1,492 matches
-
mare pentru că deocamdată influența Papei în statele pontificale și îndeosebi în țările latine era suficient de mare, în plus, Inchiziția reprezenta o barieră greu de trecut. Pentru realizarea acestui scop, în 176, Napoleon trece Alpii și se năpustește asupra capitalei creștinătății. Papa Piu al VI-lea refuză condițiile zdrobitoare impuse, ceea ce-l face pe Napoleon să ocupe teritoriile pontificale și să scrie Directoratului „s-a isprăvit cu autonomia statelor Bisericii”. Prin generalii săi, Alexander Berthier și Andreea Massena, Napoleon a reușit
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
că în milostenie se sintetizează toate virtuțile vieții creștinești. „Tu cel sărac împrumută-L pe Dumnezeu cel bogat’ spunea el ca îndemn la facerea de bine. Minunatele înfăptuiri ale acestui mare sfânt, aparținând spațiului oriental al creștinismului, va stârni admirația creștinătății și va constitui îndemnul de a extinde aceste așezăminte care vor deveni germenii asistenței spitalicești atât de performantă astăzi. „Îndată ce ieși din cetate vezi un oraș nou care este sanctuarul pietății. Acolo boala îndurată fără murmur, pare a fi o
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
remarcabilă a arhitecturii romanice și apoi gotice, precum și difuzarea modelelor în întreaga Europă latină ilustrează circulația ideilor și a reprezentărilor tehnice în interiorul aceleiași arii culturale. Astfel, „arta, arhitectura, sculptura, pictura au fost elementele de bază ale fondului spiritual comun al creștinătății europene” (Duroselle, 1990, 232-233). Mănăstirile au jucat apoi un rol important în transmiterea moștenirii culturale a Antichității. Ele cuprindeau laolaltă locuitorii din diverse părți ale Europei, monarhismul oferind un tip de cultură comună. Unele dintre universitățile medievale își au originea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Freiburg, Basel, Bologna, Cambridge. Este unul dintre primii cetățeni „europeni”, simbol al remarcabilei mobilități culturale de la sfârșitul Evului Mediu și zorii timpurilor moderne. Secolul Luminilor face trecerea de la mica la Marea Europă (Chaunu, 1986, 61-62) care se construiește prin recuperarea creștinătății orientale și extinderea accelerată a frontierelor colonizării occidentale. Europa clasică era o Europă mică, blocată la sud-est de Imperiul Otoman, izolată de Marea Neagră prin Hanatul Crimeii. Între mijlocul secolului al XVII-lea și mijlocul secolului al XVIII-lea, spațiul european
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
a frontierelor colonizării occidentale. Europa clasică era o Europă mică, blocată la sud-est de Imperiul Otoman, izolată de Marea Neagră prin Hanatul Crimeii. Între mijlocul secolului al XVII-lea și mijlocul secolului al XVIII-lea, spațiul european se dublează, prin reîncorporarea creștinătății orientale, pe care schisma religioasă, distanța, năvălirile barbare din stepă și destinul vitreg al așezării turcilor în Balcani o despărțiseră de creștinătatea occidentală. Conștiința dilatării spațiului european va marca puternic gândirea iluministă, care va genera o imagine mai bogată și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Între mijlocul secolului al XVII-lea și mijlocul secolului al XVIII-lea, spațiul european se dublează, prin reîncorporarea creștinătății orientale, pe care schisma religioasă, distanța, năvălirile barbare din stepă și destinul vitreg al așezării turcilor în Balcani o despărțiseră de creștinătatea occidentală. Conștiința dilatării spațiului european va marca puternic gândirea iluministă, care va genera o imagine mai bogată și mai profundă despre Europa în totalitate, precum și despre valorile ei. Apare conceptul Europa de Est creat de enciclopediști, mai exact de Voltaire. Lucrarea sa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
regelui Franței și senioriei Veneției un proiect de confederație europeană mult mai elaborat și în același timp cu un conținut precis exprimat. Comunitatea europeană era descrisă ca fiind o totalitate «Universitas» și avea menirea de a aduce pacea în toată creștinătatea. Pentru înfăptuirea acestor obiective trebuia să se înființeze o Adunare, unde hotărârile să fie luate cu majoritate de voturi, fiecare dintre statele participante beneficiind de un vot: regele și principii din Franța, principii Germaniei, dogele Veneției, principii italieni, regii Spaniei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
eram student, îl admiram pe Blake, dar îl admir și acum. Cum am studiat artele plastice, Blake a fost pentru mine un model, e de la sine înțeles de ce, și m-a atras cu deosebire modul lui vizionar de a înțelege creștinătatea. Cred că trebuie să mă explic. Poate nu știi că sunt în exclusivitate autodidact ca lector și autor. Ultimele mele examene în sistemul de educație britanic ("nivelul A") au fost fizica, chimia și zoologia. La Budapesta eram un copil care
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Platon / 54 2.3. Aristotel / 56 3. Reprezentarea vieții psihice în perioada elenă și în vechea Romă / 62 3.1. Peripateticii / 63 3.2. Sofiștii / 63 3.3. Stoicii / 64 3.4. Gândirea psihologică în vechea Romă / 68 III. Psihologia creștinătății / 73 1. Sub însemne ebraice Philon din Alexandria / 73 2. Invitația la asceză a lui Plotin / 75 3. Apologia creștinătății / 77 3.1. Influența lui Sfîntului Augustin / 79 3.2. Geniul lui Thomas d'Aquino / 80 4. Ideologia scolasticii / 84
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Peripateticii / 63 3.2. Sofiștii / 63 3.3. Stoicii / 64 3.4. Gândirea psihologică în vechea Romă / 68 III. Psihologia creștinătății / 73 1. Sub însemne ebraice Philon din Alexandria / 73 2. Invitația la asceză a lui Plotin / 75 3. Apologia creștinătății / 77 3.1. Influența lui Sfîntului Augustin / 79 3.2. Geniul lui Thomas d'Aquino / 80 4. Ideologia scolasticii / 84 IV. Zorii erei moderne post-medievale Renașterea / 89 1. Reforma gândirii medievale / 89 2. Noua ordine logică a lui Francis Bacon
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
intervenției unor mișcări inteligente, susținute, în starea de veghe. Acestor manifestări li s-a dat denumirea de conștiință. Progresele realizate în acest domeniu al psihofiziologiei au rămas neschimbate după contribuțiile lui Galenus pentru aproape un mileniu și jumătate. III. PSIHOLOGIA CREȘTINĂTĂȚII 1. Sub însemne ebraice Philon din Alexandria Începutul primului mileniu și secolele care au urmat s-au caracterizat printr-o disoluție a spiritului științific și cultural elen, zona de unde dispare viața politică. Noua epocă medievală se așează pe ruinele celei
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Plotinismul reprezintă un pasaj important spre o interiorizare sufletească tot mai exigentă, care și-a propus să declare întâietatea acțiunilor spirituale în fața acelora de natură obiectivă, organică. Operei sale îi revine un loc aparte în această perioadă de început a creștinătății. Sufletul începe să fie conceput prin raportare la rădăcinile cele mai profunde ale ființei umane, acțiunile sale divine nu se rezumă doar la sine, ci se exercită deopotrivă asupra universului și a astrelor. Gândirea la Plotin dobândește o notă aristocratică
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
solitar, cu accentul pus pe puterea meditației individuale, în care să găsească legătura luminoasă cu Unicitatea. Pentru viitoarea gândire filosofică occidentală, concepția lui Plotin reprezintă un punct de plecare, un reazem pentru fundamentarea ulterioară în psihologie a introspecționismului. 3. Apologia creștinătății Frământările sociale din perioada istorică a începutului de mileniu au fost contrabalansate pe planul conștiinței sociale a oamenilor de o centrare și ancorare a acesteia într-o bunăvestire generală, într-o speranță a unei plenitudini sufletești și trupești măcar într-
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
împărtășit alte convingeri. Apar unele creații deosebite, ca Cetatea Soarelui, o operă filosofică de excepție, scrisă de Thomasso Campanella, care și-a propus să reprezinte imaginar o altă societate decât cea a Raiului din Cărțile Sfinte. Deși subiectele biblice ale creștinătății, dogmele bisericești nu lăsau loc pentru negociere, complementar se manifesta un apetit pentru creația științifică și artistică, oferind o soluție pentru viața concretă a oamenilor, terestră, complementară celei imaginar divine, la care nu erau împiedicați să aspire pe mai departe
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
și Florența. La începutul secolului al XVI-lea, declarat ca eră a Renașterii, se instaurează un nou raționalism, realizat printr-un efort de restaurare, în noul context medieval, a vechii gândiri antice. O reîntoarcere la antici, realizată însă cu experiența creștinătății, dusă la îndeplinire într-o societate diferită de cea antică, sclavagistă, de odinioară. S-a încercat reproducerea și depășirea spiritului vechi, contemplativ al grecilor, care să fie dirijat spre un mod de viață activ, comutat într-un stil de viață
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a Renașterii; fenomenele sociale sunt subordonate nu misticii iluzorii a unei lumi de apoi, ci unei ordini cosmice sensibile, eliberată de supunere necondiționată față de un Atotputernic, ordine în care omul are posibilitatea să pună stăpânire pe forțele sale creatoare. Epoca creștinătății a fost dominată de credința în Dumnezeu, conceput ca o ființă perfectă, care a existat înaintea prezenței umane și independent de aceasta. Dumnezeu era expresia perfecțiunii absolute, la care tinde în mod misterios orice ființă umană. Sensul pământean al vieții
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
empiric, să se detașeze tot mai mult de fizicalismul newtonian. O perspectivă de gândire psihologică ce a fost larg acceptată la acea vreme și preluată de mai toți filosofii și naturaliștii francezi. În ceea ce-l privește pe om, asemenea psihologiei creștinătății, La Mettrie l-a așezat într-o poziție centrală în fața universului materiei, considerând că el reprezintă coroana dezvoltării naturii. Pentru toți gânditorii iluminiști, omul este produsul propriei sale creații. Ei înfruntă dogma scolasticii privind natura divină a omului și a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
el mai face o subtilă legătură între voință și activitatea motorie. Voința este cea care deplasează corpul, care face corpul să vină în contact cu obiectele. Ca să susțină imaterialitatea și eternitatea vieții sufletești, Rousseau apelează la argumentele morale ale psihologiei creștinătății. Dreptatea divină este adusă pe Pământ din Cer, și la nivelul omului concret ea se confruntă cu mizeria vieții pline de minciună. Aici, perfecționatele speculații metafizice sau teologice trebuie să cedeze pasul exigențelor morale. Remușcările nu sunt suficiente pentru condamnarea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a dovedit a fi dependentă întreaga existență socială a omului. Drumul deschis de Descartes a fost urmat de o pleiadă de filosofi, literați, politicieni, de numeroși reprezentanți ai științelor naturii, de teologi, care au adâncit clivajul dintre echilibrul adus de creștinătate în sufletele oamenilor și problemele apărute în fața omul de rând al noii societăți. Printre aceștia pot fi enumerați filosoful și artistul literar François Marie Arouet Voltaire (1694-1788), politicianul Charles Louis Montesquieu (1689-1755), naturalistul Maine de Biran (1766-1824), enciclopediștii Jean le
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
despre suflet, a fost adus propagandistic în actualitatea realităților democrației populare românești din deceniul cinci al secolului al XX-lea, sărind peste evocarea contribuțiilor făcute în Evul Mediu pentru a face din ele fapte de credință. Ideea unei psihologii a creștinătății în literatura universală este familiară mai puțin în cea românească. La acea vreme i-a avut ca inițiatori pe Philon din Alexandria, pe urmă pe Plotinos (vezi capitolul respectiv), cu invitația acestuia pentru asceză ș.a. Aceasta a corespuns cu trezirea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
enciclopedică a acestuia permite recursul la texte dindomenii variate de cunoaștere și comunicare: "Căci fiecare popor are o mare doză de dispreț pentru celelalte și multă laudă pentru sine însuș. Grecii și romanii numeau barbari pe toată lumea. Turcii numesc toată creștinătatea "ghiaur" și fiece popor îndeosebi are o mulțime de gingășii pentru vecinul său în această lume care, după Leibniz, e cea mai bună dintre lumile ce sunt cu putință. A trăi și a vorbi însă după placul altora e nedemn
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
istoria Franței în sine însăși, că ea nu este doar a Franței. Dimpotrivă, a fost mereu replasată în cadrele internaționale în raport cu care își capătă semnificația. Franța sau ceea ce ar deveni Franța se luminează în interiorul lumii celte, al Imperiului Roman, al Creștinătății, al Europei Renașterii și a umanismului, în care ea este confruntată cu lumi noi pe care tocmai le-a descoperit. Apoi Franța s-a răspîndit ea însăși prin oamenii săi sau prin ideile sale în Europa și în lume, prin
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
deoparte încearcă cu francii din Austrasia o unificare pe care o simbolizează încoronarea imperială a lui Carol cel Mare în anul 800. Astfel sînt fixate în secolul al IX-lea cele trei componente ale lumii medievale: Imperiul Bizantin, Islamul și creștinătatea latină. Dar, față de primele două, care cunosc o mare strălucire, cea de-a treia arată ca o lume subdezvoltată. Aceasta explică fără îndoială dificultățile marelui Imperiu franc care, la mai puțin de 30 de ani de la moartea fondatorului său (814
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
considerabilă și nu trebuie să fie eclipsată de cea a lui Charlemagne. Chemat de ducele de Aquitania, Eudes, Charles Martel a învins în 732 o expediție întreprinsă din Pamplona de guvernatorul musulman al Spaniei: pentru aceasta el este considerat salvatorul Creștinătății și al Europei. După ce l-a destituit pe ultimul rege merovingian, Pepin cel Scurt a fondat dinastia carolingiană, încoronîndu-se rege al francilor, în 751. Dar, pe lîngă aceste două evenimente marcante, opera realizată în această jumătate de secol se situează
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
fiind tot una cu poporul lui Dumnezeu, iar împăratul este răspunzător de acest popor. Biserica și Renașterea carolingiană Biserica carolingiană. Biserica de la sfîrșitul secolului al VIII-lea și începutul secolului al IX-lea datorează totul suveranilor carolingieni. Ei au salvat creștinătatea de Islam, papalitatea de lombarzi și au susținut evanghelizarea Germaniei. Ei au asigurat reforma bisericii seculare clericii care trăiesc în lume și asigură cadrul religios pentru credincioși restaurînd *metropolele ecleziastice conduse de arhiepiscopi și o rețea strînsă de dioceze, ai
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]