11,446 matches
-
anuală, programa analitică a disciplinei de învățământ și planul de învățământ ca exemple pentru proiectarea proceselor educaționale, diferențiată de R. M. Gagné și L. J. Briggs de proiectarea de sisteme educaționale): proiectarea secvenței educaționale implică relevarea (la nivel proiectiv) a corelației obiectiv operațional conținut avut în vedere în perspectiva realizării obiectivului respectiv strategie didactică (strategie/experiență de învățare) prin care se poate aborda conținutul și realiza obiectivul instrumente de evaluare care să reflecte măsura/maniera în care performanța a fost atinsă
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
carențele principale observate în procesul de pregătire artistică; evidențierea eficienței pregătirii artistice în antrenamentul sportiv al gimnastelor, modalități de îmbunătățire a acesteia. Desfășurarea sondajului a avut drept scop aprecierea locului și rolului pregătirii artistice în cadrul antrenamentului sportiv al gimnastelor și corelația acestei componente cu celelalte componente ale antrenamentului. Astfel, rezultatele obținute în urma aplicării chestionarelor au evidențiat necesitatea acordării unei atenții deosebite pregătirii artistice complexe a gimnastelor. Metoda testelor În pregătirea sportivilor, evaluarea trebuie realizată în mod sistematic, rezultatele acesteia stând la
Abordări practice privind pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1674_a_3027]
-
Macovei]. Gimnasta execută o improvizație artistică pe muzică în primă audiție la 32 timpi. Testarea se realizează individual, fiind urmărite două aspecte și anume: expresivitatea și originalitatea mișcărilor prezentate pentru care gimnasta primește o notă de la 1 la 5 maxim corelația mișcărilor cu muzica pentru care coregraful acordă o notă de la 1 la 5 . Nota finală pentru această probă se obține adunând cele două note, gimnasta primind maximum nota 10,00 pentru această probă. Testarea nivelului de pregătire artistico - tehnică. Aceasta
Abordări practice privind pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1674_a_3027]
-
Allamanda (Comerț-sistem nervos-pămînt fertil-materia prima-matrice substanțială-funcție vitală de schimb armonic), Blake construiește o întreagă rețea de corespondențe dinamic-funcționale în tabloul mitic al poemului Milton și în peisajul filosofiei sale organicist-spirituale. Cuplul indivizibil polar Bowlahoola-Allamanda, așadar, reprezintă, definește sau implică următoarele corelații: Lege-comerț, Stomac-hrană, legitate-funcționalitate, creație-materia prima, artifex-alchimie, subiect-obiect, minte-creier, nous-sistem nervos, normă-metodă, morfologie-sintaxă, stare-mișcare, stasis-kinesis, statism-dinamism, clasicism-romantism, om-individuație. Cuplul Bowlahoola-Allamanda este astfel un arhetip morfodinamic fundamental, un arheomorfism. Nu întîmplător spune Blake în Milton: "Dar în Vecie cele Patru Arte, Poezia
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
în interiorul tărîmurilor profunde ale formelor vii, în care există un "dans" neîncetat al legii și libertății, armoniei și sălbaticiei, determinării și nedeterminării, certitudinii și incertitudinii, vieții și morții, prolificității și devorării, ordinii și haosului, într-o infinită țesătura de relații, corelații și corespondențe ce poate fi numită o "țesătura a Secțiunii de Aur", de vreme ce, așa cum a subliniat Friedrich Cramer pe bună dreptate, Secțiunea de Aur este un element matematic fundamental ce apare la marginea dintre ordine și haos124. Acest "dans" neîncetat
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
structura și prin statutul său de unitate energetică, acordul dintre acțiunile sale și propria cunoaștere, îndeplinind, datorită aceluiași motiv, și condiția de valabilitate a acesteia. Fiindcă numai întrucât persoana omenească se află într-o identitate structurală cu universul, fiind și corelația energetică finală a acestuia, cunoașterea prin conștiința limitată a omului este valabilă. Această idee, cu mare putere de ordonare în personalismul energetic, este una dintre premisele sale. Premisele unei filosofii sunt gânduri lucrătoare în "sistemul" ei. Așadar, ele se regăsesc
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
realitatea originară (pentru personalismul energetic, aceasta este energia, iar pentru celelalte variantele personaliste amintite, aceasta reprezintă o formă absolută de personalitate, Dumnezeu); evoluția (ce indică faptul că realitatea originară reprezintă un principiu dinamic); finalitatea (care stabilește sensul evoluției); personalitatea (reprezentând corelația existențială "finală"). Capitolul I Modelul de reconstrucție a umanului în filosofia kantiană și în personalismul energetic I.1. Modele de reconstrucție a umanului 30 Tematizarea într-o reconstrucție filosofică a ceea ce numim îndeobște "problema omului" nu reprezintă un temei suficient
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sensibilă) și noumenală (inteligibilă). Prin ei înțelegem că omul are "puterea" de a cunoaște, dar și pe aceea de a fi liber și, astfel, de a tinde către Binele Suveran, întruchipare a sintezei moralității desăvârșite și a fericirii împlinite. În corelație cu alți termeni, ei determină un concept normativ al unității de existență a omului. De aici și ideea despre "progresul moral", formulată de Kant și socotită foarte importantă pentru "morala kantiană" de diverși exegeți ai filosofiei sale, idee care presupune
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
facultatea de judecare reflexivă). Din structura conceptului finalității nu poate fi eliminată ideea unei intenții divine dacă nu modificăm felul de a construi conceptul, mizând, în această nouă construcție, pe o structură logic-formală a sa. Astfel, putem afirma producerea unor corelații de ordine la nivelul organismului, a unor "potriveli", cum spune Blaga, dar nu ne vom putea explica proveniența, rostul, "rațiunea" lor. Tocmai în vederea depășirii acestei limitări este necesară, în structura formală a conceptului prekantian al finalității, ideea Arhitectului divin. Precaritatea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de urmat, dar și din acumulările pe care le suferă realitatea însăși: ceea-ce-este se prinde în realitate, așa încât aceasta nu mai poate fi ce a fost. Ceea-ce-este în realitate desigur, împreună cu toate dispozițiile apărute în realitatea însăși pregătește apariția anumitor corelații persistente; energia evoluează într-o ordine de finalitate. Această idee constituie al treilea postulat al personalismului energetic. Ordinea, al cărei început se află în întâmplare, nu este una de finalitate, în afara formei ultime de actualizare a energiei, adică fără producerea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
C.); nu este apoi un epifenomen, care se adaugă, ca o lumină venită din altă lume, peste fondul unei lumi materiale, ci este rezultatul sintetic al evoluției prin care a trecut întreaga energie universală: este aceea ce numim personalitatea"112. Corelațiile persistente care pregătesc apariția personalității sunt, toate, unități individualizate ale energiei. Dispoziția realității către o anumită direcție de evoluție apare, ne spune C. Rădulescu-Motru, ca adaptare la totalitatea universului. Acest fenomen activează puterea de individualizare a energiei și astfel se
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
apariția personalității sunt, toate, unități individualizate ale energiei. Dispoziția realității către o anumită direcție de evoluție apare, ne spune C. Rădulescu-Motru, ca adaptare la totalitatea universului. Acest fenomen activează puterea de individualizare a energiei și astfel se constituie o anumită corelație persistentă. Creșterea continuă în adaptare a unităților individualizate ale energiei, adică sporul adaptativ căpătat prin fiecare corelațiune persistentă, face posibilă și necesară apariția personalității. În suma totală a energiei dacă prin energie voim să înțelegem realitatea nu sunt posibile, pentru
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în adaptare a unităților individualizate ale energiei, adică sporul adaptativ căpătat prin fiecare corelațiune persistentă, face posibilă și necesară apariția personalității. În suma totală a energiei dacă prin energie voim să înțelegem realitatea nu sunt posibile, pentru evoluție, decât anumite corelații, și între acestea, un singur tip de structură sufletească: personalitatea, care indică direcția totală a evoluției"113. Ținând seama și de conținutul reflecțiilor antropologice ale lui C. Rădulescu-Motru (nu numai de aspectul său formal determinat ca model de reconstrucție a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
care, împreună cu celelalte reflecții de antropologie fizică și culturală, îl justifică "material". I.3.b. Reflecții asupra diferenței dintre om și animal și despre antropogeneză Diferența dintre om și animal îi apare lui C. Rădulescu-Motru ca esențială în problema evoluției. "Corelațiile persistente", ca forme ale energiei în procesul evoluției sale, formează un flux cu o direcție către personalitate. Fiecare corelație persistentă implică totalitatea lumii, adică "istoria" formelor de actualizare a energiei. Prin urmare, personalitatea (omul) care conferă evoluției direcția este integrată
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
om și animal și despre antropogeneză Diferența dintre om și animal îi apare lui C. Rădulescu-Motru ca esențială în problema evoluției. "Corelațiile persistente", ca forme ale energiei în procesul evoluției sale, formează un flux cu o direcție către personalitate. Fiecare corelație persistentă implică totalitatea lumii, adică "istoria" formelor de actualizare a energiei. Prin urmare, personalitatea (omul) care conferă evoluției direcția este integrată într-o totalitate căreia îi servește ca sens. Animalul reprezintă o treaptă a evoluției; el este numai natură, raportat
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a face cu o nediferențiere a planurilor, cu o reducție a conștiiței la fiziologie și a acesteia la fizico-chimic. Este vorba doar de o legătură între planuri prin raportare la legea unică a realității: energia. Aceasta, în evoluția sa, crează corelații care se păstrează în trecerea la forme mai coerente de organizare ale sale, astfel încât treapta finală, personalitatea, le adună în sine pe toate acestea și îi conferă fiecăreia locul cel mai potrivit în "sistemul" său. Personalitatea are în sine structura
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
formelor de energie în univers este asigurată, potrivit personalismul energetic, de determinismul prin finalitate. Întreaga evoluție a universului, anterioară apariției corelațiunilor de personalitate, are sensul unor acumulări necesare, a unor condiționări "fizice", pregătiri ale începutului istoriei, dacă o privim dinspre corelația finală a energiei. Eul este primul fapt al noii ordini universale și obârșia oricărei evoluții în lumea omului. Fără el, personalizarea ar fi fost imposibilă; energia s-ar fi distribuit indivizilor, dar fără ca aceștia să aibă libertatea de-a o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
De altminteri, ceea ce este secund într-o definiție a omului devine primar într-o reconstrucție filosofică a umanului. Așa cum, de altfel, se întâmplă și la C. Rădulescu-Motru, căci diferența specifică dintre animal și om (văzută, mai general, ca diferență între corelațiile energetice naturale și personalitate) pune în ordine întreaga sa teorie despre om. Modul specific de a exista al celor două "corelațiuni" este legat de raportarea lor la faptul trăit actual. Animalul este blocat în prezent; omul se proiectează pe sine
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
le crează chiar realitatea energetică în evoluția sa. Este vorba, desigur, despre o transcendere îngăduită de însuși "programul" energetic al lumii, de vreme ce impulsul ca și tehnica depășirii lumii date sunt forțe care se nasc din formele de actualizare a energiei. Corelația energetică persistentă reprezentată de om se deosebește de celelalte corelațiuni prin capacitatea de a instrumenta o acțiune ale cărei rezultate sunt proiectate în forma scopurilor, prin urmare, sunt cunoscute anticipat. C. Rădulescu-Motru socotește că cercetarea idealului, a formelor pe care
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
față de cel cultural, oarecum "metafizic", fiindcă el este constituit de condiționări precum idealul, libertatea, creația etc., aflate dincolo de cele cosmice și biologice. Dar aceasta nu înseamnă că persoana umană este un conglomerat de condiționări; ea rămâne o unitate a unei corelații energetice, e drept, dublu condiționată (dar ca unitate de existență!) cosmic (și biologic) și cultural cuprinzând în structura sa întreaga evoluție a existenței-ca-energie. Tocmai pentru că demersul lui C. Rădulescu-Motru ce tematizează omul vizează această unitate de existență identificată cu persoana
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
iar creația se "naturalizează", îndreptându-se din ce în ce mai clar către acordul cu dispozițiile sufletești ale omului, pentru a scoate la iveală "o operă la care era mai dinainte predestinat"130. Personalitatea concentrează în sine liniile de evoluție a energiei prin diferitele corelații persistente, dar prin faptul că este un sistem al unor aptitudini de muncă, activitatea ei este liberă. Evoluția istorică a formelor personalității trecerea acesteia de la personalitatea amorfă a misticului, prin "tip", către personalitatea energetică însemnând, de fapt, o apropiere a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
personalitatea este structură unitară bio-psiho-socială) este generatoare de raporturi de finalitate (ca în filosofia kantiană). Aceste raporturi sunt, în cazul personalității, în dublu plan: în seria corelațiunilor persistente ale energiei și în sensul evoluției eului. În primul plan, personalitatea este corelația persistentă finală; spre ea conduc toate liniile de evoluție a energiei. Avem de-a face cu un determinism prin finalitate secund, conceptualizat în urmarea unui determinism prin finalitate în plan istoric. În al doilea plan, cel propriu-zis istoric, personalitatea reprezintă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
valorizează și partea psihologică a operei și pe cea filosofică. Ordinea lumii, potrivit lui C. Rădulescu-Motru, este una personalistă, în sensul că liniile de evoluție a energiei tind spre corelațiunile de personalitate. Ținta evoluției este cauza care împinge formele energiei spre corelația finală. Într-un fel, între cauzalitate și finalitate nu ar fi o diferență de conținut sau de mecanism al determinării, ci o diferență de ordine a fenomenelor și, desigur, o distribuție diferită a funcțiilor fenomenelor. Astfel, ceea ce este efect într-
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
pentru serii de fenomene desprinse din evoluția totală a existenței-ca-energie. Prima operație prin care putem gândi determinismul prin finalitate este negarea valabilității absolute a determinismului prin cauzalitate. A doua este afirmarea unității lumii întemeiată pe principiul evoluției existenței-ca-energie către producerea corelației energetice finale a personalității. Fiind dat conform primei operații doar prin ceea ce nu este, conceptul determinismului prin finalitate circumscrie un spațiu semantic vag. Forma aceasta negativă este reprezentată în teoria personalismului energetic, prin urmare, ea trebuie semnalată în intensiunea acestui
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sensul unei adaptări mai accentuate decât adaptările anterioare. Adaptarea crescândă determină direcția singulară de evoluție. Așa încât, la scara universului, evoluția fenomenelor este ireversibilă. Actul produs de evoluție rămâne prins de realitate, prin urmare, direcția evoluției universale consistă în pregătirea anumitor corelații persistente. Date fiind "probele" ireversibilității evoluției spre corelațiunea personalității, mai putem păstra repetabilitatea ca însușire pentru ordinea naturală a fenomenelor? Desigur, și în două sensuri: într-un plan strict natural limitat la fenomenele cauzale fără importanță în evoluția universală; apoi
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]