5,838 matches
-
Numai de pulsul hrănitor,/ Smulgându-se din nevertebrate/ Din pești și din păsări, din fiare/ Ca să ne poată naște/ După chipul și asemănarea Ei./ Fără drept de apel/ Condamnați la naștere,/ Singuri și neputincioși în fața/ Creșterii noastre-nverzite/ În timpul ei crescător/ Ca-ntr-un mormânt ce dospește viața viitoare./ Noi doi,/ Gemeni în uterul spaimei". (Gemeni) Interogația retorică devine strigăt de salvare, când "o mare de trupuri inerte-/ Acoperind până în zare/ străzile, văile, munții-?/ Pe valurile căreia oricine/ (Cu singura condiție
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
laptelui și prin aceasta să îndemne lumea să bea cât mai mult lapte. Căci și aici, ca și în celelalte meserii și producții, aceeași lege anapoda: cismarul poartă ghete proaste, croitorul n-are haine bune... Tot așa, noi, țărani și crescători de vite get-beget, suntem printre popoarele care beau cel mai puțin lapte din lume" (p. 173); În sfârșit, trupul e făcut din schela oaselor, pe care e prinsă carnea. Această schelă de piatră are nevoie mereu de reparații, căci se
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
importante decât anumite indicii non-verbale ale comunicării. Totuși, impactul unor astfel de indicii non-verbale nu se manifestă decât în măsura în care discursul nu are o importanță concretă pentru auditor (când vi se vorbește despre reintroducerea ursului în Pirinei, iar dumneavoastră nu sunteți crescător de capre din Pirinei). De îndată voluntarii se simt direct interesați erau din nou mai atenți la discursul bine argumentat, cu sau fără mișcări de sprâncene. Alocuțiunea președintelui pentru a transmite urările de Anul Nou este un exercițiu de stil
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
pozitiv și descrescător, X crește totuși, dar din ce în ce mai puțin, mai încet. În fine, dacă PmM este negativ, X scade. Descriem cele trei faze posibile în figura de mai jos: PT O Figura nr. 7.2 Produsul marginal poate fi, eventual, crescător la începutul unei faze de producție. Să ne imaginăm un cîmp de cultivat pe care se angajează zilnic cîte un muncitor agricol suplimentar. Producția va crește, probabil, mai repede cu doi muncitori decît cu unul, apoi cu trei în loc de doi
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
pe care nu o pusese nici un moment la îndoială atunci când studia cărțile lui Paley, este greu de susținut. Într-o a doua fază, la punctul de întâlnire al familiarizării sale cu anumite curente de idei și practici ale grădinarilor și crescătorilor de animale, în mintea lui au căpătat contururi tot mai clare acele principii ale explicației care pot fi calificate drept noi ochelari ai gândirii. În cele ce urmează, revoluția darwiniană va fi înfățișată din această perspectivă, și numai din această
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
ochelari malthusieni, faptele relevante au început să se acumuleze rapid. Iată un singur exemplu. Tocmai în anul în care a studiat cartea lui Malthus, 1838, Darwin a citit o broșură scrisă de Sir John Sebright, un mare proprietar care era crescător și selecționer amator de păsări. În mod firesc, atenția i-a fost atrasă de următoarele rânduri: „O iarnă grea sau o lipsă de hrană are toate efectele bune ale celei mai pretențioase selecții deoarece îl elimină pe cel slab și
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
ca mecanism principal al producerii unor specii noi. Istoricii relevă că Darwin a fost avantajat, chiar și față de naturaliștii care și-ar fi pus întrebări asemănătoare și ar fi avut inspirația să se intereseze îndeaproape de procedeele grădinarilor, agricultorilor și crescătorilor de animale, și aceasta cel puțin în două privințe. Mai întâi, el a avut acces la o experiență deosebit de bogată și de diversificată deoarece în acea epocă, în Marea Britanie, practicile selecției artificiale erau mai dezvoltate decât oriunde în lume. Crescătorii
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
crescătorilor de animale, și aceasta cel puțin în două privințe. Mai întâi, el a avut acces la o experiență deosebit de bogată și de diversificată deoarece în acea epocă, în Marea Britanie, practicile selecției artificiale erau mai dezvoltate decât oriunde în lume. Crescătorii autohtoni de animale erau legați prin diferite rețele, făceau schimb de informații și experiențe prin cluburi, asociații, publicații periodice, expoziții și concursuri cu premii. Iar faptul că Darwin era o persoană înstărită i-a oferit un acces aproape nelimitat la
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
de animale erau legați prin diferite rețele, făceau schimb de informații și experiențe prin cluburi, asociații, publicații periodice, expoziții și concursuri cu premii. Iar faptul că Darwin era o persoană înstărită i-a oferit un acces aproape nelimitat la informații; crescătorii de animale și grădinarii nu vedeau în el un concurent. Mai mult, ei au cultivat interesul științific al lui Darwin pentru practicile lor în scopul sporirii statutului cultural al breslei. Darwin s-a informat în mod sistematic, efectuând anchete pe
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
mod spontan selecționerii era unul și același: ei identificau la diferiți indivizi variații cât de mici ale caracteristicilor pe care doreau să le dezvolte și le accentuau din generație în generație prin selecția exemplarelor pentru reproducere. Studiul sistematic al practicilor crescătorilor și selecționerilor, ca și experimentele pe care le-a făcut în propria sa gospodărie l-au condus pe Darwin spre două concluzii de însemnătate capitală. Prima a fost că variațiile individuale de caractere sunt extrem de numeroase și extrem de diferite, iar
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
mari intervale de timp printre milioane de indivizi crescuți în aceleași condiții și hrăniți în același fel. Este o variație pe care Darwin o numea spontană sau întâmplătoare, în sensul că nu-i cunoaștem cauza și nu o putem provoca. Crescătorul sau selecționerul nu produce asemenea variații; el le folosește doar pe cele pe care natura i le pune la dispoziție. Presupunerea că în natură tocmai asemenea variații spontane oferă principalul material asupra căruia acționează selecția a putut avea pentru Darwin
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
specii diferite? Sau cum se explică existența unor specii diferite în condiții aproape identice, dacă admitem că apariția unor specii noi este determinată în mod hotărâtor de schimbarea condițiilor mediului? Era firesc ca Darwin să reflecteze asupra faptului că, în timp ce crescătorul și selecționerul se interesează doar de câteva caracteristici, care sunt valoroase pentru el, selecția naturală are la dispoziție milioane de alternative, pe care le oferă variațiile spontane. Aceste variații pot fi diferite în condiții asemănătoare. Si există variații foarte diferite
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
-se apoi să le accentueze de la o generație la alta. Atenția lui Darwin pare să se fi concentrat tocmai asupra acestui aspect al practicilor selecției artificiale. Deosebirile dintre diferite rase de animale domestice pot fi explicate prin orientarea consecventă a crescătorilor spre accentuarea unora și acelorași caractere de-a lungul unui mare număr de generații. Examinând marile deosebiri dintre diferite rase de porumbei domestici, lui Darwin i-a atras atenția faptul că, dacă unui ornitolog i s-ar spune că acești
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
produce efecte atât de mari, într-un interval relativ scurt de timp, va trebui să ne gândim ce efecte poate produce în natură selecția realizată în lupta pentru existență, acționând într-o perioadă incomparabil mai lungă. Întrebându-se de ce mulți crescători nu acceptau totuși că rase foarte diferite de porumbei sau câini derivă dintr-un strămoș comun, Darwin răspundea că ceea ce refuză ei „este însumarea în minte a micilor deosebiri acumulate în multe generații succesive“. De îndată ce acest obstacol mental a fost
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
efectelor selecției artificiale și a efectelor selecției care acționează în natură devine frapantă. Într adevăr, principiul divergenței caracterelor va atrage atenția celui care examinează sistematic practicile selecției artificiale. Dacă în multe generații la rând exemplarele domestice vor fi încrucișate de crescători, urmărindu-se accentuarea acelorași caractere, atunci formele intermediare dintre rase vor dispărea. Reflecția lui Darwin a fost orientată astfel asupra modului cum acționează selecția în natură în producerea unor forme de viață diferite, pornind de la un strămoș comun, în analogie
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
cea mai sigură“ a explicației schimbării în timp a speciilor. Căci „nu există nici un motiv pentru ca principiile care au acționat atât de eficient în stare domestică să nu fi acționat și în stare naturală“. Acționând cu premeditare, agricultorii, grădinarii și crescătorii de animale pot obține schimbări semnificative ale caracterelor într-o perioadă relativ scurtă de timp. Pentru a se produce în natură noi varietăți și noi specii, bine adaptate anumitor condiții de viață, avantajate în apărarea față de dușmani, în căutarea hranei
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
animale. Pentru Darwin ele păreau să indice că aceste căi ale explicației - cea deterministă și cea finalistă - sunt închise și că trebuie căutată o cale alternativă. Alternativa a reprezentat-o o gândire de tip probabilist. Atât observațiile prilejuite de practica crescătorilor de plante și de animale, cât și cele făcute în natură evidențiază că indivizii care provin din aceiași părinți și trăiesc în aceeași ambianță prezintă un spectru larg de variații ale caracterelor. Acestea sunt variațiile pentru care Darwin nu găsea
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
uriașe de timp - pare să fi jucat un rol deosebit de important în geneza ipotezei selecției naturale. Iată raționamentul care susține această presupunere. Să ne întrebăm în ce fel au stimulat reflecțiile lui Darwin asupra acelor practici ale grădinarilor, agricultorilor și crescătorilor de animale pe care el le-a numit selecție artificială geneza și elaborarea acestei ipoteze. Răspunsul este că aceste practici arată că selecționerul, interesat să dezvolte anumite caracteristici folositoare ale unei specii de plante sau animale, va reuși să-și
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
ca tendință, a caracteristicilor acelor exemplare care au șansa cea mai mare de supraviețuire, atunci e firesc să ne întrebăm care vor fi rezultatele pe termen lung ale acțiunii acestei tendințe, ținând seama de ceea ce se poate învăța cercetând practicile crescătorilor de plante și animale. Iată un pasaj mai lung din Originea speciilor, care înfățișează modul cum s-au desfășurat gândurile autorului în această privință: „Dacă omul poate obține, și a obținut în mod sigur, rezultate importante prin mijloacele sale metodice
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
canalul Suez, inițiată de la începutul secolului al XX-lea, continuă să se dezvolte, alătuir de ea ridicându-se, în plin pustiu, orașe hipermoderne, cu turnuri de dimensiuni inumane, care nu mai au nimic comun cu imaginea tradițională a triburilor de crescători de animale. Nu este mai puțin adevărat că pozițiile nodale șisiturile strategice, au fost optim valorificate de mult timp de populația locală sau de colonizatorii activi, astfel, orașe ca Tanger, Alger sau La Valetta luând o coloratură proprie și un
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3056]
-
era de 3.251 (1.687 băieți și 1.564 fete). După criteriul originii etnice și a apartenenței religioase sau confesionale, populația Bacăului era compartimentată conform datelor din tabelul de mai jos: Structura profesională a populației orașului era următoarea: agricultori/crescători de vite - 1.122, meseriași (patroni și lucrători) - 3.286, industriași - 88, comercianți - 951, salariați particulari - 456, funcționari - 1.927, pensionari - 121, muncitori cu brațele - 1.757, servitori - 1.206, alte profesii - 491, fără profesie/persoane aflate în întreținere - 12
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a rămas consecvent refuzului de a facilita târgoveților înființarea unui islaz comunal. Mai mult, pe 27 aprilie 1907, comisia a hotărât să închirieze unor particulari, pentru suma de 800 lei pe an, terenul fostei fabrici Țenov. Beneficiarii erau Al. Dorneanu, crescător de vite, și apicultorul Grigore Hermes. În semn de protest, pe 29 aprilie, mai mulți locuitori ai orașului au rupt porțile de la intrarea pe terenul fabricii, „introducând acolo aproximativ 60 de vaci”. În cele din urmă, pe 2 mai 1907
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
acolo aproximativ 60 de vaci”. În cele din urmă, pe 2 mai 1907, administrația locală a hotărât, „cu trei voturi pentru, din cinci membri prezenți”, că „aprobă ca acel teren să devină imaș pentru vitele târgoveților”. Acest mic privilegiu acordat crescătorilor de vite din Bacău a fost menținut numai până la sfârșitul anului 1907. Sfârșitul celei de-a doua decade a secolului XX a fost puternic marcat de legislația socio economică reformatoare inițiată de guvernul liberal. Noua lege electorală, ce prevedea introducerea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
noilor autorități de a promova unele inovații de genul asociațiilor de producție animală sau vegetală chiar dacă „învățăturile de la răsărit” se vor dovedi mai târziu a fi false și lipsite de concretețe practică. Totuși, fondarea la Zorleni a unei Asociații a crescătorilor de oi Karakul rămâne notabilă chiar dacă nu dispunem de date care ne-ar confirma și continuitatea sa. Așadar, la data de 28 ianuarie 1948, SSV Tutova trimitea Inspectoratului Zootehnic și Sanitar Veterinar Regional Brăila, adresa nr.335 ce conținea următoarea
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de date care ne-ar confirma și continuitatea sa. Așadar, la data de 28 ianuarie 1948, SSV Tutova trimitea Inspectoratului Zootehnic și Sanitar Veterinar Regional Brăila, adresa nr.335 ce conținea următoarea informare: „În ceea ce privește stadiul în care se află Asociația crescătorilor de oi Karakul din comuna Zorleni, județul Tutova, avem onoare a vă raporta că s-au făcut cooptări de noi membri astfel că în prezent numărul crescătorilor din Asociație este de 52”. Ambițiile celor din Zorleni erau mari de vreme ce se
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]