2,854 matches
-
riguroși și obiectivi. În opinia și viziunea mea, scriitorul-teolog de la Gândirea este simptomatic pentru ceea ce aș numi „criza platonică” de structură a culturii ortodoxe ca soluție a relației cruciforme între cer și pământ, între mistică și politică, proprie creștinismului. Nichifor Crainic a refăcut, ca și Nae Ionescu și emulii lor, parcursul gândirii și „drama vieții lui Platon” descrise profetic de Vladimir Soloviov într-un eseu cu acest titlu publicat în anul 1898. După ce într-o primă fază, în Banchetul, exalta forța
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
Republica, opera de maturitate, și, mai ales, Legile, ultima sa operă, ni-l arată pe ultimul Platon făcând apologia unei cetăți de tip totalitar și a obscurantismului, precum și în căutarea unui tiran care să o realizeze. Tot astfel și Nichifor Crainic, plecat în anul 1926 de la mistica Bisericii și creștinismul iubirii al lui Dostoievski, sfârșește după anul 1937 în utopia și tirania represivului stat etnocratic și pasiunea pentru dictaturi. Dincolo de această lecție negativă, scump plătită de doctrinarul politic, Nichifor Crainic teologul
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
Nichifor Crainic, plecat în anul 1926 de la mistica Bisericii și creștinismul iubirii al lui Dostoievski, sfârșește după anul 1937 în utopia și tirania represivului stat etnocratic și pasiunea pentru dictaturi. Dincolo de această lecție negativă, scump plătită de doctrinarul politic, Nichifor Crainic teologul ne dă o lecție pozitivă permanentă, prin care a influențat în chip decisiv destinul teologiei ortodoxe contemporane, fiindcă ea a fost asumată și desăvârșită la Sibiu de pr. Dumitru Stăniloae. Crainic a fost nu numai cel care a înțeles
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
lecție negativă, scump plătită de doctrinarul politic, Nichifor Crainic teologul ne dă o lecție pozitivă permanentă, prin care a influențat în chip decisiv destinul teologiei ortodoxe contemporane, fiindcă ea a fost asumată și desăvârșită la Sibiu de pr. Dumitru Stăniloae. Crainic a fost nu numai cel care a înțeles că nu se poate face Ortodoxie fără „gândire”, fără cultură, literatură și artă. Și în acest sens el a fost, cum bine sublinia în anul 1940 istoricul bisericesc mărturisitor Teodor M. Popescu
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
spre culmea cea mai înaltă a teologiei și a redescoperit mistica ortodoxă, floarea spiritualității creștine, Olimpul cugetării teologiei, grădina edenică a sentimentului religios, care zăcea în cărți necercetate și neînțelese, părăsită la periferia intereselor științifice ale teologiei”. În teologie, Nichifor Crainic a fost „un descoperitor și un creator”, un deschizător de orizonturi cerești. Și nu are voie să fie uitat. Este regretabil faptul că personalitatea lui Nichifor Crainic, în care lumina covîrșește totuși umbrele de care n-a fost lipsită, întîrzie
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
necercetate și neînțelese, părăsită la periferia intereselor științifice ale teologiei”. În teologie, Nichifor Crainic a fost „un descoperitor și un creator”, un deschizător de orizonturi cerești. Și nu are voie să fie uitat. Este regretabil faptul că personalitatea lui Nichifor Crainic, în care lumina covîrșește totuși umbrele de care n-a fost lipsită, întîrzie, în pofida valului de (re)editări și a discretei sale reconfirmări ca membru titular al Academiei Române (22 noiembrie anul 1994), să fie tratată așa cum s-ar cuveni într-
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
am avea de învățat din el, vorba gânditorului și filozofului Constantin Noica, decât dezvățul... Material documentar realizat de Dr. Stelian Gomboș https://steliangombos.wordpress.com/ Referință Bibliografică: „Pro Memoria �' Anul comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului” Nichifor Crainic �' Teologul misionar printre intelectuali, Apologetul ori Propov� / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2302, Anul VII, 20 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
preoți, prin postul de bună-voie întărit cu cel impus de călăi, prin milostenii față de cei mai slabi, prin smerenie și îndelungă răbdare, prin meditații religioase; prin memorări de poezii potrivite situației, cele mai multe creații ale poeților consacrați, veterani ai închisorilor: Nichifor Crainic, Radu Gyr și alții; prin învățare de limbi străine, prin îmbogățirea cunoștințelor, folosind scrisul cu acul: pe pereți, pe pingele, pe centuri, ca și prin comunicările dintre celule prin alfabetul Morse etc. Toate acestea alcătuiau o întreagă Pravilă a Claustraților
DESPRE CRUCE, MARTIRIU ŞI SUFERINŢĂ ÎN VIAŢA, OPERA, GÂNDIREA ŞI ACTIVITATEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU DE LA MĂNĂSTIREA TIMIŞENI, JUDEŢUL TIMIŞ (1915 – 2003)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr [Corola-blog/BlogPost/344096_a_345425]
-
în Cartea Vieții prin această formă de pietate. Versurile excelează prin sinceritatea trăirii, prin acuratețe, prin frumusețea metaforică. Din comoara spiritualității religioase a clasicilor, coordonatorul ediției, scriitoarea Elena Armenescu a selectat poeme din creațiile autorilor: Mihai Eminescu, George Coșbuc, Nichifor Crainic, Vasile Militaru, Radu Gyr, Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Octavian Goga, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Adrian Maniu, Magda Isanos, Ioan Alexandru, Daniel Turcea, Zorica Lațcu, Grigore Vieru, Leonida Lari, alături de scriitori mai puțin cunoscuți: Al. T. Stamatiad, Valeriu Gafencu, Alexei Mateevici
POEŢI ROMÂNI SLĂVIND DUMNEZEIREA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343547_a_344876]
-
82 PANCZEL JUDIT KATALIN Activ Specialist 1311/1392 Alba 83 LEAH IULIANA CORNELIA Activ Principal 1334/1415 Alba 84 LETERNA SIMONA ELENA Activ Principal 1335/1416 Alba 85 GHIDĂU DELIA CORNELIA Activ Principal 1336/1417 Alba 86 PLUGAR IULIA-MARIA Activ Principal 1337/1418 Alba 87 CRAINIC ADRIANA Activ Principal 1338/1419 Alba 88 CRISTEA POMPILIA-CAMELIA Activ Principal 1339/1420 Alba 89 HUCIU NICUȚA-NICOLETA Activ Principal 1340/1421 Alba 90 HĂȚIȘI ALEXANDRA SIMONA Activ Principal 1341/1422 Alba 91 GRUIAN IULIA-MIRELA Activ Principal 1342/1423 Alba 92 COSTEA CLAUDIA-MONICA Activ Principal
REGISTRUL NAȚIONAL din 18 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278718]
-
Activ Principal 3268/3594 Arad 592 FLOREA TATIANA-ROZALIA Activ Principal 3315/3641 Arad 593 CAPRIȘ ȘTEFAN Activ Specialist 3342/3668 Arad 594 VAIDA TEODORA-CODRUȚA Activ Principal 3371/3697 Arad 595 ȘPIR MANUELA Activ Principal 3442 Arad 596 PĂUȘAN DANIEL-PETRU Activ Principal 3527 Arad 597 CRAINIC ALINA-ELENA Activ Principal 3470 Arad 598 PAVICSITS DANIELA LILIANA Activ Specialist 3471 Arad 599 SABOU MARIA LUMINIȚA Activ Principal 3472 Arad 600 MANEA ELENA Activ Principal 3473 Arad 601 BOHUȘ ANCA-ELENA Activ Principal 3474 Arad 602 BUGARIU CECILIA -BIANCA Activ
REGISTRUL NAȚIONAL din 18 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278718]
-
îți lasă vreme s-o mai întinzi odată,Ajungi pe negândite condus de un sobor,La locul tău cel veșnic, în cripta-ntunecată.De-aceea om pribeag, nu amâna unireaCu Dumnezeu căci iată, de furi vei fi răpit,... XXII. NEPĂMÂNTEANUL CRAINIC, de Rodica Constantinescu , publicat în Ediția nr. 2150 din 19 noiembrie 2016. Privesc parcă în transă spre-a cerului cărare, Căci am primit solie la ceas de rugă, tainic, Un gând curat îmi spune că undeva în zare M-așteaptă
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
Constantinescu , publicat în Ediția nr. 2150 din 19 noiembrie 2016. Privesc parcă în transă spre-a cerului cărare, Căci am primit solie la ceas de rugă, tainic, Un gând curat îmi spune că undeva în zare M-așteaptă răbdător nepământeanul crainic. Alerg cu pași de vânt, ca lupii să n-audă, Căci sigur m-ar răni în tot ce am mai sfânt, Făcându-mă vasal pe-a lor neagră feudă Unde să fiu legat prin strașnic jurământ. Și îmi apare-n
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
din hiacint Și văd Copacul Vieții ce-atinge nemurirea, ... Citește mai mult Privesc parcă în transă spre-a cerului cărare,Căci am primit solie la ceas de rugă, tainic,Un gând curat îmi spune că undeva în zareM-așteaptă răbdător nepământeanul crainic.Alerg cu pași de vânt, ca lupii să n-audă,Căci sigur m-ar răni în tot ce am mai sfânt,Făcându-mă vasal pe-a lor neagră feudăUnde să fiu legat prin strașnic jurământ.Și îmi apare-n drum
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
târziu? Televiziune cu program redus Ora 20. Încerpe programul la televizor: ceasul, indicând ora exactă, urmat de imnul național, pe muzica lui Porumbescu și versurile lui Ceaușescu, iar apoi saigla emisiunii de știri „Telejurnal”. Îndată, ecranul se umple de figura crainicului, care își repetă - de ani și ani - poezia: „Tovarășul Nicolaie Ceaușescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, președinte al Republicii Socialiste România, miner de onoare, erou între eroii neamului, cel mai iubit fiu al poporului” ... „împreună cu tovarășa
AMINTIRI DIN „EPOCA DE AUR” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381836_a_383165]
-
numite ori angajate de către comercianți să strige laude în spații publice, despre calitatea obiectelor, produselor, mărfurilor acestora, pentru a fi auzite de cât mai mulți cetățeni. Cred că nu este greșit dacă afirmăm că metoda „strigătorilor” a fost preluată de crainicii moderni, adică de cei care, azi, difuzează reclame radio sau TV! După inventarea presei tipografice - 1453, Johann Gutenberg - pornind de la „fluturașii” de hârtie, pe care se înscriau cuvinte sau simboluri ale unor bresle de producători ori creatori de bunuri diverse
REVISTE – IMPACT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380225_a_381554]
-
Seminarul și Facultatea de Teologie la Chișinău, iar în anul 1940 a intrat ca frate la Mănăstirea Frăsinei din județul Vâlcea, ctitoria Sfântului Ierarh Calinic, unde după război va fi și călugărit sub numele de Paulin. Discipol al lui Nichifor Crainic (cel mai strălucit profesor al Facultății de Teologie de la Chișinău în perioada interbelică), dar și al lui Gala Galaction, a căutat să-i urmeze atât pe calea scrisului, cît și a misionarismului ortodox (cu implicită tentă națională). Sub regimul antonescian
PĂRINTELE ARHIMANDRIT PAULIN LECCA (1914-1996) – MONAHUL SCRIITOR, TRĂITOR ŞI CĂRTURAR, COMEMORAT ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/380191_a_381520]
-
dar plina de învățăminte - istorie românească a secolului 21. „Frumosul divin în opera lui Dostoievski”, Editura „Discipol”, București, 1998 (cel mai important studiu despre Dostoieski scris de un teolog român, după faimosul curs Dostoievski și creștinismul rus al lui Nichifor Crainic); „Rugăciunea vameșului”, Editura „Christiana”, București, 1998; „Cum să citim Biblia în învățătura Sfinților Părinți”, Editura „Sophía”, București, 1999. A tradus mult și din rusește (Igor Smolici, „Din viața și învățătura stareților”, Editura „Anastasia”, București, 1997; Serghei Bulgakov, „Icoana și cinstirea
PĂRINTELE ARHIMANDRIT PAULIN LECCA (1914-1996) – MONAHUL SCRIITOR, TRĂITOR ŞI CĂRTURAR, COMEMORAT ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/380191_a_381520]
-
de actualități. Menite să dea o mână de ajutor aparatelor de propagandă ale puterii, jurnalele sonore de acest tip, peste tot in lume unde a existat totalitarismul, aveau funcția de a ține poporul conectat la realizările socio-culturale, cum se exprimă crainicul, „pe drumul construirii socialismului”. Așa se face că Actualitățile săptămânii nr. 1 (6/1947) anunță vizită poetului rezistenței Louis Aragon și a premiatei cu Goncourt, Elsa Triolet, la București. Aparatul de filmat îi surprinde pe 30 iulie 1947 oferind autografe
JULES PERAHIM de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/379408_a_380737]
-
luna albastră Prăbușite-n sunete, prin goarna-i visătoare Înviind din cenușă o pasăre măiastră Îngerul cu aripi de jar o să-nvioară Glasuri de clopot pe-o strună de vioară. Tanka Îngerul cântă Simfoniile lumii Cu aripi de jar E crainicul binelui În lecțiile vieții. Citește mai mult ELISABETA IOSIFSIMFONIA ÎNGERULUIPlânge Îngerul păzitor cu aripi aprinseTristețile lumii. Anunță din Astral,Durerile. A strâns în alămurile sale stinse Previziunile din alte lumi de memorial.Dureri neștiute, cu gust de stele-amareTrimise ca un
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
gust de stele-amareTrimise ca un semn prin luna albastrăPrăbușite-n sunete, prin goarna-i visătoare înviind din cenușă o pasăre măiastrăîngerul cu aripi de jar o să-nvioarăGlasuri de clopot pe-o strună de vioară.Tankaîngerul cântăSimfoniile lumiiCu aripi de jarE crainicul bineluiîn lecțiile vieții.... XXXI. ELISABETA IOSIF POEZIA IUBIRII, de Elisabeta Iosif , publicat în Ediția nr. 1802 din 07 decembrie 2015. POEZIA IUBIRII Am strâns într-o eșarfă Dealul. Și i-am șoptit Să nu fugă de toamna iubirii Aflată sub
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
ai noștri sfinți, martiri, eroi/ în urma lor,/ prin toate!” (Traian Dorz) „Întrebat-am luminata ciocârlie,/ candela ce leagănă-n tărie/ undelemnul cântecului sfânt:/ -Unde sunt cei care nu mai sunt?/ Zis-a ciocârlia: -S-au ascuns/ în lumina Celui Nepătruns!” (Nichifor Crainic) Lacrimile Suferințelor unui Neam creștin sunt ca Magii ce urcă în lumină de gând, în mireasmă de cuvânt, în lucrare de har, la ieslea Cuvântului s-aducă cântare, să-L îmbrace-n lumină ca într-o haină, cu chipul Lui
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
grilajul des/ Rânjește guri de fier/ În semn că pot să ies/ Cu sufletul spre cer.// C-am fost făcut să n-am/ Pe-acest pământ nimic,/ Ca pasărea pe ram/ Cobor și mă ridic.”[Aiud, 7 Mai, 19949] (Nichifor Crainic, Cântec de după Gratii-Șoim Peste Prăpastie Versuri Inedite Create în Temnițele Aiudului. Ed. Roza Vînturilor, București, 1990) Sufletele miilor, zecilor și sutelor de mii de creștini cu aripile lor de credință, cu neaua cugetelor împodobite-n Imnele Nașterii Domnului, cu harul
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
Cucul cântă, mierle, presuri-/ Cine știe să le-asculte?/ Ale păsărilor neamuri/ ciripesc pitite-n ramuri/ Și vorbesc cu-atât de multe/ Înțelesuri.” (Eminescu, Poezii. Ed. pentru Literatură, Buc. 1965) „Un om de geniu, spunea alt mare geniu, poet-filosof-teolog, Nichifor Crainic, îngenunchează în fața Sfintei Fecioare. Smerenia, condiție inițială a rugăciunii, îl face să-și vadă întreaga măreție ca pe o adâncă nimicnicie. Oricine ai fi, în fața cerului și a veșniciei, simți că nimica nu ești cum a zis el altă dată
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
stare sufletească are două naturi: una lumească, naturală, filosofică, alta harică, cerească, creștină. Cea creștină are genă religioasă, biblică, un pesimism-optimist sau un pesimism-eminescian, ce urcă întru: <> și „Credința zugrăvește icoanele-n biserici. „Geniu după chipul lui Dumnezeu, mărturisește Nichifor Crainic, gânditor, poet, teolog, deținut politic, mărturisitor, român, creștin-ortodox, academician de aur, admirându-l pe Eminescu, păstrând sub ruine sufletești ardoarea adorării, pe deasupra genunilor sale filosofice planează zborul în lumina divină al Luceafărului.” (Gândirea, anul IX, nr. 1-3/ 2000,p. 72
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]