan, Proză
VIGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290561_a_291890]
-
dă la iveală și o latură intelectuală a scrisului său, preocupată de comentariul elevat, erudit. RADU G. ȚEPOSU SCRIERI: Aripa grifonului, București, 1980; Drumul spre Polul Sud, București, 1985; Frigul verii, București, 1985; Atena, Atena!, Cluj-Napoca, 1994; Fals tratat de conviețuire (în colaborare cu Daniel Vighi și Wisky Andras), Cluj-Napoca, 2002; Sticla de lampă, Cluj-Napoca, 2002. Traduceri: Joseph Conrad, Dueliștii, pref. trad., București, 1989, Sub ochii Occidentului, postfața trad., București, 1996; W.H. Hudson, Palatele verzi, Cluj-Napoca, 1992; Alexander Noble, Voi
VLAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290603_a_291932]
-
toți cei din jur - să-și mențină în bună stare podgoria, ultima dovadă a trecutei ei stări sociale. Scrisă cu câțiva ani înaintea declanșării celui de-al doilea război mondial, cartea e traversată de ideea absurdității războiului și de necesitatea conviețuirii în pace și înțelegere universală. Această idee, conjugată cu cea a combaterii răului de toate felurile, oriunde și oricând, în numele binelui ce trebuie săvârșit fără ezitare, se prelungește și mai evident în următoarele două romane, Republica disperaților (1935; retipărit în
VLADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290605_a_291934]
-
o însoțesc. În general, prin deficiență mintală se înțelege reducerea semnificativă a capacităților psihice care determină o serie de dereglări ale reacțiilor și mecanismelor de adaptare ale individului la condițiile în permanentă schimbare ale mediului înconjurător și la standardele de conviețuire socială dintr‑un anumit areal cultural, ceea ce plasează individul într‑o situație de incapacitate și inferioritate, exprimată printr‑o stare de handicap în raport cu ceilalți membri ai comunității din care face parte. Deficiența mintală este înțeleasă ca o deficiență globală care
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
chiar excluse din viața comunității din care fac parte. Dimpotrivă, dacă dispun de instrumente informatice adecvate, acești oameni pot fi antrenați în activități socialmente utile susținute de tehnologiile informatizate care să le permită adaptarea și integrarea în forme moderne de conviețuire socială. Noile orientări din domeniul psihopedagogiei recomandă folosirea în școală a instrumentelor derivate din soft‑urile profesionale aplicate pe calculator, precum instrumentele de scriere și editare moderne, care asociază tratarea textului și grafismul și care oferă, în anumite profesii, un
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
sau în comunitate a persoanei în cauză. deficiență mintală - reducere semnificativă a capacităților psihice care determină o serie de dereglări ale reacțiilor și mecanismelor de adaptare ale individului la condițiile în permanentă schimbare ale mediului înconjurător și la standardele de conviețuire socială dintr‑un anumit areal cultural, ceea ce plasează individul într‑o situație de incapacitate și inferioritate, exprimată printr‑o stare de handicap în raport cu ceilalți membri ai comunității din care face parte. deficiență motorie - dereglare a unor reacții musculare prin care
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Două inimi tinere (1951), Nepoata lui Moș Ursachi (1953), Vino și vezi (1954), Moara de la Cotul Dracului (volum publicat postum, în 1961, cuprinzând doar două povestiri noi, restul fiind texte vechi, refăcute) exaltă teze ale momentului: soluționarea în comunism a conviețuirii pașnice între etniile conlocuitoare, victoria pe frontul alfabetizării, vigilența în lupta de clasă, entuziasmul în fața marilor înfăptuiri de pe șantierele țării etc. Chiar titlul Vino și vezi trebuia să dea concretețe epică acestui entuziasm conjunctural. Sub „îngrijirea literară” a lui P.
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
sunt „mainimicul” și „docta puella”, primul, „semnul pierderii de substanță a lumii, emblema elegiei acestei pierderi” (Ion Pop), înlocuind „viața fără nume” din primele două cărți cu imaginea existenței situate sub semnul derizoriului. Experiența decisivă a eului poetic înseamnă acum conviețuirea cu „mainimicul”, iar textul poetic constă în „ideograme ale mainimicului pătând cu un sânge poetal foaia verde”. Titlul Scurtă proză, frecvent în acest volum, nu se referă atât la aspectul formal al textului sau la atracția exercitată de prozaic asupra
MOLDOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288227_a_289556]
-
PETRUȘAN, Gheorghe (4.VIII.1938, Micherechi, Ungaria), critic și istoric literar. Face liceul la Gyula și studii universitare (1958-1963) la Budapesta. Editează revista bilingvă „Conviețuirea” - „Együttélés”, colaborează la „Foaia noastră”, „Noi”, „Calendarul românesc”, „Calendarul nostru”, publicații românești din Ungaria, precum și la „Viața românească”. Istoric literar și critic de concepție și structură universitară, P. contribuie, prin studiile și prin prezența sa în viața culturală a minorității
PETRUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288804_a_290133]
-
teorii de nivel mediu asupra moștenirii culturale și dezvoltării (M. Cernea și colectiv; O. Cucu-Oancea; V. Grigoraș, D.G. Ionescu, I. Mihai, A. Ovidenie, D. Pescaru, D. Petruți, L. Răduț, M. Vasile; S. Totelecan); - teorii ale etnicității și naționalismului: etnicitatea și conviețuirea colectivă (D. Abraham, S. Chelcea, I. Bădescu; L. Rain); un model ,,subiectiv” al etnicității centrat pe expunerea la diferență (A. Mungiu-Pippidi); identitatea narativă (L. Chelcea și P. Lățea); modele substanțialiste (M. Cobianu-Băcanu); teoria autoidentificării și heteroidentificării (C. Zamfir și colectiv
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Rămâne ca element determinant, ce stăruie și apare În mai toate situațiile analizate, istoria comună, vecinătatea, viața socială comună. După o primă unificare prin includerea În Imperiul Roman, urmează lunga prezență a Imperiului Bizantin, urmată de aproape cinci secole de conviețuire În cadrul celui Otoman. În secolul al XIX-lea popoarele balcanice se eliberează unul după altul și se orientează, spontan, fiecare În parte, spre Centrul și Apusul Europei, spre Occident. Se imită coduri de legi, moduri de viață venite de acolo
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]