5,110 matches
-
Davos, conferințe internaționale, alianțe, relații bilaterale, instituții ale ONU etc. Guvernele naționale, prin politicile și strategiile guvernamentale din țările în curs de dezvoltare, pot reacționa la prețurile scăzute ale materiilor prime exportate (prețuri impuse de bursele de mărfuri, de interesele corporațiilor transnaționale etc.) prin eforturi naționale de a-și valorifica, parțial sau total, resursele proprii și să ofere piețelor externe produse prelucrate, cu valoare adăugată mare. Sunt soluții pentru reducerea fluxului produselor alimentare din import care sunt distribuite prin intermediul hipermarketurilor ca
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
de plată. Pentru aceasta, trebuie îndeplinite următoarele condiții proprii sectorului alimentar, și anume: rețele de hipermarketuri; garantarea calității produselor; conceptul comun de ambalaj; raport corect între produsele din import și cele proprii, tradiționale; impunerea unor modele de consum de marketingul corporațiilor transnaționale; comerțul de nișă; recurgerea la auxiliari alimentari: conservanți, amelioratori de gust, coloranți etc.; alimente semipreparate - realizarea globalizării în industria și comerțul cu alimente. Consumatorul în fața globalizării. Sub influența modei, ofensivei agresive a comercianților, creșterii veniturilor populației, ofertei din ce în ce mai bogate
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
și a condus la o reducere medie cu 9% a prețului produselor comercializate. Concentrarea comerțului mondial cu produse alimentare, tendință a procesului de globalizare, este bine redată și în domeniul fermelor de creștere a vitelor, care formează suportul penetrării marilor corporații transnaționale pe piețele mondiale. Motivația acestei concentrări a producției sunt economiile de scară, prin reducerea costurilor din extinderea capacităților de operare. De exemplu, în 1980, un procesator era considerat competitiv dacă deținea două abatoare și procesa în total 32 de
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
acopere piețele naționale. Influența hipermarketului la nivel național depășește sfera interesului economic deoarece: siguranța alimentară a unei țări nu este în responsabilitatea acesteia; potențialul național de producție și procesare nu mai poate fi valorificat decât pe arii restrânse, acolo unde corporațiile transnaționale nu pot ajunge sau nu sunt rentabile; aduce șomaj în agricultură și falimentul pentru procesatorii de mici dimensiuni; impune sau promovează modele noi de alimente (și alimentație) în locul celor tradiționale; conservanții prezenți în cvasitotalitatea produselor procesate au efect dublu
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
Țările cu poziție dominantă în fluxurile de export de produse alimentare gestionează procesul de globalizare în interesul lor: creșterea continuă a volumului exportului înseamnă un profit mai mare, avantaje pentru agricultură și industria alimentară proprie, o poziție mai bună pentru corporațiile transnaționale înregistrate într-o anumită țară, dar și o așezare mai bună în spațiul economic mondial, nu lipsită de conotații politice care pot da substanță manifestărilor geopolitice, ale sferelor de influență. Surprindea aceste constatări senatorul Hubert Humphrey, care spunea: „dependența
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
70% din necesarul de cereale și își propune să înființeze o entitate public-privată care să aibă responsabilitatea importului de cereale. Sediul acestei entități va fi Chicago (SUA) și de aici va achiziționa cereale de pe teritoriul SUA, fără a folosi intermedierea corporațiilor transnaționale, cumpărând cerealele direct de la producători, prin contracte pe termen lung. Achiziția de terenuri arabile de către țările importatoare provoacă opinii diverse, care sunt sau nu în favoarea acestei practici. Ministrul de interne al Etiopiei consideră ca avantaje aportul la bugetul local
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
plăti și o dobândă periodică la intervale prestabilite. Obligațiunile externe sunt emise de un debitor pe o piață din afara țării în care debitorul este rezident. Ele pot fi emisiuni străine, euro sau alte monede internaționale. Sunt emise de autoritățile publice, corporații (de obicei, transnaționale) sau de instituții financiare. Derivatele sunt instrumente provenite din alte produse financiare în care plata de bază reprezintă doar o fracțiune din valoarea totală nominală a produsului. Derivatele sunt, în principal, de tip „futures”, contracte cu opțiune
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
politicilor investitorului.<footnote Miron, D., Economia integrării europene, Editura ASE, București, 1998. footnote> Aceste obiective pot viza căutarea de resurse, piețe, eficiență (profit), active strategice etc. Procesul de globalizare fiind în desfășurare, este normal ca strategiile firmelor exponente ale globalizării (corporațiile transnaționale) să cuprindă în sfera lor de acțiune și extinderea spațiului economic de influență, generator de profit și de alte avantaje economice sau noneconomice. Strategiile desfășurate în acest scop s-au diferențiat în timp, putându-se deosebi următoarele categorii: strategii
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
adaptare la condițiile locale; strategii multinaționale care adaptează oferta de produse, tehnicile de marketing la condițiile locale; strategii bazate pe valorificarea conjuncturii locale și au ca dezavantaj posibilitatea delocalizărilor; strategii transnaționale, care sunt cele mai avantajoase pentru instituțiile financiare și corporațiile transnaționale, deoarece acestea valorifică experiența acumulată din practica globală, dar care cer adaptări la condițiile locale.<footnote Hill, C., Global Business, Irwin, McGraw-Hill, 1998. footnote> La nivelul firmelor, strategia sau politica investițională asigură redistribuirea între firmele participante a drepturilor de
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
și evoluția etniei rrome în România, caracterizată printr-o rată înaltă sau foarte înaltă a natalității, cealaltă parte a populației, cunoscută printr-o rată scăzută a natalității. Sunt procese istorice, facilitate de globalizare și trebuie abordate corect, cu gândire proactivă. Corporațiile transnaționale găsesc în liberalizarea pieței forței de muncă un aliat care să le permită să-și desfășoare activitatea economică într-un climat pașnic de ordine și respectare a legilor. Acest tablou ideal poate avea, ca revers, și acțiuni umane revendicative
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
antrenează cercetarea academică din toate țările membre ale Comunității. Sucursale ale Universităților de prestigiu se deschid într-un număr din ce în ce mai mare de țări. Tendințele sesizabile pe piața academică se concretizează în conturarea unei rețele universitare globale și asocierea universităților cu corporațiile transnaționale. Piața academică din România este modestă, bazinul de recrutare limitându-se la propriile facultăți. Internaționalizarea corpului universitar este nesemnificativă, iar programele de studiu pot atrage un public regional.<footnote Ducaru, R., „Reforma universitară dintr-un foc”, Foreign Policy - România
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
de realizat la nivelul firmelor mici și mijlocii, care nu-și pot permite o ofertă sistematică de pregătire pentru angajații lor. Marile organizații, în schimb, investesc fonduri imense în dezvoltarea profesională dar și personală a angajaților, creând chiar propriile „universități corporații”, în care personalul poate fi abilitat cu deprinderi specifice și poate urma cursuri cu rezultate particulare și cu o utilitate specială pentru o anumită companie (McDonald, British Aerospace, Motorola, Volkswagen, ș.a.). De exemplu, legislația franceză obligă organizația să aloce un
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
acestora (Kanter și Mirvis,1989). 6. 2. Ecuația necesităților de formare-dezvoltare Nu există organizație care să nu investească fonduri considerabile pentru pregătirea/formarea angajaților săi, ca o premisă pentru obținerea de performanțe și creștere a productivității. Mai mult chiar, există corporații care, pe lângă programele de formare cuprinse în politica de instruire și perfecționare profesională la nivel de organizație, oferă angajaților și programe de dezvoltare personală în care aceștia pot câștiga deprinderi, experiență utilă și beneficii „nemăsurate” pentru sine și companie, cum
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
într-o manieră mult mai flexibilă - a programului de lucru. 2. Teoriile instituționale și de segmentare a pieței muncii au ca punct de plecare asumpția că, pe de o parte, în angajarea, promovarea, remunerarea sau concedierea unei persoane instituțiile (firmele, corporațiile) au un rol important, iar pe de altă parte, piața muncii apare ca fiind segmentată în mai multe sectoare. Două din cele mai cunoscute teorii economice care susțin această structurare a pieței și care pot fi ușor relaționate cu segregarea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
au fost intervievați 200 de manageri de nivel mediu din 32 de agenții într-o zi, într-un singur loc, cu chestionare SYMLOG standard. S-a concluzionat că SYMLOG este un instrument folositor nevoilor dezvoltării organizaționale, mai ales în cazul corporațiilor multinaționale. 2001 Stage of concerns: Un model alternativ al rezistenței la schimbare Bareil, C. Savoie, A. Autorii au intenționat să adapteze și să generalizeze modelul Stage of Concerns la orice tip de schimbare organizațională. S-au făcut două studii longitudinale
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
și comunicațiilor, ci depind de calitatea fluxurilor și schimburilor de informație, materie și energie la nivel intrași interpersonal. Întrebarea care prezintă interes și rămâne deschisă în continuare nu este dacă al șaselea ciclu Kondratieff este realizabil, ci care firme, organizații, corporații, țări și/sau regiuni își „permit” și-și propun a-l iniția și a-l derula, pentru a profita și a se bucura de beneficiile lui. Bibliografie Băban, A. (1998), Stres și personalitate, Editura Presa Universitară Clujană, Cluj-Napoca. Brate, A
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
publicații, cum ar fi Harvard Business Review, The Atlantic Monthly, The Economist. Aproape întreaga sa viață a fost consultant economic la diferite bănci și companii de sigurări și consilier pentru strategii de afaceri și management într-un mare număr de corporații americane, fapt care i-a atras reputația de cel mai mare specialist în problemele managementului științific și de cel mai respectat gânditor din întreaga lume. În decembrie 2004 i-a apărut lucrarea The Daily Drucker: 366 Days of Insight and
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
și în istoria medievală, profesor de filosofie și istorie politică); comercială, financiară și industrială (a lucrat într-o bancă de investiții, a fost consilier economic al unor organizații engleze și americane, a întreprins studii asupra organizării generale a unor mari corporații americane, cum ar fi General Motors, Sears Roebuck, în care a și lucrat); profesională (jurnalist pe probleme economice, profesor universitar, autor a 45 de cărți traduse în 20 de limbi, printre care japoneză, germană, italiană, spaniolă, olandeză, finlandeză, franceză, română
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
și nici societate industrială.” (p. 30) În celelalte părți ale lucrării sale, Drucker întreprinde o analiză magistrală a celor trei funcții ale managementului, oferind nu doar informații teoretice, ci și ilustrări practice din viața cotidiană a unor mari organizații și corporații americane. Prima parte a lucrării este dedicată prezentării celei dintâi funcții, și anume funcția managementului afacerilor. Ce este o afacere? Carte sunt scopurile unei afaceri? - se întreabă Drucker. Deși în această parte a lucrării sunt furnizate multe informații și explicații
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
ferma lui Campbell s-a confruntat și cu alte probleme În afară de vreme și de prețuri: diferențele de sol, fluctuația forței de muncă și dificultatea de a găsi muncitori calificați și inteligenți, care să nu aibă nevoie de multă supraveghere. Deși corporația s-a zbătut să supraviețuiască până În 1966, când a murit Campbell, ea nu a oferit nici o dovadă că fermele industriale ar fi superioare celor familiale, din punct de vedere al eficienței și profitabilității. Avantajele lor erau de altă natură. Mărimea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
alta pentru hrănirea porcilor, spre exemplu, așa cum se Întâmplă astăzi În domeniul creșterii puilor, unde se aplică „agricultura contractuală”) erau destul de frecvente, iar cumpărarea lor reprezenta o investiție speculativă. Ele nu s-au dovedit mai competitive, În comparație cu fermele familiale, decât corporația lui Campbell. Mai mult, nivelul lor de capitalizare era atât de ridicat, Încât erau vulnerabile atunci când piețele de credit deveneau nefavorabile și prețurile producătorilor scădeau, deoarece costurile fixe pentru salarii și dobânzi erau foarte mari. În schimb, fermele familiale „strângeau
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de subzistență. Cea mai uimitoare propunere, menită să Împace regimul american al micii proprietăți cu enormele economii de scară și managementul științific centralizat, a venit din partea lui Mordecai Ezekial și a lui Sherman Johnson În 1930. Aceștia au conceput o „corporație agricolă națională”, care să cuprindă toate fermele. Ea ar fi fost integrată și centralizată vertical și „ar fi putut să asigure transportul materiilor prime agricole prin intermediul fermelor individuale din țară, să stabilească obiective și cote de producție, să distribuie mașini
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
o puternică imagine a formelor moderne, ce trimitea cu gândul la economie, suplețe, eficiență și fricțiune sau rezistență minimă. Politicienii și cei din administrație s-au grăbit să profite de capitalul simbolic al termenului, declarând că vor „carena” agenția sau corporația cutare și lăsând pe seama imaginației vizuale a publicului completarea detaliilor privind echivalentul birocratic al unei locomotive sau al unui avion. Astfel, un termen care are un Înțeles exact Într-un anumit domeniu (aerodinamica) ajunge să fie generalizat și folosit În
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
putea aplica ușor peste tot același model, fără să fie nevoie de cunoașterea condițiilor locale. Dispunerea identică a terenurilor din fiecare localitate făcea ca autoritățile să poată transmite mai ușor instrucțiuni generale, să monitorizeze producția și să controleze recolta prin intermediul Corporației de marketing agricol (CMA). Planul generic era deosebit de convenabil pentru tehnicienii cadastrali aflați În mare dificultate, și aceasta tocmai datorită faptului că nu ținea seama deloc de particularitățile naturale, economice sau sociale. Pentru a facilita crearea de sate uniforme, proiectanților
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
inovația agricultorilor indigeni apărarea cunoașterii practice Howard, Ebenezer Vânătoare protejarea de către stat Hyden, Goran Iakovlelv, A. Identitate documente de India efectul sedentarizării politica silvică În Indonezia căpitanii Bugis popoarele meratus Agricultura industrială ferma Campbell „lanțuri de ferme” planul pentru o corporație agricolă națională taylorismul În Statele Unite programul de schimburi Între Statele Unite și Uniunea Sovietică Inocularea practica tradițională Insecticide Vezi Pesticide Irlanda harta cadastrală practici de măsurare locale Iwo Jima memorialul Jacobs, Jane formația arhitecturală diversitatea ca „funcționalistă” mecanismele informale ale ordinii
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]