1,104 matches
-
este prevăzut la literele (a) și (b) în continuare: (a) Pentru efectivele păstrate în baterii, este necesar să se preleveze 2 x 150 g de materii fecale amestecate în mod natural de pe toate benzile cu dejecții sau racletele prezente în coteț, după utilizarea sistemului de îndepărtare a găinațului. Cu toate acestea, pentru cotețele în care bateriile sunt dispuse în trepte și nu sunt prevăzute cu raclete sau benzi cu dejecții, se colectează 2 x 150 g de materii fecale proaspete amestecate
32006R1168-ro () [Corola-website/Law/295406_a_296735]
-
păstrate în baterii, este necesar să se preleveze 2 x 150 g de materii fecale amestecate în mod natural de pe toate benzile cu dejecții sau racletele prezente în coteț, după utilizarea sistemului de îndepărtare a găinațului. Cu toate acestea, pentru cotețele în care bateriile sunt dispuse în trepte și nu sunt prevăzute cu raclete sau benzi cu dejecții, se colectează 2 x 150 g de materii fecale proaspete amestecate din 60 de amplasamente diferite din partea de jos a bateriilor, din fosele
32006R1168-ro () [Corola-website/Law/295406_a_296735]
-
șoșonilor între încălțămintea de protecție de unică folosință. În caz de eșantionare efectuată de către autoritatea competentă, este necesar să se colecteze 250 ml de substanță, care conține cel puțin 100 g de praf, din surse importante de praf din tot cotețul. În cazul în care nu există suficient praf, trebuie să se preleveze o probă suplimentară de 150 g de materii fecale amestecate în mod natural sau o pereche suplimentară de încălțăminte de protecție de unică folosință sau de tălpici utilizate
32006R1168-ro () [Corola-website/Law/295406_a_296735]
-
care conține antimicrobieni sau aditivi dezinfectanți. Este necesară deplasarea astfel încât să acopere în mod reprezentativ toate părțile sectorului, inclusiv zonele acoperite de paie și zonele libere, atunci când nu există pericol de a călca pe scânduri. Eșantionarea cuprinde toate podelele fiecărui coteț. O dată eșantionarea terminată, șoșonii se adună cu precauție pentru ca materiile aderente să nu cadă. Cele două perechi de șoșoni pot fi regrupate în vederea analizei. 2. Pentru găinile ouătoare din baterii, aceste eșantioane sunt prelevate de pe raclete sau de la suprafața dejecțiilor
32005R1688-ro () [Corola-website/Law/294367_a_295696]
-
spre S. Este al treilea râu al județului ca și mărime și traversează județul Olt numai prin porțiunea sa inferioară și de vărsare în râul Olt. "”Direcția Oltețului este până la Balș nord-sud, de aici ea se schimbă în NV-SE”" (Coteț, 1957, p147), astfel Oltețul își schimbă direcția de curgere din zona orașului Balș, unde primește un afluent important, Geamărtăul. Râul Olteț traversează Câmpia Olteniei pe o distanță de 40 de kilometri, lățimea albiei sale variază între 75 și 100 de
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
00” lat. N și 28˚40’24” long. E - Orogenul Nord Dobrogean, respectiv 29˚40’50” long. E - platforma Mării Neagre), reprezintă din punct de vedere geomorfologic un relief de acumulare dezvoltat la gura de vărsare a Dunării în Marea Neagră. (Coteț P., 1973, Romanescu Gh, 1995) Conform clasificării FAO (SOTER - Procedure Manual, 1993), Delta Dunării este inclusă la categoria formelor de relief regionale de tip câmpie umedă pe depozite aluviale fluviatile cu un grad ridicat de fragmentare. Delta Dunării este caracterizată
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
0,006 ‰, străbătută de un păienjeniș de ape: brațe de fluviu, canale și gârle, punctată de lacuri și japșe. Diferențele de altitudine, față de nivelul mării, sunt de 8-10 m în zona grindurilor și -2 - -4 m în zona depresiunile lacustre. (Coteț P., 1973; Soil of the Romanian Danube Delta Biosphere Reserve, 1996) Teritoriul Deltei Dunării se împarte în două subregiuni geografice și anume: Delta propriu-zisă ce ocupă o suprafață de 4.250 km2, aflată între brațele fluviului,și zona complexului Razim
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
unei mai mari experiențe de viață, iar, mai târziu, Babel a scris în autobiografia sa: "... eu datorez totul acelei întâlniri și încă mai pronunț cu dragoste și admirație numele lui Alexei Maximovici (Gorki)." Una dintre cele mai faimoase nuvele, "Povestea cotețului meu pentru porumbei" ("История моей голубятни"), este dedicată lui Gorki. Povestirea " Fereastra camerei de baie" a fost considerată obscenă de cenzori, iar Babel a fost învinuit de încălcarea articolului 1001 al Codului Penal. În următorii șapte ani, Babel a luptat
Isaac Babel () [Corola-website/Science/301025_a_302354]
-
clă de fân și se făceau stogurile de snopi în vederea îmblătitului sau reieratului. În acest gard al șurii puteau fi câțiva pomi: un cireș, câțiva pruni, un păr sau mai mulți. În tangență cu acest gard se afla uneori un coteț de porci și un șopron lentru acareturi. În acest spați se lăsau în semilibertate vițeii, mânjii și porcii, cărora pentru a nu face stricăciuni, a râma terenul care se mai și cosea, li se puneau în plit belciuge, uneori juguri
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
grumăzele; cărigă=una din piesele rotunde în formă de roată care închid găurile ploatănului (plitei) de la sobă (sunt trei: mare, mijlocie, mică); clotcan= cuptorul de la: -cazanul (căldarea) de făcut țuică, -căldarea de făcut liptari, -de sub leasa de uscat prune; coteț= denumire generică pentru o clădire, îngrăditură, împrejmuire acoperită care servește ca adăpost pentru oi și capre în general, dar și pentru alte animale mici caz în care primește alte denumiri astfel pentru: -găini= comarnic,- porci= cocină; ceapță= acoperemânt de formă
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
împcilit= nedezvoltat normal pentru vârsta care o are (vietate, plantă). -"cu litera L" -lesă, leasă=panou, corp confecționat din împletituri de nuiele cu sau fără ramă folosite ca vramiță (=ușiță, poartă) de gard, pod provizoriu, uscat prune pe groapă, încropire coteț provizoriu pentru vite mărunte; loză=neam, rudă, dar și lăstari, vrejuri de plante; laciță=bentiță, fundă, material textil cusut cu flori ori mărgeluțe care se pun la gâtul fetelor; liptari=magiun foarte consistent, de regulă din prune fără zahăr și
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
liniară. Cu construcții înșirate în lungul curții începând cu casa, care este amplasată înspre ulița și încheiând cu grajdul lângă care sunt depozitate furajelele, într-o îngrăditura aparte, înspre marginea grădinii de legume. Între cele două construcții principale se află cotețele pentru animale mai mici și alte anexe. Gardurile din fața gospodăriilor s-au diferențiat în timp datorită materialelor folosite și al tehnicilor de construcție. În general în jurul gospodăriilor au apărut de timpuriu, garduri de lemn. Pentru confecționarea lor s-au folosit
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
masă, scaune, lavițe și uneori un pat) și a vaselor de tot felul. Aici se servea masa de primăvara până toamna, iar în cursul verii era foarte multă ,muscărie”. În curte mai erau și ,cocina”pentru porci, care avea deasupra cotețele pentru păsări și ,cotarca” pentru păstrat porumbul, făcută din nuiele, ca să asigure circulația aerului, și acoperită cu șindrilă. În funcție de starea materială a gospodarului în curte se mai găsea o magazie de mărimi diferite, pentru depozitat uneltele agricole ,șoprul”. După șură
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
lemn mai mare în care se păstrau brânza,carnea conservată etc., - comne - cămară, - conci - cerc de sârmă, de stâns părul la ceafa femeilor în coc, - cotarcă - lăcaș din nuiele, acoperit cu șindrilă, pentru păstrat porumbul pe știulete până la recolta viitoare, - coteț - lăcaș pentru păsări, - doage - mici scândurele din lemn de fag sau brad folosite pentru confecționarea diverselor vase din gospodărie, - fodori - manșete, - inie - ie, - ițe - componentă a războiului de țesut, - îmblăcit - operația de lucru cu blăciul, - jirebdie - ustensilă pe care se
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
vecinilor. Ei poartă lanțuri și clopote înconjurând gospodăria de 3 ori și strigând: „Țuraleisa/ Roadă-n grău!/ Dân tăt spicu-un oticău/ Câte păsări zburătoare/ Atâtea vaci mulgătoare/ Câte botre-n codru/ Atâtea clise-n podu “. Unii mai adaugă: „Câte paie pă coteț/ Atâtea fete-n undeț!” ( Traian Toderaș). Ca daruri copiii primesc cârnați și fructe. La stretinie (Intâmpinarea Domnului) se ghicește aspectul vremii tot ca la Bobotează. Ziua de 16 februarie este ziua ursului. Acum se stabilește prognoza pe 40 de zile
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
cele mai ridicate în luna iulie cu valori medii între 16 grade C și 20 grade C. În alcătuirea unei gospodării tradiționale din Luminișu intra frecvent următoarele construcții : casă de locuit , sura cu grajdul vitelor , grajdul oilor , coșteiul pentru porumb, cotețele pentru porci și păsări, găbănașul și fântână . La acestea se adaugă mai recent și bucătăria de vară . Numărul construcțiilor din gospodărie este diferit în funcție de starea materială și socială a oamenilor . În trecut unde terenurile cultivabile se aflau la distanțe mari
Luminișu, Sălaj () [Corola-website/Science/301806_a_303135]
-
spun găvane indiferent de mărimea lor, sunt formațiuni morfologice negative cu o mare răspândire în cadrul interfluviului Vedea- Călmățui, deci și pe teritoriul comunei Viișoara. De altfel ele se integrează marelui clastocarst sufozional prezent în sudul câmpiilor Boian și Burnas( Petre Coteț, Câmpia Română, Studiu de Geomorfologie aplicată, 1976, pag 163, fig 12 ) . Aceste crovuri ocupă 25 % din suprafața interfluviului, având suprafețe de la 1-2 ha până la 150 ha, cu adâncimi cuprinse între 1-5 m , frecvență mai mare a lor înregistrându-se în
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
de cca., 100 ha, de o parte și de alta a albiei minore a Călmățuiului, înainte de vărsarea în lacul Suhaia. Lunca Viișorii este o componentă a văii Călmățuiului, care este o vale interioară, mijlocie, asimetric alternativă cu terase locale ( Petre Coteț, "Câmpia Română, Studiu de Geomorfologie aplicată", 1976). Albia minoră prezintă un curs meandrat, datorită pantei reduse, meandrele sunt divagante în special în sectorul de sud odată la câțiva ani din cauza revărsărilor își schimbă cursul. Microrelieful luncii este în general de
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
icoane pe sticlă, încoronate cu ștergare. Fața casei - padimetrul - era din pământ muruit cu lut galben, amestecat cu balega de cal. La casele cu trei camere, una era un fel de cămara. Cu grijă erau construite acareturile - grajdul, saivanul și cotețele porcilor - pentru a feri animalele de răpitori, ca atunci erau pline pădurile de lupi și urși. Un moment important din cilul existențial, nuntă s-a bucurat dintotdeauna și pretutindeni de o deosebită atenție, dând naștere unui ceremonial - spectacol care mobilizează
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
cu castelul și pe o lungime de circa 250 metri) și un turn de veghe, respectiv o barieră de apă (un parau cu apă curgătoare care există și în prezent) și un gard viu. Tot aici, dar în afara castelului, întilnim cotețele pentru păsări și porci, acoperite cu paie, inclusiv " scăldătoarea porcilor, situate la circa 128 metri nord față de singurul pod existent la acea vreme în sat, conform Hârtii Josefine ". La nordul castelului se află un zid de piatră de circa 170
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
gârlici larg, cu balconul deasupra. Acoperișul este din tablă, în patru ape, cu pantă lină. La început avea jgheaburi de lemn de jur împrejurul streașinei largi. În jur avea o curte mare, cu mulți pomi, viță de vie și acareturi, fântână, grajd, cotețe, magazie ,pătul și șopron, numit șofru. Cam aceasta era în general aranjarea caselor din Covei, multe din ele fiind din chirpici sau chiar din paiantă. Fiind situat în plină câmpie, satul abia de se zărește de departe, singurul element mai
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
nalba, pătlagina, pelinul și pelinița, tufele de măceș, porumbar, păducel, soc și corn, rugii de mure, iar prin curți mai sunt tei, ale căror flori se folosesc pentru infuzii. Dintre plantele de apă trestiile se foloseau la acoperit șoproane și cotețe, papura la împletituri, cum ar fi rogojinile și vestitele sacoșe oltenești, papornițele, iar nuielele de răchită pentru împletit coșuri, garduri și pătule. Lintița și nuferii au dispărut odată cu lacurile. Despre faună se poate vorbi tot așa, la trecut și la
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
scris tot de el, împreună cu Graham Chapman. Deoarece Adams avea dificultăți în a vinde glume și povestiri, și-a luat o serie de slujbe ciudate, cum ar fi cea de portar la un spital, constructor de grajduri și curățător de cotețe. A fost angajat ca gardă de corp de către o familie din Qatar, care își făcuse averea din petrol. Anecdotele despre această slujbă povestesc, printre altele, despre faptul că familia a comandat la un moment dat câte puțin din tot ce
Douglas Adams () [Corola-website/Science/299732_a_301061]
-
Forma obținută după scurgere este aproape circulară, prezentându-se ca o "roată" de circa 50-60 cm în diametru și o grosime de 12-14 cm. Cantitatea de caș produsă în două-trei zile se depozitează în puțini de lemn de formă paralelipipedică ("cotețe", ”buduroi” în zona Brașov), având dimensiuni de circa 80x80x100 cm. Fețele cutiilor sunt realizate din scânduri late de aprox. 10 cm cu interspații de 1-2 mm (pentru ventilare). Aceste cutii sunt depozitate într-o cameră mai întunecoasă. Într-o cutie
Brânză de burduf () [Corola-website/Science/307014_a_308343]
-
de firele de lână, cusute pe margine cu șuvițe de piele rezultând un "sac" în care poate să intre până la 15 - 20 kg caș dospit sărat. Pe măsura producerii burdufurilor, acestea se depozitează pe pământ în aceeași cameră cu cutiile ("cotețe") de dospire a cașului până la coborârea oilor de la munte, toamna târziu.
Brânză de burduf () [Corola-website/Science/307014_a_308343]