1,043 matches
-
plăteau apa din saca și obligau pe sacagiu să o împartă gratuit la lume. Și atunci sacagiul pornea pe străzi strigând: — De pomană! Apă! Apă! Aaap!... Acum stradele. Nu existau pe acea vreme nici unul din bulevardele actuale. Nu exista decât crâmpeiul de bulevard al Academiei între Calea Victoriei și strada Colței.98 112 bucureștii de altădată 96. Lista premianților și discursul generalului Florescu sunt reproduse de Bacalbașa după: TRC., an. IX, nr. 930, 1/13 august 1871, p. 3. 97. Rectificarea și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Serbia, suspect și exilat din patrie. În locul Băncii Marmorosch Blank, o mare casă bo ierească într-o curte imensă, casa lui Ion Cantacuzino, tatăl d-rului I. Canta cuzino și al d-nei Petre Carp. Marile bulevarde nu existau, nu exista decât crâmpeiul numit Bulevardul Academiei, precum am spus. În locul marilor edificii de astăzi, pe dreapta, mergând către statuia lui Brătianu 189, era un lung șir de prăvălii înalte cât un om, într-una din ele era instalată iaurgeria unui bulgar numit Hagi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
se efaseze ori să dispară din viața celuilalt, pentru a-l elibera, sînt, firește, eu. De unde și urarea: „Nu ți-ar muri mulți înainte!” Mă prefac că n-o aud, rabd pînă trece furtuna, apoi, cum zice undeva Arghezi, „aștept crîmpeie mici de gingășie”. *M-am trezit murmurînd: De teama barbarilor/ nopțile mi-s tot mai lungi și mai albe // Fă i, Doamne, să ne ocolească, / Trimite-i asupra Groenlandelor și Saharelor lumii! // De teama barbarilor, / spaimele s-au umflat, au
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Orașul copilăriei, În vasta sală a palatului, Un voinic flăcău trecea, Mărul, Pâinea noastră, Visat-am, Țară, Cosașul, Am odihnit adânc, Ploaie, Descălecare, Zăduf, Cruci), Al. Iacobescu (Vraja tăcerii, Pe malul Nistrului, Nedumerire, Vraja, Et semper), Emil Giurgiuca (Bisericuță-ndurerată, Crâmpeie, Înnoptare, Crâmpeie câmpenești, Glas, Dorință, Despărțire, După fân, Autumnală, Tinerețe, Mielul), Radu Gyr (Cununi uscate?, Leagăn mic, Grota din munte), Ion Pillat (Cocorii, Helada). Mai semnează versuri I. Vania (de la numărul 1-2/1925 semnând Gherghinescu-Vania), G. Retezeanu, Iustin Ilieșiu, T.
DATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286699_a_288028]
-
În vasta sală a palatului, Un voinic flăcău trecea, Mărul, Pâinea noastră, Visat-am, Țară, Cosașul, Am odihnit adânc, Ploaie, Descălecare, Zăduf, Cruci), Al. Iacobescu (Vraja tăcerii, Pe malul Nistrului, Nedumerire, Vraja, Et semper), Emil Giurgiuca (Bisericuță-ndurerată, Crâmpeie, Înnoptare, Crâmpeie câmpenești, Glas, Dorință, Despărțire, După fân, Autumnală, Tinerețe, Mielul), Radu Gyr (Cununi uscate?, Leagăn mic, Grota din munte), Ion Pillat (Cocorii, Helada). Mai semnează versuri I. Vania (de la numărul 1-2/1925 semnând Gherghinescu-Vania), G. Retezeanu, Iustin Ilieșiu, T. Ulmu, Const.
DATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286699_a_288028]
-
organ al societății omonime, cu specificarea: „Iese lunar pentru cercetarea problemei românilor din afară de hotare și a românilor minoritari.” Scopul revistei, care este condusă de un comitet, va fi precizat și într-o notă intitulată Ce urmărește „Graiul românesc”?: „Toate crâmpeiele de români din străinătate vor apărea cu nevoile și speranțele lor, precum și toate acele regiuni unde românii au suferit pierderi de pe urma apăsărilor politice ale trecutului.” Se subliniază însă că materialele ce urmează a fi publicate „vor fi scrise cu toată
GRAIUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287333_a_288662]
-
în fraze fără legătură unele cu altele; pe scurt, unsprezece oameni, într-o celulă de închisoare, fiecare cu ticurile, gândurile lui, transmise cititorului doar fragmentar, sincopat. „Povestirea” nu are flux continuu, nu există nici conflict, nici personaje care să unească crâmpeiele de acțiune. Deseori, rarele „insule narative” sunt despărțite prin „aforisme”, de fapt fraze reluate din cărțile anterioare. SCRIERI: Viața minunată a lui Anton Pann (în colaborare cu Romulus Dianu), București, 1929; ed. 2 (Nastratin și timpul său), București, 1934; Dragoste
DAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286675_a_288004]
-
Îngrijește volumul postum de versuri de tinerețe Argotice ale lui Nichita Stănescu (1992). Dialog despre eroare și Schițe bucureștene (1975) grupează proze scurte, investigând universul vieții cotidiene contemporane, din diverse medii. Incomunicabilitatea, nostalgia, însingurarea, neliniștile difuze, povara existenței zilnice definesc crâmpeie de biografii comune sau „scene de gen” construite în perspectiva psihologiei comportamentiste. Narațiunea este adesea diluată de un descriptivism amintind de „școala privirii” și de Noul Roman, de notații introspective sau de inserturi eseistice. E o proză rafinată, cu un
CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286286_a_287615]
-
răsară desăvârșire infinită și necontenită pentru neamul său? Să samene în timp ceva nou și inexistent până la dânsul care să rămână și să devină izvor nesecat pentru creațiuni noi? Să plătească locșorul ocupat de el în lumea aceasta și scurtul crâmpei de timp ce i-a fost hărăzit, prin ceva în veci durabil chiar aici pe pământ, așa încât el, ca ins, deși fără a i se pomeni numele în istorie (căci e vanitate respingătoare setea după glorie), să lase totuși în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
dosare primea mai mulți bani decât un învățător, iar un funcționar din Ministerul Culturii mai puțin decât un om de serviciu din poliția politică. Toate cadrele erau îmbrăcate gratuit din cap și până la picioare (pp. 85-91). Din următoarele documente răzbat crâmpeie din viața acestora: aflăm că la începuturile instituției mulți dintre angajați nu știau să scrie, dar cereau insistent avantaje materiale. O parte dintre ei umblau, vorba germanului, după „Wein und Weib”, după vin și femei (pp. 71, 145, 198, 201-203
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a lor. Femeia își întocmește o adevărată listă de interdicții pe care singurătatea i le-a aruncat înăuntru sau afară, peste prag. Gesturile altădată firești, reflexele de cuplu, micile bucurii ale căminului conjugal sunt acum disparate și golite de conținut, crâmpeie din care fericirea domestică a dispărut: ,ŤNu mai am voie să mănânc supăť - doar n-am să pregătesc o oală de zeamă din care să mănânc la nesfârșit!ť ŤNu mai am de ce intra în magazinele duty-freeť - pe vremuri, intram
Femeia în fața oglinzii by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11277_a_12602]
-
lăsat opere, ci scrieri". Numeroși exegeți, printre care D. Popovici, Ov. Densusianu sau G. Oprescu, au cheltuit ani buni de studiu căutînd în devălmășia pătimașă a inspirației heliadiene "mărgăritarele". Nici unul nu s-a întors din temerara expediție axiologică fără un crîmpei din cu temei bănuita comoară. Ov. Densusianu descoperă cu entuziasm, ca și cum ar fi fost întîiul, acea "floare de lumină" care este balada Zburătorul, "fericită îmbinare a romantismului cu realismul". D. Popovici amintește înclinația veacului spre Utopie și nu omite făgăduiala
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15577_a_16902]
-
continuă să o facă doar din dragoste... sigur din dragoste pentru persoane de același sex. Una dintre aceste provocări este piesă După Traian și Decebal. Din filele istoriei gay în România, un spectacol de teatru documentar, realizat pe baza unor crâmpeie de material arhivistic și a câtorva interviuri făcute de Mihaela Michailov și Paul Dunca, într-un proiect dezvoltat cu sprijinul Salonului de Proiecte. Rezultatul exercițiului e o foarte interesanta lecție de istorie interpretată cu multă sinceritate și franchețe, si care
Teatrul istoriei recente: o scenă cu bunici () [Corola-website/Science/295804_a_297133]
-
am găsit în mașină! S-a tăiat singur! Ăsta nu-i copil, e o jivină sălbatică!... Polițistul ăla solid cu mutră de satrap, ras în cap și cu o cicatrice ca o rîmă pe obraz, din care se regăsea un crîmpei și pe bărbia osoasă și lătăreață, abia se stăpînea să nu-l bușească pe lungan. Ochii lui verzi ca veninul, scăpărau de repulsie și revoltă. Mergeau de-acum toți trei pe trotuar, prin mulțime, și lumea oprindu-se în loc, curioasă
Trei ceasuri rele by Radu Aldulescu () [Corola-website/Imaginative/14470_a_15795]
-
descoperim însă și nevoia de a înscrie tot ce aparține omului, în compoziții ca ""Buciumașul" (1947), "Dans Oșenesc" (1947), "Țărancă cu coșul" (1942), "La fân" (1958), "Recolta" (1960)" sau ""Horitoarea" (1958)", pentru că toate aparțin aceleiași viziuni, dominate de observarea unor crâmpeie de viață. Materialul său preferat, lemnul, accentuează volumele și le dă pregnanță în spațiul pe care îl propune substanța operei, în același timp valorificând sobrietatea stăvechimii. Admirația sa pentru țăranii simpli - cu care dealtfel a lucrat împreună și s-a
Gheza Vida () [Corola-website/Science/300727_a_302056]
-
voia întâmplării. Selectarea lor intră la calculul foarte precis al romancierului. Astfel, sunt zile de trecere, de radicală schimbare a condiției protagonistului (profesională, etică, morala și, de ce nu, umană). Discursul românesc are (instituind totodată, o anume convenție) alură de colaj: crâmpeie de meditație nedisimulată, „serioasă”, autentic tensionată, se amestecă, după o regulă a imprevizibilului, cu versuri mai mult sau mai puțin cunoscute (inventate), cu fragmente din texte de muzică rock, cu decupare din/de personaje celebre, etc., totul, subordonat inerției funcționării
Eugen Mihăescu (scriitor) () [Corola-website/Science/308152_a_309481]
-
40 de ani. Sub directoratul lui Dinu Săraru (2001 - 2004), a definitivat, după o muncă susținută, reamenajarea Muzeului Teatrului Național, multă vreme închis. Deschiderea a avut loc la data de 14 decembrie 2001, după 23 de ani în care exponatele, crâmpeie din spectacole memorabile, și-au așteptat vechiul public, ca și pe mai noii spectatori ai generației tinere, dornici să cunoască istoria teatrului. La Premiile Naționale din domeniul teatrului (stagiunea 2002 - 2003), acordate de Ministerul Culturii și Cultelor, i-a fost
Ionuț Niculescu () [Corola-website/Science/306502_a_307831]
-
269-289; "Recepționarea operei lui Nicolae Bălcescu în Transilvnaia", în “Studia et acta Musei Nicolae Bălcescu”, (Muzeul Memorial Nicolae Bălcescu, Bălcești pe Topolog - Vâlcea), IV, 1976, p. 115-131; "Bonifaciu Florescu și Memorialul transilvănean de la 1882", ibid., p. 135-147; "Luministul Samuil Vulcan. (Crâmpeie inedite)", în “Crisia”, (Muzeul Țării Crișurilor, Oradea), X, 1980, p. 583-587; "Ordonanțele școlare ale lui Moise Fulea în Sălaj", în “Acta Musei Porolissensis”, (Muzeul Județean Zalău), XI, 1987, p. 537-582; "Alexandru Sterca Șuluțiu în apărarea lui Iancu de Hunedoara", ibid.
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
și despre cartea sa „Hora vieții” în vara și toamna anului 2001, an jubiliar pentru poet, considerat și „Anul Motrescu” în Bucovina. Este prezent și în almanahul tuturor românilor Apă vie-2002, unde Nicolae Motrescu (fratele poetului) ne prezintă doar un crâmpei din șirul de materiale consacrate lui Ilie Motrescu (ce au fost publicate într-un șir de ziare și reviste începând cu anul 1999 și până în prezent), cu titlul Moartea unui poet. Tot aici scriitorul Emilian Marcu publică textul Și-mi
Ilie Motrescu () [Corola-website/Science/302407_a_303736]
-
Muzeul este structurat în cinci secțiuni, cu exponate valoroase, obiectele fiind studiate și evaluate de cercetători avizați. De la oasele de mamut descoperite pe Dealul Cerului, scoicile din Dealul Căzăceilor, până la costumele populare purtate de strămoșii actualilor săteni, toate exponatele sunt crâmpeie de istorie și tradiție care îi fac pe locuitorii din Dobriceni să fie mândri de originile și de trecutul lor. Doar într-o vitrină, câteva bancnote scoase din circulație acum câțiva ani și două-trei obiecte rămase de la Revoluția din 1989
Muzeul din Dobriceni () [Corola-website/Science/312173_a_313502]
-
dirijor maestrul Nicolae Botgros Alte inregistrări ""Când te desprinzi de automatismele care tind să îți spună că muzica populară este o prezentare anostă de costume curățele și interpreți țepeni și de prejudecata că sonoritățile contemporane abia reușesc să surprindă un crâmpei autentic, poți avea surpriza să dai peste ceva valoros. Tânăra interpretă de muzică populară, Izabela Tomița, este un exemplu în acest sens, demonstrând că, dincolo de imaginea sa, de altfel foarte agreabilă, există și substanță, există conținut, există valoare. Cariera de
Izabela Tomița () [Corola-website/Science/311516_a_312845]
-
anului 2003, la inițiativa și cu efortul financiar al preotului paroh Gabriel Herea, s-a început restaurarea acestei case, fiind reconstituită atmosfera de secol XIX. În vara anului 2007 s-a deschis aici un muzeu, ce își dorește să reconstituie crâmpeie din viața preotului bucovinean din secolul al XIX-lea. Casa adăpostește o bogată colecție etnografico-religioasă, fiind reconstituit interiorul casei parohiale din secolele XVIII - XIX. Sunt expuse fotografii realizate de Leca Morariu la Pătrăuți, în anul 1919, precum și scrisori primite de
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]
-
operei lui este constituit de legătura dintre ființa noastră trecătoare și pământul etern. Apreciază patriarhaismul fermecător din "Biserica Năruită". Mamina este descrisă ca un roman al devotamentului, al credinței strămoșești și al legăturii dintre om și pământ. Cohortele morții sunt crâmpeie din războiul Unității, prinse de un adevărat artist. Victor Durnea remarcă un talent cert de povestitor, un lirism molcom, întemeiat pe o reală sensibilitate față de natură și de soarta lumii de la țară, o undă de umor ce învinge uneori tonul
Alexandru Lascarov–Moldovanu () [Corola-website/Science/310853_a_312182]
-
neamul Niculeștilor, de origine din Arada, în Țară Moților. Un deceniu mai tarziu, Horea a jucat un rol principal în desfășurarea răscoalei țărănești de la 1784, intrând, prin martiriul sau, în istoria națională. Datorită acestui destin unic, documentele vremii au surprins crâmpeie din viața lui. Se cunosc, de asemenea, mai multe imagini de epocă cu acest meșter de biserici, care, altfel, era menit să rămână anonim. până la 1773: Vechea biserică a ars. Slujba s-a ținut într-o casă de lemn până la
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
poetică a lui Tudor Arghezi. Limbajul este de o duritate extremă și marchează ruperea totală față de valorile trecutului: "„Cu un urît mirositor vocabular [...], Arghezi nu face în poezie decât ceea ce a făcut Picasso în pictură, introducând ca material artistic excrementele... Crâmpeie de frumusețe adevărată se mai întâlnesc pe ici-colo în poeziile lui Arghezi...”" În anul 1950 se înființează Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu” cu scopul de a forma o nouă generație de scriitori în Republica Populară Romînă. Într-
Realism socialist () [Corola-website/Science/305902_a_307231]