4,763 matches
-
privește curios. . . . Valuri vin dinspre câmpie, cu miresme-amețitoare, Iar pădurea te îmbie, c-o mirifică splendoare. . . Anotimpurile, TOATE, toate cu mirajul lor, Au AICI, ceva aparte, îți stârnește APRIG DOR!. . . Vrei s-auzi a VERII șoapte, când e soarele pe creste? Dormi pe fân cosit o noapte, LA CĂSUȚA DIN POVESTE ! Vrei s-auzi frunzișul TOAMNA, cum oftează sub călcâi? Mergi agale pe cărare, ca-n iubirea ce-a dintâi! Tolănește-te prin frunze, uiți că-mbătrânești cu-n an Și
CĂSUŢA DIN POVESTE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358294_a_359623]
-
așa numitul „spațiu de rezervă” care-mi permit accesul unei mai mare cantitate de oxigen, ce se răspândește aproape instantaneu în tot corpul. Închid ochii de plăcere și când îi redeschid, muntele așa cum este el în această primăvară timpurie , cu crestele încă acoperite de zăpadă, proiectat pe seninul cerului de un bleo regal, îmi pare mai luminos decât oricând. Privind vârful pe care se află Crucea, vizibilă și de aoci, îmi vine în minte imaginea văii pe care am admirat-o
BLESTEMUL TRACILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 543 din 26 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358355_a_359684]
-
ale domnului Delavrancea: „De-a stânga Râului Doamnei, rasna de satul Domnești, se vede o casă albă ca laptele, cu ferestrele încondeiate cu roșu și albastru. Pervazurile ușei, curate ca un pahar; prispa din față, lipită cu pământ galben; pe creasta casei, de-o parte și de alta, scârțâie la fitece bătaie de vânt, două limbi de tinichea, așezate pe două goange cât gâgâlicea. Curtea, îngrădită cu nuiele de alun; hambar de fag, obor de vite și grajd pus la pământ
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]
-
toți să bea Din iazul lui Apa otrăvită A fericirii generale și totale Idolul corupților, desfrânatelor desuete criminalilor, imoralilor acestei planete, Dar al nostru legământul, cel de demult Cu sărăcia și jertfa Învoit, încheiat, pecetluit, prin cuvânt Aproape de cer, pe crestele munților Sau în bordeiele de sub pământ Ne dau tăria creștinilor dintr-u`nceput Și răbdarea semănată de Apostolii Sfinți cum știm de la Sfinții Părinți. Doamne dă-ne răbdare și Har! Să-i lăsăm să treacă și pe cei din ultimul
TAINA DĂINUIRII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 552 din 05 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358208_a_359537]
-
acest sens, sunt pomeniți toți luptătorii și eroii căzuți la datorie de-a lungul veacurilor pe toate câmpurile de luptă pentru credință, libertate, dreptate, apărarea patriei și întregirea neamului. Românii întotdeauna vor ști să-și apere strămoșescul pământ încununat de crestele falnicilor Carpați, pământ care a fost stropit cu sângele scump al miilor de martiri și eroi ce s-au adus jertfă pe altarul Patriei. Trăim ca neam român și creștin, pentru că eroi ne-am zămislit, prin eroi ne-am apărat
DE ZIUA EROILOR de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357519_a_358848]
-
au căzut În marele război și sfânt, Ca să-ntregească un popor De libertate și dreptate iubitor. Sunt plini Bucegii de minuni Și de cabane și de stâni, Păduri cu brazi înalți și fagi, Ape, cascade, lacuri și poiene largi. Pe crestele cele înalte Unde sar negrele capre, Floarea-de-colț, floarea reginei, Bujorul aprins, rhododendronul, Unde se avântă-n văzduh șoimul Și urșii sunt la ei acasă Trăind în pădurea verde, deasă, Cu rare și alese flori, Cu cerbi, cocoși, râși, căpriori, În
BUCEGI, TEZAUR DE NATURĂ VIE de IONEL GRECU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357737_a_359066]
-
Autorului 16 Iulie 2015 M-am visat cu Iancu și ce vis profund! M-am visat cu Iancu, nu era bolund Și doinea din fluier, lângă Crucea ruptă, Colo sus pe Munte, obosit de luptă... Până hăt departe brazii de pe creste Ascultau cu jale trista lui poveste, Peste văi durute necheza un murg, M-am visat cu Iancu, era Zi de Târg; Moții de la Vidra, frații de pe Crișuri, Toată nemurirea cea din ascunzișuri Se-aduna vrăjită de chemarea lui- Om ca
M-AM VISAT CU IANCU... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357746_a_359075]
-
profund suferința, sacrificiul suprem, jertfa, pe cea mai înaltă treaptă a iubirii: martiriul. „O, voi eroi și martiri, mucenici ai luptei pentru Hristos, care ați urcat vitejește Drumul Golgotei biruind moartea pământească între zidurile de sânge ale temnițelor, sau pe crestele de foc ale munților, călăuziți de lumina biruitoare a Sfintei Cruci ați trăit zguduitoarea dramă a sfintei chemări, răspunzând prezent la supremul apel al Mântuitorului Iisus Hristos, întru apărarea sfintei Sale așezări. Din carnea voastră răstignită pe lemnul Crucii, sau
MĂRTURISITORUL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357743_a_359072]
-
brodate se-mbătau lângă izvor; A trecut o veșnicie, cât să-și spună nemurirea Iar secunda din poveste făcu pact cu fericirea. Erau ei, un munte mare și un petic în decor, Ea purta cărarea-n mare, el în vârful crestelor, S-au pictat pe roata vremii, pe aripa-i grea și seacă Dar păcat, niciunul însă n-a simțit că stă să treacă. N-au văzut cum grănicerii, la apelul de cu seară, Plănuiau în șapte feluri să-i topească
POVESTE DE-O SECUNDĂ de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358759_a_360088]
-
pe care-l vrea, dar îl și repudiază din tot sufletul pentru pecetea cu care a marcat-o definitiv toată viața este doar Poemul „Nu-l văd și nu-l ating - dar este,/ nu urc, dar el mă ia pe creste,/ nu-i foc, dar arde nevăzut/ și cântă disperant și mut.// Mi-e mire fără legământ/ și cer imens, fără pământ,/ drag mort din patimă mea vie...// El?// Eu!// Poemul - când mă scrie!” (Identitate). Iar de aici până la materializarea acestei
SOMETHING ELSE THAN SIGNS de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344636_a_345965]
-
lasă-n miezul nopții clar, Sub promoroaca grea, țesută-n fire, Steluțe mici, clipind mărunt, răsar. Tăcerile se las' peste noianul adormit, O liniște se-nvăluie încremenind pădurea Și o lumină arde-n munte, ca-ntr-un schit. Urcând încet pe creste, își picură iubirea. La Viflaim coboară-n staul magii Și lângă iesle sunt ciobanii în cojoace. Cu Îngeri ninge, și-nfloresc copacii Și Maica Sa, zâmbind, L-adoarme-n pace. De-aceea vin și azi colindători Sub vălul iernii, troienind cărări, Vestind
NOAPTE DE NEA. COLIND. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358852_a_360181]
-
asta îmi e de ducă, iar s-ar peste ulucă. În toamna asta învăț să iubesc, păsările mă-npețesc. În toamna asta îmi iau amantă din Lamantă În toamna asta am să zbor pe un nor. În toamna asta urc pe creste și-asta este o poveste... Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Dor de cocor / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 356, Anul I, 22 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
DOR DE COCOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358878_a_360207]
-
Uitat-am timp trecut și dorul nost-de glie. Anii s-au scurs, dar dorul greu m-apasă Hrănindu-mi amintiri ce răscolesc, Un dor flămând îmi cheamă trup acasă Acel meleag, un colț de rai lumesc. Cu turme behăind pe creste nalte, Cirezi întinse-n lung de văi cu ropot, Clopotnița ce veșnic vrea să salte Frumoase cânturi strânse-n vechiul clopot. Mi-e dor de simplitatea mea bogată Închisă în cătunul fără școală, Iubirea de răzeșii mei mă poartă Scornindu
MI-E DOR... de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359022_a_360351]
-
pe cale îi poartă. Bănuiala nu e bună, dar tâlc are, Spionii sunt sclavii ce-i aveam la închisoare. Blestemul neamului să cadă întreit Asupra aceluia care pe spioni i-a îndrăgit! Iar dacă licinius spion este, Dochia va îngheța pe creste. El, o să-și ia pedeapsa exemplară, De îmi va cădea în mână iară. Iar nepotul meu, aleasă floare, Va crește, spălat de rușinea părinților, în Dacia ocrotitoare. Dar, cred, zeul e bun cu mine Și nu mă lasă pentru a
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
Ediția nr. 353 din 19 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Sclavii de la lectică știau dialectică ------------ Cu motiv, fără motiv Te iubesc singurătate Ca orfanul adoptiv Exilat într-o cetate Mi-ai stat lumii împotrivă Neputând să treacă peste Zurbagiii câte creste Surpă mersul în derivă; Te privesc cu duioșie Din chilia mea stingher Eu nu am ce să-ți ofer Doar un strop, melancolie M-ai ferit de orice gloată Câți în jurul meu se vaită Și se strâng în câte-o
DESTINUL de ION UNTARU în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359489_a_360818]
-
Arabia) și corespunde Ierusalimului de acum, care zace în robie împreună cu copiii săi. Dar Ierusalimul cel de Sus este liber și el este mama noastră”. (Gălăteni, 4; 21-26) Adică, în noul Ierusalim cel de Sus din Grădina Maicii Domnului, din Creasta Anilor din “fortăreața carpatică”, unde locuiește Sfânta Mamă a lui Dumnezeu, Diana Sancta Potentisima, Cristos-copil și Sfântul Duh. “Căci trei sunt care mărturisesc în cer: Tatăl, Cuvântul și Sfântul Duh, și Acești trei Una sunt. (Sfântul Soare) Și trei sunt
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (1) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/360290_a_361619]
-
alene Pe sub brazi se furișează Și-i privesc cum se-nfoiază. Și așa, o săptămână, Cu-apă rece de fântână În ulcele, și friptură, Și rasol, și răcitură, Domnul și ai lui soldați Au trăit ca niște frați. Și-au umblat crestele toate De-au vânat pe săturate Animale, fel de fel; Dar în satul mititel N-au dat nimănui de veste Că domnul Moldovei este Vânătorul cel bălai, Cel mai vrednic din alai. Iar Călina copiluță, Hărnicuță albinuță, Le-a gătit
ȘTEFAN ȘI CĂLINA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360413_a_361742]
-
triburi ale Atlanților din Carpați, cu Sfânta Mamă a lui Dumnezeu (al treilea eon din Ogdoadă), inclusiv cu “alergătorii tibetani”și cu lemurienii de pe Înălțimile Platoului Golan... precum în Cerul cristalin așa și pe Pământ... în Grădina Maicii Domnului, din Creasta Anilor, din țara verde numită de toți comentatorii antichității Terra Mirabilis! Vă rog, toată lumea să-și împartă, în chiar clipa aceasta, restul de viață ce le-a mai rămas de trăit, anii și banii, bogățiile și toate bunurile de uz
CUM SĂ FACI BANI PRIN SISTEMUL LETS . (NOTE PENTRU ESEUL AGONIA UNIUNII EUROPENE (7) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X (30) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţi [Corola-blog/BlogPost/360373_a_361702]
-
zdrobirile-n teascuri de foc, amurgul violet al Clipei, jocul argintat al apei din Deltă, buricele însângerate ale degetelor, scalda triumfătoare a sălciilor, culmea trupului în împreunare, arborii prăbușiți în lumina verii, poteca nedeslușită când vrei s-o apuci spre crestele munților, primăvara ... ” Starea interioară a eului presupune combustia, pasiunea trăirii transpusă într-un câmp semantic profund metaforizat: „Se sparge Tăcerea, departe e visul, porunca fântânii e-ndeplinită, săbii de foc se vântură-n aer, pajiștea toată-i de somn cotropită...” Geografia
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
A.M.P., când va trebui să preia“puterea hard” la nivelul de comanda informațional-energetic și va începe acel bombardament sălbatic preconizat de ea în“fortăreața carpatică”, via Sfinxul-Babele-Vârful Omu’ și Platoul Bucegi“Gura de Rai” din Grădina Maicii Domnului, din Creasta Anilor, în care ea nu crede? Probabil că va sta undeva pe o terasă prezidențială din Santiago de Chile (de unde ne scrie editorialele pe site“Alianța pentru o România Curată”(ARC) și în România liberă) la mare înălțime la o
ESEU SCRIS ÎN COAUTORAT CU RALUCA-CRINA FLORESCU de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360375_a_361704]
-
din cer și plecate la cer, și reîntoarse acum în România, în țara mamă, în țara aurului și în țara verde numită de toți comentatorii antichității Terra Mirabilis și de Papa Ioan Paul al II-lea Grădina Maicii Domnului, din Creasta Anilor. Vă mulțumim pentru bună intenția de a colabora cu noi și de a vă reîntoarce cât mai curând ACASĂ, și pentru ceea ce urmează să facem împreună în „deja vu”, într-un fel sigur, secret și fidel, fără a omite
DESPRE 'MIGRAŢIA SPIRITUALĂ A SUFLETELOR DE LUMINĂ VIE PRIN TRUPURI SUCCESIVE' ŞI ÎNTOARCEREA ACASĂ A ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360395_a_361724]
-
autoturisme la semaforul roșu creând o ambuscadă și își continuă cursa pe o stradă ce ieșea din capitală. Era un mister unde voia să ajungă, căci se îndreptă spre lanțul muntos al Carpaților. Parcă avea o chemare acolo sus, printre creste. Voia glorie, voia dominație absolută. Între timp Contele, observându-i dispariția subită, se transformândă într-un șoim și țâșni prin ferestrele clădirii. Plană cu priviri cercetătoare deasupra capitalei, se roti de câteva ori, dar nu zări decât forfota citadină de pe
XXX. RĂZBUNAREA DIAVOLILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360508_a_361837]
-
spre una dintre vilele sale din munți. Atunci șeful vampirilor se metamorfoză într-un vultur care țâșni din subteran și se înălță până aproape de norii răzleți ce se perindau agale spre o direcție necunoscută. După câteva rotocoale se îndreptă spre crestele munților. Din înaltul cerului zări un bolid ce alearga pe serpentine. Vulturul spintecă văzduhul și ajunse deasupra mașinii. - Strănepote, încetează cu neroziile! Părăsește acel trup, căci în el sălășluiește un suflet arvunit diavolului! - Nu-ți ține vicleșugul, străbunicule! - se auzi
XXX. RĂZBUNAREA DIAVOLILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360508_a_361837]
-
printre țancuri și brazi. Ofensat, Contele își desfăcu mantia neagră și urmărirea reîncepu. Mașina parcă alerga singură. Toate comenzile se blocară și deveni un robot scăpat de sub control. În acel moment, o umbră se desprinse din ea și dispăru printre crestele munților. De după o curbă autovehiculul deraie de la traseu și se rostogoli din stâncă în stâncă spre gura uriașă a prăpastiei. Urmă o explozie puternică și din mașinărie rămase doar un foc ce se rostogoli la vale spre hău asemenea unui
XXX. RĂZBUNAREA DIAVOLILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360508_a_361837]
-
pește de statura unui om care-l urmărea gata să-l devoreze. Era chiar Contele care nu observase că strănepotul își părăsise trupul închiriat. Deodată, arătări hidoase se ridicară din adâncuri. Îngrozit, Contele țâșni afară din lac oprindu-se pe creste. „Imperatorul” răsuflă ușurat că scăpase ca printr-un miracol de văpaia acelor priviri și-și zise că mai are o șansă de a se salva de la înec. Norocos ca întotdeauna, voia să profite de această oportunitate. Dacă va reuși să
XXX. RĂZBUNAREA DIAVOLILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360508_a_361837]