14,037 matches
-
o „revoluție în suflete”, prin mijloace educative. Numai formarea copiilor în spiritul idealurilor cooperatiste va face ca adulții de mâine să devină niște cooperatori activi, conștienți de posibilitățile și rolul lor social - acesta a fost crezul pedagogilor preocupați de educația cooperatistă a maselor. Bibliografietc "Bibliografie" Anzieu, Didier, Martin, J. Yves, 1969, La dynamique des groupes restreints, PUF, Paris. Bârsănescu, Ștefan, 1983, Medalioane, Editura Junimea, Iași. Cardaș, A., 1942, „Cooperația agricolă hotărâtoare pentru ridicarea materială și morală a satelor”, în Mladenatz, G.
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
1934 și 1935, unele cu preocupări speciale (dirijori de coruri sătești, instructori de dansuri populare), s-au înființat baze de aplicație (ca lăptăria țărănească de la Breb) și „o întreagă rețea de cooperative” care au trezit un viu interes pentru mișcarea cooperatistă, s-a inițiat o campanie de construire a clădirilor publice în sate, s-au înființat cooperative de construcție. Profesia de credință a autorilor acestei acțiuni este pilduitoare pentru întreaga mișcare cultural-economică a epocii: „Credința noastră e că ridicarea satelor nu
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
o asistență de îndrumare și ajutor a gospodăriei țărănești, în vederea organizării mai eficiente. S-a dat importanță îndeosebi mișcării horticole, s-au făcut plantații de pomi roditori, s-au trimis tineri la școli de horticultură. Un succes a fost acțiunea cooperatistă, considerându-se cooperația ca o mișcare socială și națională, un prețios auxiliar al educației adultului. Principiile cooperatismului 2, aplicate la Ungureni, au fost: asociere și ajutor reciproc, liberă adeziune, capital social, fond de rezervă, beneficii în raport cu contribuția, conducere democratică, neutralitate
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
situațiile financiare anuale sunt Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 3055/2009 și Legea nr. 82/1991 republicată. Astfel, conform legii contabilității, sunt obligate să întocmească situații financiare anuale societățile comerciale, societățile/companiile naționale, regiile autonome, institutele naționale de cercetare-dezvoltare, societățile cooperatiste, instituțiile publice, asociațiile și celelalte persoane juridice cu și fără scop patrimonial, precum și persoanele fizice care desfășoară activități producătoare de venituri. Documentele oficiale de prezentare a situației economico-financiare a persoanelor prevăzute la art. 1 sunt situațiile financiare anuale, stabilite potrivit
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
sau raportul comisiei de cenzori, după caz. Societățile comerciale, societățile/companiile naționale, regiile autonome, institutele naționale de cercetare-dezvoltare, în termen de 150 de zile de la încheierea exercițiului financiar vor întocmi și depune situațiile financiare anuale la administrațiile fiscale teritoriale. Societățile cooperatiste, asociațiile și celelalte persoane juridice cu și fără scop patrimonial vor întocmi și depune situațiile financiare anuale la administrațiile fiscale teritoriale în termen de 120 de zile de la încheierea exercițiului financiar. Persoanele care de la constituire nu au desfășurat activitate, dar
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
de lege rezultă că sunt considerați comercianți cei care au obligația de înscriere în registrul comerțului, și anume: persoanele fizice care exercită comerțul cu titlu de profesiune, individul sau în cadrul unei întreprinderi individuale ori familiale, societățile comerciale, regiile autonome, societățile cooperatiste, societățile și companiile naționale, grupurile de interes economic cu caracter economic. Dar profesioniștii nu se rezumă doar la categoria comercianților. Un exemplu este dat de profesiile liberale (sau reglementate) rezervate prin lege persoanelor autorizate să practice asemenea profesii (avocați, notari
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
comercianți persoanele fizice și asociațiile familiale care efectuează în mod obișnuit acte de comerț, societățile comerciale, companiile naționale și societățile naționale, regiile autonome, grupurile de interes economic cu caracter comercial, grupurile europene de interes economic cu caracter comercial și organizațiile cooperatiste. Odată cu intrare a în vigoare a noului Cod civil, art. 7 din C.com. a fost abrogat iar în privința noțiunii de comerciant art. 6 alin. 1 din Legea de aplicare arată că în cuprinsul actelor normative aplicabile la data intrării în
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
fizice sau juridice: persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, societățile comerciale, companiile naționale și societățile naționale 63, societățile europene, regiile autonome, grupurile de interes economic, grupurile europene de interes economic cu sediul principal în România, societățile cooperative, organizațiile cooperatiste, societățile cooperative europene, precum și alte persoane fizice și juridice prevăzute de lege". Se observă că referirea la comercianți și obligația de înscriere în registrul comerțului incumbă unor entități/ organisme care nu desfășoară nepărat activitate comercială. Este cazul grupului de interes
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
autonomă de persoane fizice și/sau juridice, după caz, constituită pe baza consimțământului liber exprimat de acestea, în scopul promovării intereselor economice, sociale și culturale ale membrilor cooperatori, fiind deținută în comun și controlată democratic de către membrii săi, în conformitate cu principiile cooperatiste. Societățile cooperative sunt organizații voluntare care se constituie pe baza liberului consimțământ și sunt deschise tuturor persoanelor capabile să utilizeze serviciile lor și care sunt de acord să își asume responsabilitățile calității de membru cooperator. Societatea cooperativă ia ființă în
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
capitalul social, precum și dividendele cuvenite membrilor cooperatori. Partea indivizibilă a patrimoniului societății cooperative, este partea acumulată de aceasta în decursul activității, mai puțin partea divizibilă, care nu poate face obiectul distribuirii sau dobândirii între membrii cooperatori. Capitalul social al societății cooperatiste este împărțit în părți sociale. Părțile sociale, în cazul societăților cooperative, sunt diviziuni ale capitalului social, nominative, emise în formă materială, de valoare egală, indivizibile, nenegociabile și care nu sunt purtătoare de dobânzi. Membrii cooperatori primesc, de regulă, o compensație
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
aporturi în natură; b) de muncă, în cazul membrilor cooperatori asociați la muncă și capital, în temeiul contractului individual de muncă sau al convenției individuale de muncă, după caz, încheiat/încheiată cu societatea cooperativă al cărei membru este; c) comerciale cooperatiste pentru livrările de produse și prestările de servicii efectuate de membrul cooperator pentru societatea cooperativă în calitate de agent economic independent. În numeroase rânduri în cuprinsul Legii nr. 1/2005 găsim reluate prevederi ale Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale sau
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
avea următorul conținut: În înțelesul prezentei legi comercianții sunt persoanele fizice și asociațiile familiale, care efectuează în mod obișnuit acte de comerț, societățile comerciale, companiile naționale și societățile naționale, regiile autonome, grupurile de interes economic cu carcter comercial și organiizațiile cooperatiste". 14 Codul italian și cel german, spre deosebire de cel francez, soluționează această problemă în mod radical, stabilind o reglementare unică aplicabilă raporturilor mixte. 15 Art. 42 alin.3 C. com. prevedea că: Ea (prezumția de solidaritate s.n.) nu se aplică și
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
forma prevăzută la art. 18 alin. (2) și (3); c) brevetele de invenții, mărcile de fabrică, de comerț și de serviciu, denumirile de origine, indicațiile de proveniență, firma, emblema și alte semne distinctive asupra cărora societatea comercială, regia autonomă, organizația cooperatistă sau comerciantul persoană fizică sau asociație familială are un drept; d) convenția matrimonială, încheiată înaintea sau în timpul căsătoriei, inclusiv modificarea acesteia, hotărârea judecătorească privind modificarea judiciară a regimului matrimonial, acțiunea sau hotărârea în constatarea ori declararea nulității căsătoriei, acțiunea sau
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
cea viitoare 3. Spre deosebire de Saint-Simon care dorea să pună de acord progresul tehnologic cu ordinea socială, Charles Fourier a fost mai curînd un antiindustrialist, el propunîndu-și să evite efectele negative ale acestui fenomen prin constituirea unor asociații rurale cu caracter cooperatist (falansterele), idei care au alimentat opțiunile socialiștilor apropiați de ecologism. Tot la nivelul microcomunității s-a raportat și Robert Owen, care, spre deosebire de Fourier, pune accentul tocmai pe industrie ca motor al societății pe care o proiecta. Prin ceea ce a realizat
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
autonomă de persoane fizice și/sau juridice, după caz, constituită pe baza consimțământului liber exprimat de acestea, în scopul promovării intereselor economice, sociale și culturale ale membrilor cooperatori, fiind deținută în comun și controlată democratic de către membrii săi, în conformitate cu principiile cooperatiste. Societățile cooperative sunt organizații voluntare care se constituie pe baza liberului consimțământ și sunt deschise tuturor persoanelor capabile să utilizeze serviciile lor și care sunt de acord să își asume responsabilitățile calității de membru cooperator. Societatea cooperativă ia ființă în
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
capitalul social, precum și dividendele cuvenite membrilor cooperatori. Partea indivizibilă a patrimoniului societății cooperative, este partea acumulată de aceasta în decursul activității, mai puțin partea divizibilă, care nu poate face obiectul distribuirii sau dobândirii între membrii cooperatori. Capitalul social al societății cooperatiste este împărțit în părți sociale. Părți sociale, în cazul societăților cooperative, sunt diviziuni ale capitalului social, nominative, emise în formă materială, de valoare egală, indivizibile, nenegociabile și care nu sunt purtătoare de dobânzi Membrii cooperatori primesc, de regulă, o compensație
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
aporturi în natură; b) de muncă, în cazul membrilor cooperatori asociați la muncă și capital, în temeiul contractului individual de muncă sau al convenției individuale de muncă, după caz, încheiat/încheiată cu societatea cooperativă al cărei membru este; c) comerciale cooperatiste pentru livrările de produse și prestările de servicii efectuate de membrul cooperator pentru societatea cooperativă în calitate de agent economic independent. În numeroase rânduri în cuprinsul Legii nr. 1/2005 găsim reluate prevederi ale Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale sau
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
așezări, erau În preajma conacului boieresc. Cula din Lupoaia a fost construită În stil brincovenesc. Între 1930- 1940, În ziarul ,, Universul ” a fost prezentată În mai multe rînduri, ca model de arhitectură, proporție, stil, ciubucărie, creneluri și fațadă. Odată cu Înființarea Gospodăriei Cooperatiste locale, fără nici un manajament și fără nici un respect față de trecutul lor, atît cula cît și casa boierească au fost doborîte. Nevoia i-a făcut pe oameni buni și ascultători. Născuți În curtea și pe lîngă casele boierești, În serviciile boierești
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
populară, pe proprietatea de stat, pe controlul guvernamental și birocratic, mari monopoluri de stat, fără concurență, fără competiție, monopol politic, planificare, iar motivația principală este satisfacerea interesului general. Socialismul de tip social-democrat, se bazează pe proprietatea colectivă, de grup sau cooperatistă, pe control colectiv, pe redistribuiri mari de factori și venituri între toți membrii societății, pe o concurență limitată sau controlată, pe o competiție slabă, mai puțin în domeniile considerate strategice, și pe sindicalism universal. Să le analizăm mai pe larg
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
sau Mao Tzedong. A rezultat o societate închisă, gri, lipsită de eficiență și tot mai represivă. O societate totalitaristă. Economia e condusă cu ajutorul planurilor anuale și cincinale și al indicațiilor liderilor partidului comunist. Agricultura este colectivizată, subzistînd un mic sector cooperatist în domeniul micilor meșteșuguri și servicii. Se realizează mari lucrări de infrastructură, cu costuri foarte mari și randamente mici, se practică un izolaționism față țările capitaliste, o lipsă de transparență aproape totală și o lipsă de eficiență care a condus
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
mixturi de diferite ingrediente ale fiecărui sistem, încercîndu-se adaptări la diferitele specificități istorice, geoeconomice, culturale etc. 3.4. SOCIALISMUL DE TIP SOCIALDEMOCRAT Acesta nu exclude democrația electivă, iar din punct de vedere economic acordă un rol preponderent statului și grupurilor cooperatiste. Ca antreprenor, statul deține, ca în țările scandinave, numeroase întreprinderi, în toate domeniile de activitate economică și nu doar în sectoarele mai puțin rentabile. Deci are loc o socializare a producției, ceea ce nu înseamnă abandonarea sistemului capitalist. Profitul rămîne motivație
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
ea este o placă turnantă în comerțul mondial de bumbac, avînd, totuși, cea mai modernă filatură din lume. Au renunțat, mai nou, și la producția de avioane, dar au serioase institute de cercetare în domeniu. În agricultură și comerț, sistemul cooperatist este dominant (de exemplu, 58% dintre viticultori sunt grupați într-o singură cooperativă, diferența fiind producătorii independenți, parțial grupați într-o asociație). Economic, Elveția depinde de Germania în proporție de 60%, deși principalul partener comercial este Hong-Kong-ul. Elveția este o
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
asociativ, cooperativ, e prezent peste tot (pînă și Patronatul cu sindicatele încheind o asociație, nemaiînre-gistrîndu-se o grevă generală din 1898), fiind expresia cea mai fidelă a identității lor naționale. Între individualismul anglo-saxon și etatismul german, scandinavii au adoptat această formulă cooperatistă, asociativă, chiar corporatistă. Aceasta presupune și un spirit de solidaritate extraordinar. Nu există "eu am", ci "noi avem"; deși ființa umană e așezată în prim-plan, ea este înțeleasă mai mult ca ființă socială: societatea, clanul contează! Iată un exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
operatorii economici după cum urmează: − Regii autonome - RA; − Societăți comerciale: • Societate pe Acțiuni - SA; • Societate cu Răspundere Limitată - SRL; • Societate în Comandită Simplă - SCS; • Societate în Comandită pe Acțiuni - SCA; • Societate în Nume Colectiv - SNC; − Alte forme juridice (societăți agricole, societăți cooperatiste, instituții bugetare, întreprinzători privați, ONG etc.). Clasificarea pe forme de proprietate grupează operatorii economici după structura capitalului, după cum urmează: Proprietate de stat: − Integral de stat; − Public de interes național și local (instituții de interes public); Proprietate mixtă: − Majoritar de stat
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
din capital): • stat + privat românesc; • stat + străin; • stat + privat românesc + străin; − Majoritar privată (sectorul privat deține peste 50% din capital): • stat + privat românesc; • stat + străin; • stat + privat românesc + străin; Proprietate privată: − Integral privat: • integral românesc; • românesc + străin; − Integral străin: • proprietate cooperatistă; • proprietate obștească. 1.4. Clasificarea indicatorilor macroeconomici Analiza statistică la nivel macroeconomic are ca obiect studierea fenome nelor și proceselor economico-sociale care au loc în economia națională, pe baza unor agregate macroeconomice ce exprimă aspectele esențiale ale economiei în ansamblul
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]