327,848 matches
-
de tristă. Speculîndu-i liniile lungi ale corpului, expresivitatea privirii și forța stărilor pe care le transmite, regizorul îi propune ceva extrem de dificil. Să joace totul fără să se miște din centrul cercului, pînă la capătul reprezentației. Pînă cînd cei doi copii născuți de ea se topesc în mantia neagră a pardesiului ei lung, în ea, în negrul ființei ei, în moarte. Și țambalul lui Tony Iordache plînge în corzile lovite, naiul lui Gheorghe Zamfir inconfundabil jelește, suspină. Pe Medeea, pe copii
Patima Medeei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11705_a_13030]
-
copii născuți de ea se topesc în mantia neagră a pardesiului ei lung, în ea, în negrul ființei ei, în moarte. Și țambalul lui Tony Iordache plînge în corzile lovite, naiul lui Gheorghe Zamfir inconfundabil jelește, suspină. Pe Medeea, pe copii, pe noi, martori pasivi, neputincioși la crimă. La tragedie. "Agapi, agapi trinos". Iubire, iubire, jale, spune Medeea. Oare unde o fi fugit iubirea din noi? Prin ruinele bombardamentelor de azi, prin ruinele sufletelor noastre. "Embros!". "Mai departe!". Povestea nu merge
Patima Medeei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11705_a_13030]
-
care aduc la suprafață, în plină zi, "fantasme" din orașul subteran, din lumea celor "dependenți de libertate", de libertatea grea cu care niciodată nu știi ce să faci. Un fel de "oameni și șoareci se ridică", o pseudo-paralelă între lipsurile copiilor străzii, strigate în gura mare, și problemele tuturor, încearcă Tatiana Onilov. De o răceală nu îndeajuns exersată, comentariile prilejuite de felia de viață "aburindă" pe care ea a decupat-o păcătuiesc, uneori, prin generalități care nu lasă loc de nuanțe
Firesc, despre ceilalți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11717_a_13042]
-
de-ai noștri", să ne prindă din urmă, ne plimbă, aici, și printr-o altă lume, a celor care și-au construit, din date (biologice, nu sociale) mai puține, o altă "normalitate", restrînsă. Ei sînt "copiii unui Dumnezeu mai mic". Copii suferind de paralizie cerebrală, oameni condamnați la negru, jucîndu-se neîncetat de-a baba oarba, locuitori ai "țării B (bătrîni și bolnavi)". Adică toți cei de care nu (mai) vrem să știm... Urmează, la rînd, cei care nu vor să știe
Firesc, despre ceilalți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11717_a_13042]
-
ceea ce va face, profesional sau artistic. A fost redactor-șef la "Tinerimea Moldovei" (un echivalent probabil al "Scânteii tineretului" de la noi) și la revista satirică "Chipăruș" (un fel de "Urzica"). A debutat în 1955 cu un volum de versuri pentru copii și a mai publicat altele de același fel. Cu celelalte volume de poezii (Prafuri amare, 1955, Piatra de încercare, 1958, Dor, 1963, În alb și negru, 1977) era inevitabil să nu rămână îndatorat clișeelor propagandistice și satirice ale realismului socialist
Un romancier basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11748_a_13073]
-
pentru noua iubită. Situat între Lida, fosta soție, și Viorica (p. 262), Radu are conștiința probabilei ratări (p. 222). Nu tot ce se întâmplă e rațional, subconștientul are adesea un rol decisiv (p. 261). Viorica are simț justițiar, apără intimitatea copiilor (p. 234), e revoltată de percheziționarea lor (p. 219). Idealismul și individualismul sunt acum, în anii '65, păcate minore față de cum erau privite în anii '50. Ideea esențială a romanului e aceea a descoperirii de sine prin dragoste (p. 263
Un romancier basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11748_a_13073]
-
Nu trebuie idolatrizată plăcerea. Dumnezeu vrea ca iubirea să fie constructivă, creatoare, nu un egoism carnal, căci în acest caz lipsește finalitatea, care este procrearea și dăruirea de sine reciprocă. A avea legături sexuale, nu cu scopul de a avea copii, înseamnă a batjocori natura 30, menționează în sensul acesta Clement Alexandrinul. Pentru a-și împlini scopul, sexualitatea trebuie să formeze comuniunea între două persoane, unirea durabilă într-un singur trup. În general, desfrânatul caută femeia pentru a-și satisface poftele
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
umane. În general vorbind, precizează Clement Alexandrinul, simțirea plăcerii nu-i ceva necesar; este consecința unor nevoi firești: foamea, setea, frigul, căsătoria. Dacă ar fi cu putință să n-ai nici o plăcere când bei sau când mănânci sau când faci copii, atunci s-ar putea dovedi că plăcerea nu e de trebuință. Că plăcerea nu-i nici activitate, nici dispoziție și nici o parte din noi înșine, ci a intrat în viața noastră ca să ne facă un serviciu, așa cum se spune că
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
mult mai înalte, spirituale. Asceza ortodoxă nu vizează anihilarea sau tăgăduirea trupului, ci profețește ridicarea, prin intermediul acestuia, la o treaptă superioară lui de existență și lucrare, la viață sufletească 36. Fără împreunarea trupească a soților nu ar fi naștere de copii și nici sfințirea acestei nașteri 37, ceea ce ne determină să recunoaștem în viața sexuală un temei al iubirii, al adevărului și al vieții 38. Așadar, iubirea sexuală nu constă în a scormoni toate năzbâtiile rușinoase 39 ale instinctului sexual, ci
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Evanghelia cea de la Luca, Transcris din chirilică, cules, corectat, stilizat și adaptat la limbajul nostru literar, de diaconul Gheorghe Băbuț, în colecția „Ortodoxia Românească", Edit. Pelerinul Român, Oradea, 1999, p. 176. 100 Maica Magdalena, Sfaturi pentru o educație ortodoxă a copiilor de azi, cu traducerea românească a cuvântului Sf. Ioan Gură de Aur despre educația copiilor, Edit. Deisis, Sibiu, p. 102. 12 Apoi, pipăitul este simțul cel mai primitiv cel mai periculos 101, necesitând o pază duhovnicească mai mare față de celelalte
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
literar, de diaconul Gheorghe Băbuț, în colecția „Ortodoxia Românească", Edit. Pelerinul Român, Oradea, 1999, p. 176. 100 Maica Magdalena, Sfaturi pentru o educație ortodoxă a copiilor de azi, cu traducerea românească a cuvântului Sf. Ioan Gură de Aur despre educația copiilor, Edit. Deisis, Sibiu, p. 102. 12 Apoi, pipăitul este simțul cel mai primitiv cel mai periculos 101, necesitând o pază duhovnicească mai mare față de celelalte simțuri deoarece e cu neputință să vii la pipăire și să nu săvârșești fapta, de
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Tâlcuire la Tatăl Nostru, în Filocalia..., vol. III, p. 258. 144 Jean-Claude Larchet, op. cit., p. 139. 145 Olivier Clément, op. cit, p. 72. 146 Sf. Ioan Gură de Aur, Despre feciorie, în vol. Despre feciorie, Apologia vieții monahale, Despre creșterea copiilor, traducere din limba greacă și note de Preotul profesor Dumitru Fecioru, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2001, p. 270. 147 Jean-Claude Larchet, op. cit., p. 139. 148 Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
prin această disciplină înțelegându-se perioadele de post rânduite de Biserică, dar și scopul esențial o expresie a iubirii mult mai adânci decât o atracție trupească iubirea duhovnicească, și un mod de concretizare a acestei iubiri prin nașterea și creșterea copiilor. Înainte și în afara 151 Preot Ioan C. Teșu, op. cit., p. 60. 152 Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Varlaam, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, trad. de Pr. Prof.
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
după el consecințe nefaste, care sunt foarte grave, pentru că acestea se răsfrâng și în viața socială, căci desfrânarea constituie o adevărată plagă socială. Desfrânarea disociază familia, contribuie la dezvoltarea prostituției și la răspândirea bolilor venerice, la înmulțirea avorturilor și a copiilor abandonați. Desfrânarea împiedică întemeierea de familii care ar putea fi fericite și rodnice. Distruge atât căminul propriu, cât și al altora. Contaminează și otrăvește generații întregi. Biserica pedepsește prin sancțiuni foarte aspre pe desfrânați, prin Canoanele 61 Apostolic, Canoanele 7
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
perturbă funcționarea, normală, sănătoasă, curată a tuturor facultăților sufletești, precum și a simțurilor. Omul stăpânit de această patimă pierde simțul pudorii, care este unul din elementele fundamentale ale moralității. Devine un cinic, își istovește forțele fizice și intelectuale, dă naștere unor copii degenerați, își ruinează avutul, poate fi atins de boli grele și contagioase și își roade floarea tinereții. Desfrânarea aduce totdeauna o bătrânețe prematură. E un păcat ce produce obișnuințe tiranice, ce paralizează orice avânt spre desăvârșire. Desfrânatul devine egoist și
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
a bisericii, Edit. Deisis, Sibiu, 2002, pp. 234-235. 207 Pr.Prof.Dr. Dumitru Popescu, Teologie și cultură, Edit. Sofia, București, 1993, p. 44. 208 Ibidem, p. 66. 26 masochiste foarte precise, iar crimele de un sadism atroce proliferează neliniștitor, avându-i pe copii ca victime preferate. Tinerii adolescenți experimentează sexul de multe ori împotriva dorinței personale și fără o judecată prealabilă, ci doar pentru a fi la modă, pentru a fi primiți în cercul de prieteni. Dacă ne gândim la filmele care descriu
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
astfel transformat în ceva incitant și senzual. De asemenea s-a constatat că cererea este foarte mare pentru genul de fotografii care din interdicții legale nu se află în comerțul clasic, adică pentru cele cu conținut pedofil (relații sexuale cu copii), zoofil (relații sexuale cu animale), necrofil (relații sexuale cu oameni morți), sodomasochist.213 În ciuda tuturor tentațiilor și feluritelor ispite, tânărul cu nădejde in Dumnezeu poate să-și păzească mintea prin evitarea îndulcirii ei cu astfel de imagini, fuga de locurile
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
să fie așa, de vreme ce un astfel de comportament este mai puțin compatibil cu socialismul decât cu conservatorismul. - Adolescența dumneavoastră a fost marcată de părinți și profesori care băteau. Ce părere are astăzi "victima" Guillou despre actualele legi europene care permit copiilor să-și amenințe părinții că îi vor denunța la poliție dacă vor încasa o scatoalcă? Sau despre faptul că au dreptul să-și stabilească împreună cu profesorul planul de învățământ la cutare sau cutare materie? Până unde poate merge discernământul unui
Jan Guillou - "Sunt deținătorul unei experiențe unice" by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11732_a_13057]
-
Tonitza dacă le picta, bunăoară, cu tușa deformantă a unui Hieronymus Bosch. Ar fi avut, poate, ceva din juisarea paradoxală a corpurilor iremediabil bolnave și din grația înșelătoare a serviciului de porcelaine cu defect. Așa sînt personajele lui H.Bonciu: copii trecuți din "copt", care știu (și regretă...) totul, deși n-au apucat să trăiască mai nimic, părelnic rubiconzi și sangvinici, de fapt deșirați și subțiri ca nălucile. O mahala de multe feluri, Ersatz urban, sentimental, de (peri)ferie vieneză, de
Kinderscenen by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11763_a_13088]
-
ipocrită discreție, după perdele. Povestea se încheagă în jurul unei dependențe blestemate de amîndouă părțile între "conținător" și "conținut", între Ramses și falsa lui conștiință pocită, între casă și chiriașii din ea, între roman și întîmplările pe care le "găzduiește". Între copii, în toate sensurile, și "aparținătorii" lor. Bagaj... este un șir de inițieri violente în viața brutală a simțurilor, întrerupte cînd și cînd de scurte ritualuri mortuare. Sînt bruioane de iubire paroxistică, inflamată, în revărsări de sînge cald care începe să
Kinderscenen by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11763_a_13088]
-
pe străzile mohorîte din Bucureștiul copilăriei, un destin de personaj. Ceea ce urmează este un fel de "indiscreție" auctorială, a "romanțiarului" ce ridică un colț de zăbranic și se pomenește în lumea vieneză a începutului de secol, cu eroii ei maudits, copii mari și buni, ca Peter Altenberg, somnolînd pe străzi, curtenind femei ușoare, sub privirile unor Stefan Zweig, Hofmansthal sau Arthur Schnitzel, care n-au putut scoate din el un personaj. Acolo, într-o stare de veșnic provizorat, într-o pensiune
Kinderscenen by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11763_a_13088]
-
conjugal cu Zitta Gloria Sinidis, despre enivrez-vous, dar nu cu poezie ori cu vin, ci cu orduri, într-un ritual mașinal al dragostei pe gunoaie, despre miasmele cărnii care țin loc de suflet. O ispășire tîrzie și violentă, "pentru sufletele copiilor ce-am fost amîndoi, eu și Ada", pentru viețile maculate definitiv de metastazele unei tumori ciudate, semn de moarte, dar semănînd așa bine cu viața, atît de roșie și de sănătoasă... Un traumerai, un vis piano, zguduit des de convulsii
Kinderscenen by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11763_a_13088]
-
și un permanent exercițiu. În nici un caz, însă, adevărul nu implică o experiență dureroasă: Caragiale scrie dintr-un impuls ludic, pentru a seduce printr-un corp iluzoriu, a cărui singură realitate sînt cuvintele. Suficient sieși, textul caragialean nu e o copie și nici nu are țeluri, eufemistic spus, didactice. Excesul de referințe concrete are drept consecință golirea de orice referință - și există o tensiune poetică asupra căreia ar trebui insistat tocmai în acest joc dintre materie și neant, dintre realitate și
I.L.Caragiale. Variațiuni by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11772_a_13097]
-
întreagă se poate defini, la o adică, prin el. De ce doar intelectualitatea? Pentru că DEX: "Pătură socială neomogenă formată din oameni pentru care munca intelectuală reprezintă", tra, la, la. (În dicționar nu există cuvîntul căcat, există numai caca, subst. în limbajul copiilor.) Am pus în cursive neomogenă fiindcă-mi plac italicele - aduse din Italia -, ele însemnînd latinitate, adică una din caracteristicile profund nocive ale păturii. Ce dăunează grav sănătății. Rezultă că rușii sînt latini. Astfel, deși el însuși un mare gînditor și
Creierul națiunii by Răzvan Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/11760_a_13085]
-
precum Lenin, se feresc să calce-n ei, în special de cînd și-au cumpărat pantofi de la oraș. Și toți și-au cumpărat de-aici, la prima generație. Și toți sînt la prima generație și-așa vor și rămîne cu copii cu tot. Numai un regim delicat, ca propria dictatură, îi forța să-i admire pe intelectuali împotriva firii, cu toptanul. Adoptînd o poziție oarecum suspicioasă, în parte neliniștită, obligatoriu condescendentă și vag încărcată de curiozitate - determinată de salariile unora dintre
Creierul națiunii by Răzvan Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/11760_a_13085]