2,168 matches
-
scrie!/Imperfect indicativ trăiau, scriau/se trăia, se scria etc. MODUL Gramatica Academiei definește caracterul specific subiectiv al modului: „forma pe care o ia verbul pentru a arăta felul cum vorbitorul consideră acțiunea.” (I, p. 215), dar înscrie între termenii corelativi ai categoriei și „modurile” nepredicative, deși, prin conținutul lor, acestea (infinitivul, gerunziul, participiul, supinul) nu mai corespund definiției. De altfel, conținutul semantic propriu categoriei gramaticale mod - atitudinea subiectului vorbitor față de acțiune - este invocat în definirea fiecăruia din modurile predicative. („Indicativul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lexicală cu o identitate marcată prin independență față de situația de comunicare). Trăsătura comună a acestor variante lexico-gramaticale ale verbului este condiționarea sintactică a funcționării lor. MODURILE VERBULUI ROMÂNESCTC "MODURILE VERBULUI ROMÂNESC" Conținutul categorial al modului se organizează în cinci termeni corelativi: Indicativ, Conjunctiv, Potențial-Optativ, Imperativ, Prezumtiv, care dezvoltă, în strânsă interdepedență cu variantele temporale pe care le modalizează, opoziții semantice care nu corespund în mod absolut organizării în planul expresiei, marcat prin morfeme modale specifice. 1. MODUL INDICATIVtc "1. MODUL INDICATIV
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
câmpul semantico-sintactic al verbelor intranzitive se împlinește odată cu realizarea funcției sintactice de subiect, dar el se poate lărgi, în mod aleatoriu, ca și cel al verbelor tranzitive, de altfel, prin dezvoltarea diferitelor variante ale funcției de circumstanțial sau de complement corelativ: Andra a plecat ieri/la mare/cu trenul/âmpreună cu Mihai etc. sau prin complement predicativ (element predicativ suplimentar): Andra a plecat foarte veselă. Unele verbe intranzitive, datorită conținutului lor lexical, cer cu obligativitate realizarea funcției de circumstanțial într-una
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
o să am ce blestema.” (M. Eminescu) N-ai de unde cumpăra. N-ai cu cine merge. În interiorul constituentului dezvoltat, pronumele/adverbele relative reprezintă funcții sintactice de gradul II, construcții ale infinitivului: • complement direct interior: ce blestema • subiect interior: cine veni • complement corelativ: cu cine merge • circumstanțial: când/unde merge Infinitivul verbelor copulative intră, într-o relație sintactică de complementaritate cu un nume/pronume, în structura constituenților analitici prin care se realizează diferite funcții sintactice: • subiect: A fi om e lucru mare! • complement
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
semantic și de relația sintactică în care se află deja înscris. Supinul verbelor intranzitive generează câmpuri semantico-sintactice împlinite prin realizarea funcțiilor: • circumstanțial: Am de mers mâine cu Andra la doctor. Acesta este un drum greu de străbătut pe jos. • complement corelativ: Aici nu-i de venit cu copiii. • complement indirect (al cărui plan semantic este o limită spațială sau temporală exprimată printr-un termen lexical cu trăsătura + uman): Am avut de trecut pe la doctor/Andra. N-a fost chip de plecat
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pasiv, câmpul semantic al verbului implică și realizarea unui complement de agent, expresie sintactic-lexicală a „subiectului” activ: Scrisul lui se descifrează greu de necunoscători. MODULTC "MODUL" Gramatica Academiei (și gramaticile curente) disting câte două categorii de moduri din două perspective corelative: „Modurile sunt personale și nepersonale, iar, după funcțiunea pe care o au în propoziție, predicative și nepredicative.” (I, p. 215), „Modurile nepersonale și nepredicative șinfinitivul, gerunziul, participiul, supinulț nu exprimă persoana și nu formează predicatul; aceste moduri nu au forme
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
p. 171); • adverbe de loc; exprimă locul, direcția, poziția, desfășurarea, caracteristica, frecvența etc.; cele mai multe se înscriu în corelații binare: aici-acolo, dincoace-dincolo, afară-înăuntru, încotro-dincotro, peste tot, pretutindeni, nicăieri, niciunde, aproape-departe, deasupra-dedesubt, în dreapta-în stânga, în față-în spate, sus-jos, altele, fără corelative anumite: din loc în loc, pe ici pe colo, unde și unde, împrejur, în jur, unde, undeva, altele, ca termeni intermediari într-o organizare devenind ternară: peste tot, pretutindeni, pe alocuri-nicăieri, deasupra-la mijloc-dedesubt, sus-la mijloc-jos; • adverbe de cauză: de aceea, de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dus în grădină. Floarea a ieșit la lumină dintre pietre. Floarea dintre pietre e o floare de in. În dezvoltarea relației de dependență guvernată de verb (adjectiv), între prepoziții (cel mai adesea locuțiuni prepoziționale) și variantele funcțiilor sintactice de complement corelativ (excepție, cumul, opoziție, sociativ) și circumstanțial (cauză, scop, condiție, referențial etc.), continuitatea semantică este asigurată de caracterul mai puțin abstract al locuțiunilor prepoziționale, care, prin aceasta, devin mărci (absolute sau relative) ale funcțiilor sintactice: în loc de - complement corelativ de opoziție în afară de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sintactice de complement corelativ (excepție, cumul, opoziție, sociativ) și circumstanțial (cauză, scop, condiție, referențial etc.), continuitatea semantică este asigurată de caracterul mai puțin abstract al locuțiunilor prepoziționale, care, prin aceasta, devin mărci (absolute sau relative) ale funcțiilor sintactice: în loc de - complement corelativ de opoziție în afară de - compl. corelativ de excepție/cumulativ pe lângă - compl. corelativ cumulativ din cauza - circumstanțial de cauză în caz de - circumstanțial condițional în ceea ce privește - circumstanțial referențial etc. Prepoziția în structura frazeitc "Prepozi]ia în structura frazei" În enunțurile în care funcțiile sintactice
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cumul, opoziție, sociativ) și circumstanțial (cauză, scop, condiție, referențial etc.), continuitatea semantică este asigurată de caracterul mai puțin abstract al locuțiunilor prepoziționale, care, prin aceasta, devin mărci (absolute sau relative) ale funcțiilor sintactice: în loc de - complement corelativ de opoziție în afară de - compl. corelativ de excepție/cumulativ pe lângă - compl. corelativ cumulativ din cauza - circumstanțial de cauză în caz de - circumstanțial condițional în ceea ce privește - circumstanțial referențial etc. Prepoziția în structura frazeitc "Prepozi]ia în structura frazei" În enunțurile în care funcțiile sintactice se realizează prin constituenți propoziționali
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
scop, condiție, referențial etc.), continuitatea semantică este asigurată de caracterul mai puțin abstract al locuțiunilor prepoziționale, care, prin aceasta, devin mărci (absolute sau relative) ale funcțiilor sintactice: în loc de - complement corelativ de opoziție în afară de - compl. corelativ de excepție/cumulativ pe lângă - compl. corelativ cumulativ din cauza - circumstanțial de cauză în caz de - circumstanțial condițional în ceea ce privește - circumstanțial referențial etc. Prepoziția în structura frazeitc "Prepozi]ia în structura frazei" În enunțurile în care funcțiile sintactice se realizează prin constituenți propoziționali, prepozițiile preced pronumele sau adverbele relative
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cândva târziu.” (L. Blaga) Când relația e de dependență mediată 8 în sintagme cu trei termeni, un regent și doi determinanți, dintre care unul este mediator pentru celălalt în desfășurarea relației de dependență, unul din determinanți dezvoltă funcția de complement corelativ: „- Ce alte lucruri mai sunt poetice, afară de foc, d-le profesor?” (G. Călinescu) Când relația e de dublă dependență, în sintagme cu trei termeni, determinantul, având concomitent doi regenți, un verb și un nume (pronume), dezvoltă două funcții: • atribut circumstanțial
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ca marcă a noii identități, sintactice, a componentelor enunțului. Limba română dispune de mai multe modalități de manifestare a relațiilor sintactice în planul expresiei și de marcare a identității funcțiilor sintactice: flexiunea, topica, elemente prozodice, articolul, elemente de relație, termeni corelativi, dubla realizare a unor funcții sintactice. Flexiunea În structura flectivului (partea variabilă a cuvântului) se cuprind trei categorii de variații: • variații determinate de poziția termenului lexical în sistemul de opoziții interne specifice unor categorii morfologice autonome față de constituirea enunțului, cum
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
funcțiilor sintactice pe care le marchează (subiect, complement, circumstanțial) și ideea de concesie: „Oricine ar veni e bine venit.”, „El e totdeauna de acord cu orice i-ai spune.”, „Mihaela se duce oriunde ai trimite-o.” ș.a.m.d. Termeni corelativi Când elementele de relație nu sunt în măsură să marcheze o anumită identitate funcțional-sintactică, mai ales în categoria circumstanțialelor, se constituie în cale de reducere a ambiguității sintactice diferite adverbe corelative, care devin astfel mărci indirecte ale tipului funcțional al
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
duce oriunde ai trimite-o.” ș.a.m.d. Termeni corelativi Când elementele de relație nu sunt în măsură să marcheze o anumită identitate funcțional-sintactică, mai ales în categoria circumstanțialelor, se constituie în cale de reducere a ambiguității sintactice diferite adverbe corelative, care devin astfel mărci indirecte ale tipului funcțional al propoziției. În enunțul Cum a intrat, așa a și ieșit., adverbul corelativ așa fixează propoziției Cum a intrat. identitatea de circumstanțială de mod. În absența lui, propoziția poate dezvolta funcția de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
anumită identitate funcțional-sintactică, mai ales în categoria circumstanțialelor, se constituie în cale de reducere a ambiguității sintactice diferite adverbe corelative, care devin astfel mărci indirecte ale tipului funcțional al propoziției. În enunțul Cum a intrat, așa a și ieșit., adverbul corelativ așa fixează propoziției Cum a intrat. identitatea de circumstanțială de mod. În absența lui, propoziția poate dezvolta funcția de circumstanțial temporal: Cum a intrat, a și ieșit. Dubla realizare a unor funcții sintactice Mai ales când se realizează prin pronume
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
luna și trece. • mediate; când relația de dependență simplă mediază (sau este mediată de) o altă relație sintactică, de dependență sau de interdependență. În enunțul „Aprinsei în loc de lampă, fitilul cu benzină al unei mici chibritelnițe de buzunar.” (C. Hogaș), complementul corelativ în loc de lampă este mediat de complementul direct fitilul. Prin relații de dependență se dezvoltă șase funcții: a. complement b. circumstanțial c. complement corelativ d. atribut e. atribut circumstanțial f. complement predicativ În dinamica interioară a limbii în act, întemeiată pe
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
În enunțul „Aprinsei în loc de lampă, fitilul cu benzină al unei mici chibritelnițe de buzunar.” (C. Hogaș), complementul corelativ în loc de lampă este mediat de complementul direct fitilul. Prin relații de dependență se dezvoltă șase funcții: a. complement b. circumstanțial c. complement corelativ d. atribut e. atribut circumstanțial f. complement predicativ În dinamica interioară a limbii în act, întemeiată pe raportul sistem lexical-sistem gramatical, generarea și identitatea funcțiilor sintactice se situează între imperativ și aleatoriu în structurarea planului expresiei și împlinirea planului semantic
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
abstract și concret, al termenilor relaționali: „S-au spart din cauza frigului.” $circ. de cauză$$; • planul semantic al relației de dependență: „Ai carte, ai parte.” $circ. cond.$$ și este, adesea, fixată definitiv prin alte semne lingvistice din enunț, mai ales adverbe corelative. CIRCUMSTANȚIALUL SPAȚIAL (DE SPAȚIALITATE)TC "CIRCUMSTAN}IALUL SPA}IAL (DE SPA}IALITATE)" Are ca regent: • verbe (locuțiuni verbale): „Ar trebui să tai iarba pe unde ai trecut.” (L. Blaga, 94), • expresii impersonale: „Ascultă, e mai cald aici ca-n pisc
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și), după, fără (de) etc., prin celelalte conjuncții (locuțiuni conjuncționale): fără (ca) să, după cum, pronumele relative câte și ce și adverbul relativ cum (care introduc circumstanțiala modală în frază), identitatea specifică a funcției de circumstanțial modal este fixată prin termeni corelativi sau rămâne implicită în natura și planul semantic al relației de dependență. Au rol distinctiv adverbele corelative astfel (când circumstanțiala modală se introduce prin cum sau precum): „Cum copacu-și uită foaia / Ce pe vânt mi-a fost trimisă Astfel ea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și ce și adverbul relativ cum (care introduc circumstanțiala modală în frază), identitatea specifică a funcției de circumstanțial modal este fixată prin termeni corelativi sau rămâne implicită în natura și planul semantic al relației de dependență. Au rol distinctiv adverbele corelative astfel (când circumstanțiala modală se introduce prin cum sau precum): „Cum copacu-și uită foaia / Ce pe vânt mi-a fost trimisă Astfel ea uitat-au poate / Aste foi de dânsa scrise.” (M. Eminescu, I, 125) și așa (eventual întărit de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
tot mai întunecoasă.” (M. Eminescu) Identitatea circumstanțialului de progresie proporțională cu structură simplă este marcată de locuțiunea prepozițională pe măsura, întărită uneori de situarea regentului la comparativul de superioritate sau și de determinarea regentului de către un circumstanțial de progresie liniară, corelativ: „Pe măsura trecerii anilor, el se închidea tot mai mult în sine.” Circumstanțiala de progresie, totdeauna de progresie proporțională, se introduce în frază prin locuțiuni conjuncționale: de ce, pe măsură ce, pe cât, cu cât, care se constituie în mărci distinctive, fiind cel mai
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în mărci distinctive, fiind cel mai adesea întărite de prezența, în regentă, a unui circumstanțial de progresie liniară, de situarea unui determinant adverbial al regentului sau a regentului însuși la comparativul de superioritate (și chiar superioritate progresivă), de prezența unor corelative: de ce, de aceea, pe atât, cu atât: „Și pe măsură ce ne temeam mai mult, inchizitorii deveneau din ce în ce mai aroganți.” (O. Paler, Viața..., 69), „Cu cât însă este mai statornic acest tezaur antideluvian al limbilor omenești, cu atât este mai nemărginită felurimea modulărilor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ale identității sale sintactice conjuncția deși și locuțiunile conjuncționale chiar dacă (de, să), și dacă, măcar că (să), cu toate că. Când circumstanțiala se introduce prin adverbe nehotărâte, marca identității sale sintactice rezultă dintr-o împletire a elementului de relație cu topica, cu termenii corelativi și cu modul verbului-predicat din concesivă: • circumstanțială spațială: Te găsesc oriunde te duci. • circumstanțială concesivă: Oriunde te-ai duce, tot te găsesc. Termenii corelativi au rol hotărâtor și în marcarea identității circumstanțialei concesive introduse prin conjuncția să: • circumstanțială condițională: Să
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
marca identității sale sintactice rezultă dintr-o împletire a elementului de relație cu topica, cu termenii corelativi și cu modul verbului-predicat din concesivă: • circumstanțială spațială: Te găsesc oriunde te duci. • circumstanțială concesivă: Oriunde te-ai duce, tot te găsesc. Termenii corelativi au rol hotărâtor și în marcarea identității circumstanțialei concesive introduse prin conjuncția să: • circumstanțială condițională: Să nu fi știut nimic despre toate acestea, aș fi mers. • circumstanțială concesivă: Să nu fi știut nimic despre toate acestea, tot aș fi mers
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]