2,935 matches
-
pielea albă, discret pudrată, dar suficient cât să ascundă orice fel de rid instalat pe fruntea înaltă și la coada ochilor, ochii proeminenți, cu irisul de un albastru-cenușiu, umbriți de gene lungi, rimelate, sprâncenele îngrijite și pensate, părul negru pana corbului, strâns într-un coc prins cu o clamă mată, ornată cu cristaluri mărunte ce difuzau lumina căzută pe ele, toate conturau un splendid portret feminin. Nu se alegea cât era natural și cât vopsit îi era părul, dar cocul era
IDILE PARTEA ȘASEA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372064_a_373393]
-
a folosit la mai nimic, și sunt mai mult decât convinsă că o fi rugat pe cineva să mă sune, însă acel cineva nu a mai facut-o .Și de ce-ar fi făcut-o? Știm bine cu toții, cum sunt corbii cand miros cadavru, sfâșie și extermină. Asta este viața, ca o hienă! Azi am fost la mormântul ei, i-am dăruit flori din sufletul meu...și m-am rugat pentru al ei. Știu că de acolo, de unde este, îmi e
AMINTIRI ŞI GÂNDURI, DESPRE CEI DE DINCOLO DE NOI. de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376129_a_377458]
-
și vremea-i bună! Chiciura în pomi sclipește Și în soare se topește. Iepurii, ca să se joace, Ies pe câmpuri în cojoace. Veverițele, și ele, Sar prin arbori, în flanele. Jderii trec în opincele Și-n mănuși maro, de piele. Corbii-n fracuri vechi, lucioase, Croncăne prin ramuri groase. Niculae și cu Tuța Merg încet cu săniuța, Sub lăicerele de lână, La căldură, mână-n mână, Merg în iarna albicioasă El ca el, dar ea - frumoasă! Referință Bibliografică: NICULAE ȘI CU
NICULAE ŞI CU TUŢA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376196_a_377525]
-
hrănim! V-am votat, de v-ar fi votat molima, Să fi dispărut toți din țara mea! C-acest popor, voi la-ți năpăstuit... Din ce-a avut, nu mai are nimic!! V-am votat, de v-ar fi votat corbii, Trăim mai rău decât trăiau robii. TVA-ul, ne spuneți că l-ați scăzut... Dar poporul plătește tot mai mult! Chipurile, adevărul voi îl rostiți, Dar voi, nu pășiți precum mințiți! Mereu cu minimul pe economie, Ne scoateți ochii, e-
V-AM VOTAT!!! de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1744 din 10 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376235_a_377564]
-
un crâmpei rupt din locul în care nădăjduiește omul să-și petreacă veșnicia. Dar în mijlocul acelei priveliști dumnezeiești se afla o temă cutremurătoare, căci în secvența focalizată cu claritate în visul ei se afla chiar fratele său, din trupul căruia corbii lacomi îi smulgeau carnea sângerândă. Unele elemente topografice ale peisajului auroral, contrastant însă cu centrul său de interes - supliciul ostașului care-i era frate -, prefigurau indicii că locul nu era departe de mănăstire și că, vag, măicuța părea să vadă
VISUL PREVESTITOR AL MĂICUŢEI ANTONIA (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379706_a_381035]
-
a iarnă, evenimentele ne schimbă... în politică și mămăligă. Citesc ziarul, citesc pe blog neliniștea se vede ca un joc, sunt păpușari și sunt păpuși caut un loc de trepăduș, dar am un lacăt la picior închis în zborul unui corb. Se schimbă lumea, pacea o iluzie și moartea nu mai cere scuze, suntem damnați, infernul pe pământ mormântul vieții, alt mormânt. Referință Bibliografică: Se schimbă lumea / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1712, Anul V, 08 septembrie 2015
SE SCHIMBĂ LUMEA de PETRU JIPA în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374673_a_376002]
-
Acasa > Poeme > Antologie > MEGAPOEMUL Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1498 din 06 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Megapoemul Oricare organ are sunetul lui În concertul vieții, mai sus și mai șui, Creierul strigă tăcut ca un corb, Organul iubirii e surd și e orb, Circulăm pe un drum fără borne, în jur, Nu e câmp și nici mare, imperiul e sur, Infinitul la care nu ne-adaptăm, Unde-s munții și hăul? Ca nebunii cântăm. Creațiunea-i
MEGAPOEMUL de BORIS MEHR în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374715_a_376044]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > DOAR CORBII VEGHEAZĂ Autor: Agafia Drăgan Publicat în: Ediția nr. 2307 din 25 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului M-am așezat pe marginea sufletului să înfloresc lumini din hău e atât de frig! doar corbii veghează umbrele tăcerii undeva la răspântiile durerii
DOAR CORBII VEGHEAZĂ de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371743_a_373072]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > DOAR CORBII VEGHEAZĂ Autor: Agafia Drăgan Publicat în: Ediția nr. 2307 din 25 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului M-am așezat pe marginea sufletului să înfloresc lumini din hău e atât de frig! doar corbii veghează umbrele tăcerii undeva la răspântiile durerii crabi cu cleștii de aramă decupează altare uitării îi văd îi aud cu tristețea brațelor rotunjite peste aduceri aminte între întunericul luminii și cuvânt oglinzi coapte sub limbile Gheenei rotesc cărările îndoielii și
DOAR CORBII VEGHEAZĂ de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371743_a_373072]
-
luminii și cuvânt oglinzi coapte sub limbile Gheenei rotesc cărările îndoielii și speranței e atâta ceață încerc să mă adun din mine victimă și călău beată de iluzia înțelegerii cu închisorile sfărâmate beau sânge de lună din noaptea răsturnată-n corbi sălbatică înflorire vis și țărână volbură și flori mi-e atâta sete de tine Referință Bibliografică: Doar corbii veghează / Agafia Drăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2307, Anul VII, 25 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Agafia Drăgan
DOAR CORBII VEGHEAZĂ de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371743_a_373072]
-
mă adun din mine victimă și călău beată de iluzia înțelegerii cu închisorile sfărâmate beau sânge de lună din noaptea răsturnată-n corbi sălbatică înflorire vis și țărână volbură și flori mi-e atâta sete de tine Referință Bibliografică: Doar corbii veghează / Agafia Drăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2307, Anul VII, 25 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Agafia Drăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
DOAR CORBII VEGHEAZĂ de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371743_a_373072]
-
țara de unde veneau. Murmure de neîncredere se ridicară din mulțimea pestriță, dar câteva voci iritate și nerăbdătoare cerură liniște pentru a permite călătoarelor înaripate de a-și susține teoria atât de îndrăzneață. - Am mai auzit astfel de povești, croncăni un corb de pe o creangă mai înaltă. Dar ele au adus și dovezi. Ați mai văzut prin părțile noastre și mai ales în timpul ăsta, ramuri înflorite? Cunoaște careva denumirea acestor flori? Tăcerea se așternu peste adunare. Nimeni nu văzuse acea specie de
LEGENDELE PRIMĂVERII de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375649_a_376978]
-
însă el a vrut să-i protejeze, susținând că vina este a lui. Sicriul său și întreaga cameră în care au avut loc funeraliile au fost împodobite cu floarea soarelui, floarea lui preferată. Dintre toate picturile „Lan de grâu cu corbi” a fost subiectul multor discuții, unii spunând că această ultimă lucrare prevestea moartea apropiată: cerul neliniștit, de un albastru-cobalt, lanurile de grâu aplecate de vânt, cărarea șerpuitoare, urcătoare ducând spre un presupus nicăieri sau spre unul ascuns și zborul ușor
GALBENUL SOLAR AL LUI VAN GOGH de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375695_a_377024]
-
subiectul multor discuții, unii spunând că această ultimă lucrare prevestea moartea apropiată: cerul neliniștit, de un albastru-cobalt, lanurile de grâu aplecate de vânt, cărarea șerpuitoare, urcătoare ducând spre un presupus nicăieri sau spre unul ascuns și zborul ușor descendent al corbilor dând impresia unui zbor neputincios, fără de înălțare. Van Gogh, astăzi considerat unul dintre cei mai importanți pictori din istorie, a lăsat în urmă lucrări conținând portrete, peisaje, dar și natură moartă, cea mai cunoscută fiind „Floarea soarelui”, precum și „Trei flori
GALBENUL SOLAR AL LUI VAN GOGH de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375695_a_377024]
-
Oameni ce vin, nu mai rămîn Căci totu-i trecător, eu știu... Și visele mi se dărîm. Și se dărîma lumea mea: Frumoasă și naivă, E rece acum și pot să simt Cît este de nociva. Văd cerul plin de corbi căzînd, Si totu-n jur e sumbru, Iar sufletul mi-i trist, pustiu, E liniște și-i Negru! Referință Bibliografica: Negru / Tanea Român : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2030, Anul VI, 22 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
NEGRU de TANEA ROMAN în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369136_a_370465]
-
retrase limba și o privi fix ca și cum ar dori s-o hipnotizeze. - Nu-mi place jocul ăsta! Altceva mai frumos, demn de un cavaler al nopții, nu știi? Ca la o poruncă împielițatul se transformă într-un armăsar negru, pana corbului, care se ridică în două picioare, necheză și scoase flăcări pe nări. - Nici asta nu-mi place! A fost înțelegerea că faci ce-mi place mie și nu ce vrei tu! Consternat că numerele sale de circ drăcesc nu avură
X. FRATE CU DRACUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369120_a_370449]
-
viu, ca om. Și atunci când, în ciuda interesului destul de slab pentru clipurile cu recitări pe care le construiesc, câte cineva îmi spune că a ascultat o recitare de atâtea ori încât a-nvățat versurile pe de rost (s-a întâmplat la „Corbul”, de Allan Poe, de pildă) am plăcutul sentiment al speranței că voi prinde revenirea la conștiință a poporului român, înainte de a ajunge un postum. Mă-ntrebați despre setea mea de poezie... Răspunsul este cât se poate de simplu și scurt
INTERVIU CU POETUL LUCIAN DUMBRAVA de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378639_a_379968]
-
Autorului Frumoasă ești tu, iarna, dă-i timp nepotrivit O doamnă ești, târzie și plină de păcat. Înghețul tău din suflet pe flori le-a ofilit, Lumină primăverii, râzând, ai alungat. Și cântecul de păsări pe ram ai împietrit, Doar corbii te admira, că-i vreme tulburata. Frumoasă ești tu, iarna, dă-i timp nepotrivit, Credeam că, obosită, la Poluri ești plecată. Dar te-ai întors, sireato, ce-avem de pătimit Și pentru ce păcate să dăm acuma plata? Sau crezi
RONDELUL IERNII TARZII de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378750_a_380079]
-
1991 din 13 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Se schimbă nopțile în zile, Cu fiecare vis pierdut. Mă'njugă, temător și mut, Zorii'n genunchi și rugi umile Cerșind din tainice tenebre Nu raza, licărul ei orb, Sunetul aripii de corb, Bocete, simfonii funebre, Orice himere rătăcind, Peste nesomnu-mi năvălind Ca semn al meu de apă vie. *** Referință Bibliografică: Semnul meu de apă vie / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1991, Anul VI, 13 iunie 2016. Drepturi de
SEMNUL MEU DE APĂ VIE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378794_a_380123]
-
Martie. Inspiră adânc mirosul merelor verzi - vară proaspătă Uite ce gentil își împletește părul noaptea lacoma! Ce radioasa e față șlefuita a lunei pline! Ceață albește figură austera: trunchi ars de bambus. Gâtul machiat cu roșu mătăsos: un papagal singur. Corbule tânăr, când ai să te oprești, să uiți și să respiri? Valuri înalte aduc miros de alge pelicanilor. Vântul cuprinde în brațele tăioase o mângâiere. Lumini pândesc din întunericul plăcut al norilor: alb. Spune-mi,auzi și tu susurul discret
HAIKU de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377724_a_379053]
-
pentru diverse recompense naționale, a căror listă ne-am permite a o prezenta respectuos onorabilei Adunări legiuitoare, începînd-o cu cucernicul Warszawski. Ar fi și păcat altfel. Pe când armata noastră murea de foame și ger în câmpiile Bulgariei, pe când stoluri de corbi roteau deasupra ei, lăsîndu-se pe pământ spre a mușca din carne omenească, liberalii noștri beau șampanie cu mironosițele de la caffe chantant pentru gloria și reușita armiei române. Cine să plătească cheltuiala? Patria, se înțelege. Pe când Basarabia se rupea de la sânul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de reprezentanții ei naturali, de tot ce ea are mai de caracter, mai onest, mai inteligent. În locurile ce li se cuvin - cel puțin în asemenea momente - acestora și numai acestora, se răsfață o plebe uricioasă și lacomă ca și corbii ce rotesc asupra unui om murind. Cum e înnăscut în aceste naturi catilinare, în aceste inimi pline de minciună și venin, instinctul de corb și de cucuvaie, de se plantează tocmai atunci asupra unei nații când ea e în momente
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în asemenea momente - acestora și numai acestora, se răsfață o plebe uricioasă și lacomă ca și corbii ce rotesc asupra unui om murind. Cum e înnăscut în aceste naturi catilinare, în aceste inimi pline de minciună și venin, instinctul de corb și de cucuvaie, de se plantează tocmai atunci asupra unei nații când ea e în momente de grea cumpănă? {EminescuOpXI 291} Cu un semn de discordie ivit între actorii de căpetenie ai unei viitoare conflagrațiuni cată să privim și incidentul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
s-a întîmplat nici în Londra, nici în Petersburg, ci într-o altă capitală. E nevoie de-a adăuga că, dacă conspirația există, desigur nu în contra Austriei vor fi conspirat austriacii?... [ 28 august 1880] {EminescuOpXI 316} ["FABULA VULPEI ȘI A CORBULUI... Fabula vulpei și a corbului e cunoscută. Corbul stătea pe un copac c-o bucată de caș în gură. "Cîntă, așa să trăiești, zise vulpea de jos, că frumos glas mai ai". Corbul, măgulit, începu să croncăie și scăpă, se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Londra, nici în Petersburg, ci într-o altă capitală. E nevoie de-a adăuga că, dacă conspirația există, desigur nu în contra Austriei vor fi conspirat austriacii?... [ 28 august 1880] {EminescuOpXI 316} ["FABULA VULPEI ȘI A CORBULUI... Fabula vulpei și a corbului e cunoscută. Corbul stătea pe un copac c-o bucată de caș în gură. "Cîntă, așa să trăiești, zise vulpea de jos, că frumos glas mai ai". Corbul, măgulit, începu să croncăie și scăpă, se-nțelege, cașul din gură. Acesta
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]