1,251 matches
-
Înalt au căzut comișii Manole și Simion cocori Mehmet sultan Portretul lui Amfilohie Șendrea 72. Alb. p. 26 Pierirea mea are să fie de sabie! zice Gogolea lotrul. Botezatu a fost rob și la Brăila căița naltă a capului și foile crețe ce se învăluiau. comisoaia are un glas frumos ca o strună de argint. Manole Păr-Negru e om puțin vorbareț. Simion îi samănă. Hărman Nana Chira, cămărășița jupânesei Ilisafta, doctoreasă popa Dragomir, ce nu știe carte dascălul Pamfil care zice el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
din noroiul genezei conține într-o sinteză maximă toate trăsăturile fundamentale ale inițierii feminine: teluric, acvatic (lichidul amniotic al cosmosului), puritate, diafan, fecunditate. Același cadru inițiatic, în contextul recoltării plantelor, apare în balada Fata și cucul I (5): „Foaie izmă creață,/ Joi de dimineață,/ Pe rouă, pe ceață/ Și pe negureață,/ Măre, mi-a plecat/ Și s-a depărtat/ Departe de sat/ Trei surori/ La flori,/ Să se-nflorărească,/ Să sempodobească,/ Ca să-nveselească./ Foaie de năut,/ Dumnezeu n-a vrut,/ Și-a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sămăna-re,/ Ș-oi sămăna flori vânăte,/ Flori vânăte, mohorâte;/ Fete la flori or venire,/ Eu din fete m-oi d-alege/ Hai mai mică, mai voinică,/ Hai mai mare, mai harnică/ Și la păr îi calapăru/ Și la brațe iarbă creață/ Și la țâță-i tămăiță/ Și la brâu e foionfiu” (Leșnic - Hunedoara). Marea este aici o mască pentru ipostaza masculină, prin simbo¬listica aratului și prin alegerea fetelor de măritat. Prezența lor este provocată de florile de culoare violetă, „mohorâtă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cum am ajuns la multe din lucrurile la care am ajuns și poezia face parte din aceasta categorie. Am observat cum mulți spun că au simțit de mici copii o chemare spre poezie, inventând diverse variante de "cățeluș cu părul creț", că datorită bibliotecii tatălui, sau datorită profesoarei de limba română... etc. Așa o fi, dar mie astfel de "mărturisiri" mi se par construite, artificiale. Cred, dar nu sunt sigur, că am ajuns la poezie, prinzând curaj să pun pe hârtie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
fir de păr până acesta va sta drept, drept. S-a apucat bietul încornorat de frecat, de lins, de împins, de tras firul de păr și cu cât îl sucea și răsucea mai tare, cu atât firul se făcea mai creț, se încovriga de nu mai știa bietul cum s-o dreagă. Normal că Sarsailă a lăsat baltă respectivul suflet de femeie care, de atunci, vizitează Iadul doar când are chef de vreo diversitate în monotonia vieții din preajma Raiului unde și-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Vremea era frumoasă și primăvara încântătoare. Nu pot uita mai ales o plimbare când dedei de o poiană înflorită în mijlocul pădurii; pe iarbă, unde pășteau trei oi, erau mai mulți copii de țigani, aproape goi, cu ochii mari și părul creț, cari ascultau pe cel care zicea cântecul unei fete „care nu era fată, ci o zână, nu o zână, ci o floare, cine o miroase în trei zile moare“. Mă apropiai încet de ei și, după multă stăruință și mai
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
lor muzical, fără a confunda melodiile și ritmul, cântecele mele favorite. Am constatat că, în așa de puține zile, pentru zahărul făgăduit, nu numai cântau, dar și ziceau „sărut mâna“, scoțând chiar căciula. Sunt minunat de frumoși cu părul lor creț, dinții lor albi și ochii care le taie fața în două.]( Ediția I, 1937, pp. 154-155.) germanii la pasărea A doua zi, maica stariță ne-a întors vizita și ne-a povestit de sosirea germanilor și plecarea alor noștri. Ne-
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
sora prietenului nostru nenea Țoli. Numai la mutarea noastră în București am fost prezentată prințesei și am cunoscut pe cele care erau lângă dânsa. Doamna Zoe Bengescu, ca toate Roseteștile, era deșteaptă, plăcută, de talie mijlocie, bine prinsă, păr negru creț, foarte mioapă, dânsa era cea mai frumoasă între cele patru surori, afară de d-na Săvescu, foarte nenorocită în căsnicia ei, mamă a patru fete. Amabilă cu toată lu mea, se zicea că e falsă și rea. A fost mulți ani
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mulțumiți și voi cu ce-a fi gata. Trebuie să credeți omului că face ce poate la casa lui. Pănă atunci, intrați în odaie și odihniți-vă puțin. Intrând în odaie, am dat peste o babă gârbovită cu-n obraz creț ca o smochină și cu un singur dinte în gură. N-am putut deosebi ce coloare aveau ochii ei, pentru că erau duși în fundul capului, acoperiți de niște sprincene brumării mâncate ca de șoareci, iar bărbia mai, mai că i se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ideea cu stropitul, care ne scosese din amorțeală. În dimineața aceea aruncase în Palade. Și-l nimerise. Și să zicem că Palade încerca o vreme fără succes să-și scoată guma din păr și nu reușea. Rămânea acolo, în părul creț, imposibil de pieptănat. Confecționat parcă din ciulini, scaieți. Probabil în ziua pe care ne-am ales-o ca exercițiu de recompus se împlineau trei luni de când Palade se pieptănase ultima dată. Atunci, cu trei luni în urmă, îl luase diriga
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
pentru care Îm prumutase toată recuzita necesară din Scșnes de la vie de bohșme a lui Henri Murger, cartea care ne-a scos din minți pe mulți: părul mare și buclat la ceafă sub borsalina cu borurile exagerate, bărbuța oacheșă și creață sub lavaliera neagră În falduri, macferlanul negru cu pelerină bogată și o alură gravă și funebră de poște maudit. Reproduc aci, cu stilul propriu epocii și generației noastre de formație În multe privinți artificioasă, epitaful ce singur și-a elaborat
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
arabă (saraș malfug), din carne de purcel cu carne de vacă și cu șorici deasupra sau bucă țelușe de slănină râncedă, din pod, sau cu jumări din slănină topită presărate printre sarmalele mici și rumenite frumos În cuptor; sau varza creață „nemțească“ umplută, cu smântână deasupra; după care urmau, la rând, tocana „națională“, din mușchi de văcuță sau piept de purcel, cum și tocana sârbească de berbec, cu roșii și cu ardei grași; sau cea de rinichi și cu mămă liguță
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
foc și cu necaz. „Iubește-mă mai cu mânie, că doar nu-s mumă ta!“, țipă la tine ardelencele iubețe. Ați auzit cumva de descântecele folosite de femei În grija lor geloasă de a nu ne pierde? De podoaba lor creață, culeasă În borboroseli diavolești pe Muntele Venerei, arsă și stropită cu produsele lor mensuale, ca [pe toate] să le bem apoi pe neștiute, spre liniștea și siguranța dominației lor exclusive? și ați cercetat cumva vreodată racla Sfântului Dimitrie Basarabov de la
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
notițele sale anterioare? De ce o făcuse totuși?... și treptat, treptat urzeala gingașă a adevărului a început să se înfiripe, să se adune, să prindă consistență... Cum? În ce fel? N-aș mai putea-o spune. Din mici indicii... Din indis creții... Din presupuneri, ce făceau legătura... Din mărtu risiri... Da, chiar din mărturisiri. Într-o zi, în timpul anchetei, i se puse în față lui Mihai una din scrisorile care provenea din teancul de scrisori ce se aflaseră la Dinu și pe
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
sau pe fresca unei mănăstiri. Ionel din Târgu Bujor a vizitat cu drag această mănăstire. Mănăstirea vârstei mele. În sală de lectură de la etajul doi la care locuiesc, găsesc abandonate pe masa de lucru, alături de fire de păr negru și creț aparținând africanilor care o transformă ocazional în frizerie, câteva fișe ale unui student care a avut un examen de matematică. "Fie seria Sn = 1+a+ a2+...an. Dacă [a]<1, atunci, lim Sn = 1/1-a", plus toată demonstrația de
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
de vechile reglementări religioase ale evreilor (Leviticul 24, 15-16). În literatură și politică Clișeu al literaturii populare, „evreul roșu” a fost preluat și În literatura cultă. La Gogol (Taras Bulba, 1835), de exemplu, printre „jidănușii murdari și zdrențăroși, cu părul creț” din ghetoul varșovian („Ulița jidovească”) apare „un ovrei roșcovan, cu obrazul atât de pistruiat Încât semăna cu un ou de vrabie” <endnote id="(660, p. 172)"/>. Și Liviu Rebreanu și-a „colorat” protagonistul nuvelei Ițic Ștrul, dezertor (scrisă În 1919
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
treia, bătute la mașină; pentru cea din 14 august 1979 prezintă scuze), toate scrisorile sale sînt „de mînă”. Scriitura e măruntă (notate cu un stilou cu peniță subțire, rîndurile seamănă cu urmele de furnici sau ca niște fire abia descusute, crețe), totuși (treptat) ușor de citit, cu o liniatură dreaptă și egală, fără ștersături, „aerisită”, cursivă; scriitură de om sigur pe gîndirea sa, ordonat și organizat, în ale cărui formulări simți o „ținută” caracterizată de fermitate și civilitate; om exersat în
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Pufești -Vrancea - 2 noiembrie 1987, Iași) una din scrisorile de mai jos. Trebuie să spun mai întîi că îl știam de la începerea facultății: hazardul repartiției ne plasase în aceeași cameră de cămin. înalt, drept, cu o cerbice puternică, păr șaten, creț, semăna cu Raf Valone, un actor italian la modă. Figura sa evoca dîrzenie. Alterna însă masca durității (maxilare strînse, privire întrebătoare) cu cea a jovialității. Era un tip spontan, malițios, de poante repezi, cu rîs scurt, supravegheat. Un „puncheur” îndemînatic
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
unire/ Vă urăm Sfîntul Vasile (șters <<Sfântul Vasile>> și scris În original <<Vă urăm ca Anul Nou>>, n.n.)/ Cu mănunchi de busuioc/ Să vă dea Domnul noroc (Înlocuit <<Domnul>> cu <<Să v-aducă mult noroc>>, n.n.)/ Cu mănunchi de mintă creață/ Să vă dea Domnul viață (Înlocuit <<Domnul>> cu <<Să vă dea o lungă viață>>, n.n.”). „Vălăretul” din satul Bogdănești, fusese văduvit DEFINITIV de cinci versuri: „Și cu sfinte daruri/ Ca să dăm la toți de toate/ Cele așteptate/ Că și lui
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
fiindcă le dedea boabe și grăunțe zăcute-n rom. Am văzut într-o dup-amiaz de vară, în fața prăvăliei, pe desfrânații aceia beți turtă, făcând mustră și defilând soldățește, ca doi muscali pe două cărări, pe dinaintea unui cățel, alb și creț, muiat în boia de băcan pentru roșit ouă. Samurache stetea sluj, cu o chivără de hârtie în cap, încins cu o sabie enormă și având, se-nțelege, tot aerul sever necesar situa- ției... Artistul meu ședea picior peste picior pe
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
vor fi greutățile profesionale cu care se va confrunta persoana de origine franceză, Încă vagă, care Îi va lua locul. Iar acum creioanele colorate intră În acțiune. Cel verde, printr-o simplă răsucire a Încheieturii mâinii, putea produce un copac creț sau vârtejul provocat de un crocodil care s-a scufundat. Cel albastru trasa o simplă linie de-a curmezișul foii - și orizontul tuturor mărilor era acolo. Unul Îngrozitor de tocit Îmi ieșea mereu În cale, ca să mă Încurce. Cel maro avea
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
prezența lui. Deodată, s-a auzit numele lui Gh. Udr. Era învinuit că învață prost, că întârzie seara la cămin... cam lucruri de genul ăsta. Rolul procurorului îl juca, cu mult zel, un asistent de la noi, un oltean cu părul creț și fața siamescă, poreclit, de profesorul Jack Byck, „chinezul”, nu atât pentru că stătuse câțiva ani în China, cât pentru că era chinez în materia pe care ar fi trebuit s-o predea. Îi plăcea mai mult politica decât filologia. Acum, ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Teatrul cel Mare din Copou (inaugurat la 1 decembrie 1846), situat în Podul Verde pe locul actualei Universități și care a fost mistuit de un incendiu, după ce câțiva ani, protipendada ieșeană și-a deschis acolo apetitul pentru cuceririle noi în creții , urmărind importante trupe străine și creații naționale: uverturi, vodeviluri și operete românești. Talentul lui Matei Millo (autorul textului care a interpretat în travesti dificilul rol Baba Hârca), a facilitat popularizarea noului gen, apărut în pas cu moda. Apoi după succesul
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
ea. Mereu își cerea drepturi, mereu avea o reclamație sau o cerere și oriunde mergea, cele două fete ale ei, Rimona și Riveica, o însoțeau. Tinerele aveau una treisprezece și cealaltă paisprezece ani și erau înalte, cu părul lung și creț, împletit în coade, iar ochii erau negri și jucăuși. Erau frumoase și istețe. La școală mergeau destul de rar. În dimineața aceea, cu reclamația trimisă de Hobidinca la Protecția Copilului în mapă, mergeam însoțită de milițian să cercetăm acuzația de viol
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
există o comuniune de semnificații, reflectate Într-o serie de cântece de viață familială și comunitară. Tot În această perioadă tinerii de până la 30 de ani merg din casă În casă, frumos Îmbrăcați pentru a colinda. Ei poartă fustane albe, crețe, Însoțiți de unul sau de doi cimpoieri și conduși de un „Capidan”. Din seara de ajun și până În ziua de Sf. Vasile copii merg din casă În casă pentru a colinda. Fetele poartă În mână un țăpug iar băieții o
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]