1,970 matches
-
brazdelor mari, nimereau pe cei trei minunați ochișori învăscuiți pe o mică mărgică de sticlă, abia cît e bobul de nohot; sau, cînd, lunecînd în ispită, pe rînd, cîte unul, cercau inelușuș de fildeș țîșnit rostogol spre lumină prin vreo crăpătură de bulgăre care, fusese și el zdruncinat cu puternicul vărf al brăzdarului. Cine mai știe de cîte ori, veseli, ne-am tot aplecat să luăm ori o secere verde de bronz care, tare vioaie, ba, chiar și sfătoasă, dovezi arăta
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
pietre, au fost puși la cazne, au fost tăiați cu fierăstrăul, au murit uciși cu sabia, au pribegit în piei de oaie și în piei de capră, lipsiți, strâmtorați, rău primit, rătăcind în pustii, în munți, în peșteri, și în crăpăturile pământului, ei, de care lumea nu era vrednică (Evr. 11, 37-38), ca unii care nu priveau la cele ce se văd, ci tot timpul doar la Dumnezeu și la cele ce nu se văd, pentru că cele ce se văd sunt
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
mormânt. Nu e mort, n-o să mai pot locui aici”. Ca și la Maeterlinck ori Ibsen, orice încercare de a închide ermetic spațiul uman pentru a-l proteja se dovedește zadarnică. Degeaba se străduiește un personaj din Visul„ să astupe crăpăturile de la ferestre lipind fâșii de hârtie. Iar în spatele ușilor se ascund întotdeauna taine înspăimântătoare, așa cum se întâmplă (tot în Visul...) cu acea ușă având un ornament în formă de trifoi pe care Portăreasa nu a văzut-o niciodată deschisă, acea
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
nu-i afecta viitorul muncii (era fără viitor Încă de când găsise turnul părăsit și Îi venise ideea), ci timpul necesar pentru a o duce la bun sfârșit. Gândindu-se la toate acestea, și-a trecut, Îngrijorat, buricele degetelor peste evantaiul crăpăturilor minuscule ce se Întindeau peste partea cea mai finisată a frescei, pestre tușele negre și roșii care alcătuiau contralumina asimetrică, poliedrică, a zidurilor cetății vechi ce ardea În depărtare - Bosco, Goya și doctorul Atl, printre alții: mâinile omului, naturii și
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
produse de intemperii, eroziuni și salitra mării din preajmă. Într-un fel, era și o luptă cu timpul, al cărui caracter liniștit nu-i ascundea victoria inexorabilă. Deși nici măcar asta, conchidea Faulques cu un vechi fatalism profesional, căci văzuse ceva crăpături În viața lui, n-avea prea mare importanță. Durerea - un junghi ascuțit În coaste, deasupra șoldului drept - a sosit la fix, fără să se anunțe de astă dată, punctuală la Întâlnirea pe care o aveau la fiecare opt sau zece
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
o ușoară problemă de focalizare; dar a treia era limpede și deslușită. Fata era tânără și transparent frumoasă, În ciuda cicatricei care Îi marca orizontal bărbia și buzele crăpate - aidoma fisurilor ivite acum pe frescă - de boală și sete. Totul, cicatricea, crăpăturile de pe buze, degetele fine și osoase ale mâinii de lângă față, liniile frunții, ușoara insinuare a sprîncenelor, fondul țesăturii romboidale a micuței rogojini păreau să se unească În lumina ochilor, În licărul luminii din pupilele negre, În resemnarea ei neclintită și
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
cu spatele lipit de pietrele tocite de trei sute de ani de vânt, soare și ploaie, Faulques nu putea zări marea, dar izbutea să distingă În depărtare licăririle farului de la Capul Rău și auzea vuietul mării jos, pe stânci, la picioarele crăpăturii spre care se Înclinau siluetele pinilor, aidoma unor sinucigași nehotărâți În contralumina lunii galbene În descreștere. Ținea În mâini paharul cu coniac, pe care Îl umpluse iar după ce musafirul plecase fără să-și ia rămas-bun; plecarea lui părea o pauză
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
nota: chiar dacă nu pare, În haos există ordine. Și fisura aceea din perete - una dintre atâtea altele - făcea parte din haos. În ciuda tencuielii groase din ciment și nisip, cu care Faulques chituise zidul circular al turnului de veghe, una dintre crăpăturile cele mai mari progresase cu alți câțiva centimetri În ultimele săptămâni. Și afecta deja una dintre zonele pictate ale frescei, Între negrul fumăraiei și orașul care ardea pe deal În contralumini geometrice, pe fundalul unor vâlvătăi, care Îi reușise foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
aplicat cu spatula și repictat pe deasupra; dar acesta nu schimba lucrurile prea mult: fisura Își urma, În tihnă, progresul implacabil. Pe când Își curăța griul și albastrul de pe degete cu o cârpă și un pic de apă, Faulques a privit resemnat crăpătura din perete. La urma urmelor, s-a consolat, totul făcea parte din criptogramă. Zigzagul din haos și sensurile lui oculte. Și natura, și-a amintit, avea pasiunile ei. Din această perspectivă, a privit multă vreme traiectoria fisurii: punctul ei de
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
ansamblului social, și aduc dovada fragilității ei. Dorința fizică se strecoară acolo unde se credea că ordinea economică eradicase totul și-și impusese domnia absolută. Neprevăzutul trupului vine să clatine solidul edificiu conjugal și, luat cu asalt, acesta își dezvăluie crăpăturile, fără să se dărâme totuși. Din recunoașterea acestei situații se hrănesc, de pe poziții opuse, drama - care pune în lumină zbuciumul și frământările unui cuplu conflictual - și comedia - care, deși ajunge la aceleași concluzii, dă la iveală mai ales încurcăturile, agitația
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
acțiune; acul; adunare; ajutor; alergare; amesteca; aparate; apleca; arid; aruncă; ascunde; ascuns; ascunse; atenție; bani la loto; băgăcios; bălării; băț; bățul; benzină; bijuterii; bogăție; buni; în buzunar; calul; candela; la cap; capul; cardul; carte; cartea; cec; cheltuială; ciudat; coada; combustibil; crăpătură; critic; cu; cunoștințe; în cuptor; curaj; curiozitate; degeaba; degete; depărtare; dop; în dulap; enervant; face; fecior; flori în apă; folositor; forță; frigider; frivol; fură; găina; gărgăuni; geanta; groapă; gură; în gură; haine; implementa; incest; indiferență; indiscret; inel; infiltrare; inoportun; a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); rău (2); recoltă (2); roade (2); sec (2); secetă (2); tare (2); trist (2); uscăciuni (2); vin (2); abstinență; Africa; anuală; arde; ardere; ariditate; arși; arșița; atac; bani; belșug; fără bere; biblie; calc; călduroasă; ceartă; chin; chip; cîmpie; cosit; crăpătură; crăpături; crîncenă; cruntă; cumplită; decupare; deficit; depravare; depresie; deșertăciune; devastatoare; dezastru; distrugătoare; dorință; durată; Egipt; engleza; evada; fete; foc; frig; galben; grea; greutate; grîu galben; groaznică; hrană; de idei; izvor; îndelungată; însetare; însetat; lacrimi; lipsa apei; lipsa ploii; lungă; lut
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
rău (2); recoltă (2); roade (2); sec (2); secetă (2); tare (2); trist (2); uscăciuni (2); vin (2); abstinență; Africa; anuală; arde; ardere; ariditate; arși; arșița; atac; bani; belșug; fără bere; biblie; calc; călduroasă; ceartă; chin; chip; cîmpie; cosit; crăpătură; crăpături; crîncenă; cruntă; cumplită; decupare; deficit; depravare; depresie; deșertăciune; devastatoare; dezastru; distrugătoare; dorință; durată; Egipt; engleza; evada; fete; foc; frig; galben; grea; greutate; grîu galben; groaznică; hrană; de idei; izvor; îndelungată; însetare; însetat; lacrimi; lipsa apei; lipsa ploii; lungă; lut; matca
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); tare (2); viteză (2); accelerație; activitate; Ahile; lui Ahile; ajutor; aleargă; amintire; animal; de animal; barieră; bătută; bocanc; bocanci; burete; busuioc; călătorie; călătorii; călca; călcat; cap; carp; casetofon; cauciuc; cercetător; ciorap; ciorapi; ciupic; cizmă; de cizmă; cofetărie; corp; crăpată; crăpătură; cui; deja; deplasare; desculț; drum; dulce; excursie; familie; de femeie; fină; forță; fotbal; fuga; fugă; fuge; gașcă; gheață; ghimpe; gîdilat; a gîdili; de gîscă; grea; gros; început; jar; jos; laba (piciorului); labă; șlapi; luptă; Maica Domnului; masaj; la mașină; membru
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Același însemn CR era trecut și pe dosarul tatălui meu consultat la CNSAS. Și despre viața din închisorile peripraviene au scris unii deținuți. Din colonia Grindu “puiul” lagărului Periprava, Cătălin Ropală își amintește că din cauza stării de distrofie avea niște “crăpături până la sânge la degetele de la mâini”, pe care un doctor le tăia la margine cu un bisturiu improvizat. Ulterior deținuții din Grindu au fost duși în colonia mamă de la Periprava, pe un vifor năprasnic de le-au înghețat urechile 116
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
furcă, că la din contra, i-ar da sărăcie. Să nu lași furca culcată, că e rău de junghi. (Gh.F.C.) Furnică Să nu mănînce furnicile din laptele unei femei, că-i va pieri țîța. Cînd ies furnici multe dintr-o crăpătură, are să ploaie. E semn de mare sărăcie și lipsă cînd sînt multe furnici pe jos, cu aripi. Cînd cineva vorbește sara de pui de vrabie sau de altceva, îl mănîncă furnicile. Ouăle de furnici mari sînt cele mai bune de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dai mămăligă caldă la cîni, că turbă. Să nu tai mămăliga cu ața de jos în sus, că se scumpește păpușoiul. Cînd mămăliga se taie-n două pe masă, te călătorești. Cînd pe mămăliga ce vei face vor fi dungi, crăpături, e semn că ai să faci drum mare sau mic, după cum vor fi și dungile pe mămăligă. Cînd crapă mămăliga ai să faci un drum. încotro este crăpătura, într-acolo ai să pleci. Cu mămăligă găsită dacă te ungi peste
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
masă, te călătorești. Cînd pe mămăliga ce vei face vor fi dungi, crăpături, e semn că ai să faci drum mare sau mic, după cum vor fi și dungile pe mămăligă. Cînd crapă mămăliga ai să faci un drum. încotro este crăpătura, într-acolo ai să pleci. Cu mămăligă găsită dacă te ungi peste negei, ei pier. Femeile care vor copii să mănînce mălai măcinat la moară nouă și să bea apă de la fîntînă nouă. (Gh.F.C.) Măr E a belșug să scuturi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că va naște întîi copil. Buricul ce cade la copilul mic se învălește bine și se bagă în o gaură de la podelele casei, de voim ca următorul copil să fie băiat. De vom pune buricul sub coardă* sau în vreo crăpătură, va fi fată copilul următor. Femeia să nu stea pe troacă și pe piuă, că face numai fete. Pentru ca o femeie să nască o fată, să nu mănînce carne de vițel ori de bou, ori de țap, berbece, rățoi, cucoș
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
după pieptene pe la nas, că faci bube. Cînd te piepteni și-ți cade pieptenele din mînă e semn că vei păți ceva; însă dacă-l vei șterge îndată de-o petică, nu-ți va fi nimic. „Plesniți“ sînt la oameni crăpături la limbă și provin din faptul că te-a adăpat* de pe pieptene. De Sf. Dumitru nu se piaptănă, că-i primejdios de lupi. Se zice că dacă a furat cineva un pieptene și moare, apoi ies pe dîn sul o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de femeie să fie ascunse în penumbra ștrampilor (strumpfhosen, în germană înseam nă pantaloni cu ciorap). Pentru că partea de jos a corpului a fost dintotdeauna ascunsă în așa fel, încât să fie ultima accesibilă, chiar dacă la modă sunt fustele scurte, crăpăturile sau... aparent nimic. În schimb, partea care este cea mai accesibilă de departe la o femeie este părul. Părul ca un steag Omul este singura specie al cărei păr crește aparent nelimitat. Cărțile de recorduri abundă în exemple de persoane
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
o femeie care se machiază nu vorbește cu fața, ci cu trupul. Acela care o întâlnește privește fugitiv pe fața ei, o înca drează în categoria femeilor ușoare, apoi trece la trup pentru a vedea ce i se-arată: o crăpătură prin care pi ciorul se ghicește până sus, o bluză mai transparentă prin care sânii așteaptă să fie remarcați, o fustă strâns mulată pe fund care cere o evaluare din spate... O gură bună de gustat Gura este una dintre
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
confruntare fizică. În haine de oraș Uitându-se pe stradă după fete, băieții le văd îmbrăcate. Mai mult sau mai puțin provocatoare, hainele fetelor nu vor putea ascunde niciodată corpul în întregime. Privirile pătrun zătoare ale băieților caută picioarele prin crăpătura fustei, forma sânilor prin bluză, dimensiunile feselor pe la spate... A vedea chiloții unei femei privind sub fusta ei este o mare realizare, chiar dacă aceiași chiloți pot fi priviți în voie pe plajă. Așadar, interesează ceea ce nu e permis în acel
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
dulce și atrăgător. Această caracteristică valoroasă a lor face ca, după ce au fost împrăștiate pe sol, să atragă insectele, în special furnicile care consumă acest țesut îmbrăcător, odată cu acesta transportândule la distanțe mari față de plantă și chiar ascunzându- le în crăpăturile formate la suprafața solului; contribuie prin aceasta la însămânțarea naturală a speciei. Sub acest strat gelatinos și foarte puternic pigmentat, se află tegumentul propriu - zis al seminței care are culoarea maroniu - deschis cu suprafața ușor rugoasă cu mici striațiuni. Tegumentul
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
cum a început, cu incertitudinea naratorului-personaj, care nu poate distinge între vis și realitate. Sfârșitul este dalian: Eram în craniu, în craniul calului, în splendidul și uscatul gol al oaselor lui uscate. Era odaia mea, o odaie ca oricare? Erau crăpăturile pereților crăpături adevărate? În care colț mă uitam regăseam craniul, interiorul de ivoriu și oase, crăpăturile pereților nu erau decât încheieturile cu care se strângeau oasele. Și rândul acela de obiecte galbene și lungi, rânjind la mine. Erau cărți sau
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]