1,224 matches
-
doctrinei fasciste, iar unele expresii din texte spuneau tocmai aceasta când întâlneai cuvântul ”camarad”, de exemplu. Încercând să surprindă atmosfera încărcată de miasme și sfâșiată de contradicții, Lucian Blaga nota: „După frământarea individualistă urmează integrarea unei noi spiritualități colective. Personalitatea creatoare va deveni din nou o forță impersonală în slujba unui cuget colectiv.” Sextil Pușcariu întrun interviu despre poezie face aprecieri la obiect în legătură cu producția poeților bucovineni. Iconar a fost prezentă cu regularitate, adică lunar, la cititori; purta alături de titlu câte
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de membru al U.S.R. dar și prevederi ce consemnează drepturile și obligațiile acestora. Făclierul dă amănunte despre acțiunea de primire a noilor membri: Principala condiție de a fi membru al Uniunii noastre s-ar rezuma în următoarele cuvinte: participare activă, creatoare, la construirea socialismului, prin realizarea unor opere literare originale de valoare artistică sau lucrări originale de critică literară de valoare științifică, publicate în volume sau în presă, reprezentate pe scenele teatrelor sau în filme. Conform noului statut pot fi membri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
rezultă că, practic, membrii U.S.R. din acea vreme erau salariați mascați ai puterii comuniste. După adoptarea noului statut urma să se preschimbe actualele carnete de membru cu carnete noi, dar, se precizează, numai acelor scriitori care corespund prin activitatea lor creatoare noilor prevederi statutare. Iată o cale fățișă de a proceda la epurarea elementelor dușmănoase strecurate în U.S.R. și capabile a tulbura puritatea ideologico-artistică a literaturii noastre. Al patrulea aspect se referă la structura organizatorică și principiile care stau la baza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
a conducătorului său, Corneliu Coposu. După ieșirea din F.S.N., a ei, a Doinei Cornea și a lui Ion Caramitru, fapt ce a stârnit violente discuții și luări de poziție, Ana Blandiana s-a profilat ca o curajoasă, lucidă și responsabilă creatoare de opinie politică, creând În jurul ei dispute aprinse, atacuri brutale și calomnii, dar și un cerc de simpatizanți și, mai ales, oferindu-i, după câte am Înțeles, lui Corneliu Coposu și cercului lui restrâns de suporteri o bună și până la
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
uman, a cărui perfecțiune nu putea consta doar din „clasicul echilibru” numit și „apolinic”, ci trebuia să i se adauge și latura numită „dionisiacă”. Dimensiune care conținea tocmai acele elanuri, numite azi abisale, care țin de instinctualitatea adâncă, nu rareori creatoare, În varii domenii, dar și de imaginație „debordantă”, capacitate analogică, „desfrânare, beție și dans”, adică o anume, insistentă, capacitate de a depăși granițele acelui bun-simț care uneori e o frână, un adversar al noului, cel ce se ivește nu rareori
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
extraordinar care a schimbat cursul istoriei, numit nazismul german și Führerul său, dar nu avem nici termeni pentru a desemna boala acestui individ fantastic de care nu s-au putut apăra nici concetățenii săi - locuitorii uneia dintre cele mai cultivate, creatoare și civilizate țări ale continentului nostru, dar nici vârfurile politice ale marilor țări vecine, Franța sau Anglia! Paranoic, da, dar... ce fel?! De ce a fost simțit ca atare doar când boala sa s-a dezlănțuit fără frâu, creând enorme pagube
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
puterea În societate Înseamnă, de fapt, a nu Înțelege! Dar nu e vorba În nici un caz de „ne-Înțelegerea poetică” pe care o elogiam eu, ci de prostia stupidă, cea care nu ascunde nimic, poate doar viclenie, una joasă, ne-creatoare, prostia care nu se respectă pe sine, prostia, pe scurt, care nu-și merită numele! A nu Înțelege că performanțele cuiva, oricât de neasemănător cu modelele noastre predate În școală - o școală cu rudimente grave scolastice! -, dacă sunt sancționate de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și în imaginea pe care o au ceilalți despre sine, acești „ceilalți” care „au dreptul” de a-și face o imagine despre „bietul tău sine!”.Ă Dovadă că cele două „axe existențiale” erau cu adevărat „cheia romantică” a existenței mele, creatoare mereu de „neliniște”, de inacceptare a „lucrului dat”, a concretului social, în fapt nemulțumită cu orice adaptare, sursă a fericirii umane, a fost și faptul că, o dată ajuns în vârful piramidei sociale, cum se spune, posturi de prim rang și
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
imposibilă” la drept vorbind, cu influențe discrepante din Hermann Broch, Dostoievski, Proust, Mann, nu-mi pot stăpâni o undă amară, internă, o îndoială ce nu mă părăsește. Era oare posibil ce voia... acel tinerel?! Nu și-a supraapreciat el capacitățile creatoare sau nu cumva „s-a grăbit”, vrând să intre în polemică creatoare cu prea multe „partide literare”, cu prea diverse și înrădăcinate credințe și tradiții autohtone? Și, mai ales, orgoliul de a vrea să „inoveze” aici, pe solul național, când
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
neastâmpărului” actual, fuga după originalitate cu orice preț, excesivul cult al „noului” ce se face printr-o extravaganță tehnică, tot mai absurdă, tot mai panicată - izvorâtă din „metodele și spiritul” suprarealismului, el însuși aflat într-un manierism fără orizonturi! -, „panică” creatoare care a dus, în a doua jumătate a secolului XX, la spargerea formelor clasice creative și constitutive în literatură, pictură și muzică! La pierderea publicului și la instalarea unui snobism gălăgios, tiranic, care ne face pe noi responsabili, „consumatorii de
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Henri Bergson • Cuplul, Suzanne Lilar • Despre libertate, Lord Acton • Despre sinucidere, Émile Durkheim • Din cronica filosofiei românești, Ion Petrovici • Dor și armonie eminesciană, Leonida Maniu • Eminescu și cultura indiană, Demetrio Marin • Eseu asupra datelor imediate ale conștiinței, Henri Bergson • Evoluția creatoare, Henri Bergson • Existențialismul francez, Andrei-Iustin Hossu • Fals tratat de jurnalism, Alexandra Hasan • Introducere în metafizică, Henri Bergson • Istoria flirtului, Fabienne Casta-Rosaz • Istoriografia română la vârsta sintezei: A. D. Xenopol , Al. Zub • Începuturi și sfârșituri, Lev Șestov • Jurnalul de călătorie al unui
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
și cu mătase,/ Lu’ Soare cămașă” (MaluIlfov). Țesutul întemeietor de lumi este și un semn al apropiatei nunți, căci mireasa are obligația de a „coase daruri cu semnificații rituale precise”. Pregătirea fetei pentru etapa existențială următoare pune în mișcare abilitățile creatoare al căror beneficiar este exclusiv masculin, ca act complementar pentru capacitățile eroice. Schimburile îndătinate pentru viitorul soț sunt „o cămeșă, un brâu și o păreche de izmene”, ceea ce dezvăluie gestul premonitoriu al lunii, pețite de fratele său. In colinde, multitudinea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
receptorilor exteriori lumii mitice, de ajutoarele năzdrăvane, de comunitate și abia apoi de către împărat) a puterilor creatoare. Chiar și atunci când maternitatea fabuloasă nu este resimțită, dar survine în urma etapelor inițiatice, ea confirmă identitatea superioară a fetei înzestrate organic cu capacități creatoare excepționale. Acuza nedreaptă a încălcării castității sau a nerespectării promisiunii maritale devine astfel un episod ritual necesar pentru deschiderea seriei de încercări inițiatice. Numele mezinei ce își depășește surorile în capacități creatoare este revelatoriu într-un basm cules în Fărcașele
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
surprinsă în pagini importante. Proaspete par amintirile admiterii la școală, a profesorilor și a directorului Ion Mitru. Suita de intelectuali și dascăli pe care ni-i aduce la lumină, mulți dintre aceștia modești ca loc în istoria noastră, a fost creatoarea lumii pe care învățătorul de la Bogata o recreează, puternic legați de realitățile mediului rural al epocii. Gheorghe Rădășanu surprinde și mediul școlii dar rememorează cu vădită satisfacție și momentele, plăcerile și viața epocii (dansuri, petreceri sau prin repetata formulă "doctori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
artă, au fost cumpărate de instituția noastră de la artista care le-a creat și acum aparțin patrimoniului Ministerului Afacerilor Externe. Pe ce argumente v-ați bazat când ați sugerat casarea lor? întrebai eu, în timp ce verificam pe dosul tapiseriei cine era creatoarea, ca să aflu, în fond, scopurile mercantile ale celor doi buni "pretini"? Păi, ia uitați-vă cât praf este pe ele! Asta este adevărat, confirmai, scuturând ușor un colț al exponatului, dar este meritul tău, ca administrator, și al soției tale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
valoroase de cele fantasmagorice și să cumpere apoi cărțile potrivite. Părerea că basmele și legendele ascultate în copilărie l-ar înstrăina pe copil de viață se numără și ea printre periculoasele sugestii actuale. Or, fantezia basmelor se transformă în idei creatoare și îi face pe viitorii adulți mai destoinici în viață.și inventivi. Alături de memorie, ca temelie a oricărei transmiteri de cunoștințe, fantezia reprezintă o forță profundă a sufletului omului diametral opusă, de egală valoare. Imaginile abstracte la o vârstă nepotrivită
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
aceasta devenise internațională, au avut plăcerea să participe la o expoziție deosebită. „Decorul mirific în care s-a desfășurat acest „atelier de creație în aer liber”, a contribuit din plin la sensibilizarea artistică. S-a colaborat strâns, atmosfera a fost creatoare, s-a lucrat mult, condiția taberei a fost ca, la plecare, fiecare participant să lase câte două din lucrările realizate.” Doru Bucur a plecat în vizită la soția sa, stabilită în Germania și a uitat să se mai întoarcă. Gică
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
tabletă un profesor dintre cei mai reprezentativi, anume pe Dumitru Cornelson. Născut în 1901 (la Târgu Neamț, absolvent al liceului din Galați), Cornelson a ocupat catedra de igienă din Iași între 1946 și 1960, la o vârstă la care capacitatea creatoare este maximă, într-o epocă semnificativă ca durată (14 ani) și ca etapă istorică a patologiei: epidemia de tifos exantematic, alte epidemii și endemii aflate în plină expansiune, în condițiile precare ale anilor de după război. Dispărut prematur, la mai puțin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
consacrată în întregime elucidării acestui timp enigmatic și a particularităților lui în formarea tânărului scriitor. Demersul este, fără îndoială, unul temerar, dar pașii pe care îi face, pe un teren mereu nesigur, sunt însă tot atâția pași în recuperarea lui creatoare, pentru un portret al lui Eminescu real și autentic, în complexitatea epocii lui. Criza de informații spune autoarea poate deveni un avantaj: ea irită, provoacă, impune o reflecție asupra metodei de lucru, incită în cele din urmă la experiment". Așa încât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
istoric și în structura lor, dacă vreți, metafizică", fără a se angaja în polemică de nici un fel cu diversele opinii vehiculate azi în legătură cu... actualitatea acestor pagini publicistice. Rămânând distant față de acestea, recomandă proza politică a lui Eminescu drept una "eminentă, creatoare (în sens literar) în cel mai înalt grad", fiind "plină de idei și colorată de o emotivitate și o imaginație pe care nu știu câți alți gazetari români au putut-o egala". În Introducerea semnată de Eugen Simion, la actuala ediție de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
obiectiv al istoriei, nu putem să nu apreciem justețea opiniei sale privind necesitatea orientării școlii românești spre o educație întemeiată pe muncă, o educație capabilă să cultive un crez și să dezvolte capacitățile creatoare ale întregului popor. Ideea dezvoltării aptitudinilor creatoare este susținută cu noi argumente și în scrierea Vocația factor hotărîtor în cultura popoarelor (1931, ed. a II-a, 1936), unde un capitol poartă titlul "Pedagogia vocației"; deși omului de vocație îi este proprie, prin înseși datele sale ereditare, tendința
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
liberă să devină o obișnuință, fiind însoțită de sentimentul că se poate schimba oricînd cu alta (iată o idee deosebit de interesantă, a cărei valoare se poate aprecia astăzi și mai mult); c) în sfîrșit, a treia condiție, munca să fie creatoare, să păstreze virtuțile artei, capacitatea de a provoca plăcere. Printr-o astfel de școală, aprecia Mehedinți, s-ar putea mobiliza întreaga masă a poporului spre o muncă rodnică, organizată științific; Vom face astfel, spunea el în mod semnificativ, pedagogie socială
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
contribuția școlii "directive" la dezvoltarea personalității umane, înverșunarea cu care M. Lobrot scrie despre neputința școlii de a cultiva aspirațiile culturale ne amintește de verbul incisiv al lui Ivan Illich. Marile personalități, ca Rousseau, Balzac apreciază el datorează capacitatea lor creatoare tocmai faptului că au reușit să se sustragă spiritului directivist al școlii, că au citit altceva decît le oferea școala. Lobrot generalizează cîteva cazuri în care personalități de excepție n-au beneficiat de o instrucție școlară de bună calitate, uitînd
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
se prind neputincioase de maluri. în lumea lui Cehov, însă, oamenii nu știu să iubească cu adevărat pentru că nu L-au cunoscut cu adevărat pe Dumnezeu, Care este iubire. înțelegând iubirea ca fiind ceva ce poate naște forțe spirituale, morale, creatoare, Cehov arată că, de fapt, în viața complicată a omului, aceasta nu are o realizare morală. Mulți dintre eroii săi nu reușesc să se ridice până la acest nivel al iubirii și, astfel, apare, firesc, concluzia că niciunul nu știe să
Aspecte etice în opera scriitorului rus A. P. Cehov. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela Lupiş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1383]
-
cu mâinile la spate și pipa Între dinții strânși. Iar cealaltă Încântare, Muzica, aliment ceresc, ea este com plementul necesar, cum am spus, la fel ca un prieten bun sau ca o femeie frumoasă, al oricărei gazde excelente, inspiratoare și creatoare de adunări cu mese vesele, ușor digestive și asi mi labile. Ați Înțeles că nu e vorba aci de muzica bandelor de or chestranți, de care te poți și trebuie să te lipsești bucuros, afară numai de cea a lăutarilor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]