1,373 matches
-
menită să formeze un intrînd între cele două suporturi colosale ale acoperișului catacombelor atotcuprinzătoare, din granit solid" (Poe. The Cask... 33). Astfel, sîntem invitați să observăm, cu minuțiozitate, imaginea unei cripte care se deschide spre/închide (în ea) o altă criptă care, la rîndul ei, dezvoltă/cuprinde o nouă criptă. Pe lîngă precizia descrierii, se distinge aici și o exactitate a trimiterii parabolice. Naratorul pare să facă o asociație alegorică, valabilă pentru întregul său exposé, și, în felul acesta, să grăbească
Povestiri din criptă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7672_a_8997]
-
colosale ale acoperișului catacombelor atotcuprinzătoare, din granit solid" (Poe. The Cask... 33). Astfel, sîntem invitați să observăm, cu minuțiozitate, imaginea unei cripte care se deschide spre/închide (în ea) o altă criptă care, la rîndul ei, dezvoltă/cuprinde o nouă criptă. Pe lîngă precizia descrierii, se distinge aici și o exactitate a trimiterii parabolice. Naratorul pare să facă o asociație alegorică, valabilă pentru întregul său exposé, și, în felul acesta, să grăbească descifrarea codurilor stabilite, treptat, pe parcursul povestirii. Poe își avertizează
Povestiri din criptă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7672_a_8997]
-
pare să facă o asociație alegorică, valabilă pentru întregul său exposé, și, în felul acesta, să grăbească descifrarea codurilor stabilite, treptat, pe parcursul povestirii. Poe își avertizează cititorul că textul său, dincolo de a fi "criptic", este, literal și figurativ, chiar o criptă. Ce este însă o criptă? Răspunsul implicit al lui Derrida, din eseul său Fors1, pare a fi pur și simplu o absență. "Cripta" implică tot ceea ce nu este la suprafața textului; este acea absență ocultă, sugerată sau virtual reprezentată de
Povestiri din criptă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7672_a_8997]
-
alegorică, valabilă pentru întregul său exposé, și, în felul acesta, să grăbească descifrarea codurilor stabilite, treptat, pe parcursul povestirii. Poe își avertizează cititorul că textul său, dincolo de a fi "criptic", este, literal și figurativ, chiar o criptă. Ce este însă o criptă? Răspunsul implicit al lui Derrida, din eseul său Fors1, pare a fi pur și simplu o absență. "Cripta" implică tot ceea ce nu este la suprafața textului; este acea absență ocultă, sugerată sau virtual reprezentată de text, acesta din urmă rămînînd
Povestiri din criptă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7672_a_8997]
-
Poe își avertizează cititorul că textul său, dincolo de a fi "criptic", este, literal și figurativ, chiar o criptă. Ce este însă o criptă? Răspunsul implicit al lui Derrida, din eseul său Fors1, pare a fi pur și simplu o absență. "Cripta" implică tot ceea ce nu este la suprafața textului; este acea absență ocultă, sugerată sau virtual reprezentată de text, acesta din urmă rămînînd singura prezență palpabilă într-un sistem dat de referințe simbolice. Cripta poate deveni dimensiunea textului pierdută în prefață
Povestiri din criptă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7672_a_8997]
-
a fi pur și simplu o absență. "Cripta" implică tot ceea ce nu este la suprafața textului; este acea absență ocultă, sugerată sau virtual reprezentată de text, acesta din urmă rămînînd singura prezență palpabilă într-un sistem dat de referințe simbolice. Cripta poate deveni dimensiunea textului pierdută în prefață/la suprafață. Ea este adîncimea către care se deschide orice avanpost simbolic ori lucru-în-sine care, în loc să vină spre, angajează înaintarea înspre. De aceea, trebuie "să gîndim Lucrul ca pornind din Criptă" (Derrida. Fors
Povestiri din criptă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7672_a_8997]
-
referințe simbolice. Cripta poate deveni dimensiunea textului pierdută în prefață/la suprafață. Ea este adîncimea către care se deschide orice avanpost simbolic ori lucru-în-sine care, în loc să vină spre, angajează înaintarea înspre. De aceea, trebuie "să gîndim Lucrul ca pornind din Criptă" (Derrida. Fors 66) și nu invers. Cripta disimulează și acoperă. "Nici o criptă nu se dezvăluie" (Derrida. Fors 67). Componentele sale sînt "astfel dispuse încît să deghizeze și să ascundă ceva, întotdeauna un corp într-o anumită formă" (Derrida. Fors 67
Povestiri din criptă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7672_a_8997]
-
pierdută în prefață/la suprafață. Ea este adîncimea către care se deschide orice avanpost simbolic ori lucru-în-sine care, în loc să vină spre, angajează înaintarea înspre. De aceea, trebuie "să gîndim Lucrul ca pornind din Criptă" (Derrida. Fors 66) și nu invers. Cripta disimulează și acoperă. "Nici o criptă nu se dezvăluie" (Derrida. Fors 67). Componentele sale sînt "astfel dispuse încît să deghizeze și să ascundă ceva, întotdeauna un corp într-o anumită formă" (Derrida. Fors 67). Conținînd lucrul-în-sine, suficient lui însuși și orientat
Povestiri din criptă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7672_a_8997]
-
Ea este adîncimea către care se deschide orice avanpost simbolic ori lucru-în-sine care, în loc să vină spre, angajează înaintarea înspre. De aceea, trebuie "să gîndim Lucrul ca pornind din Criptă" (Derrida. Fors 66) și nu invers. Cripta disimulează și acoperă. "Nici o criptă nu se dezvăluie" (Derrida. Fors 67). Componentele sale sînt "astfel dispuse încît să deghizeze și să ascundă ceva, întotdeauna un corp într-o anumită formă" (Derrida. Fors 67). Conținînd lucrul-în-sine, suficient lui însuși și orientat către sine, cripta tinde să
Povestiri din criptă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7672_a_8997]
-
acoperă. "Nici o criptă nu se dezvăluie" (Derrida. Fors 67). Componentele sale sînt "astfel dispuse încît să deghizeze și să ascundă ceva, întotdeauna un corp într-o anumită formă" (Derrida. Fors 67). Conținînd lucrul-în-sine, suficient lui însuși și orientat către sine, cripta tinde să se înghită, să se încorporeze pe sine, asemenea cutiei chinezești; devine autofagă, "manifestînd tendința de a se încripta ea însăși" (Derrida. Fors 67). Prin urmare, cripta poate fi interpretată ca un artificiu, o arhitectură, un artefact "al unui
Povestiri din criptă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7672_a_8997]
-
Derrida. Fors 67). Conținînd lucrul-în-sine, suficient lui însuși și orientat către sine, cripta tinde să se înghită, să se încorporeze pe sine, asemenea cutiei chinezești; devine autofagă, "manifestînd tendința de a se încripta ea însăși" (Derrida. Fors 67). Prin urmare, cripta poate fi interpretată ca un artificiu, o arhitectură, un artefact "al unui loc înțeles înăuntrul altuia, deși riguros independent de acesta, izolat de întreg prin părți, o firidă, o enclavă, astfel încît să-ți permită să extragi lucrul din rest
Povestiri din criptă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7672_a_8997]
-
din cultul inițierilor secrete în misterele lui Isis sau cu tabloul infernului labirintic, dominat de Proserpina, unde subiectul (mystul) coboară pentru a obține "creanga de aur", murind și înviind succesiv, acest episod nu este neapărat unul neobișnuit. Poe schițează o criptă cu valențe inițiatice indiscutabile. Presupunerea e întărită și de neașteptata turnură pe care dialogul dintre cei doi o ia la un moment dat. Pierdut printre zecile de enigmatice extensii și firide și dînd semne certe de ebrietate, Fortunato aruncă o
Povestiri din criptă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7672_a_8997]
-
am răspuns. - Un semn, zise. - Iată-l, am răspuns, scoțînd o mistrie de sub faldurile roquelaire-ului meu" (Poe. The Cask... 32 -3). Mistria va fi ulterior folosită cu succes în acțiunea propriu-zisă de răzbunare, cînd Fortunato este zidit în chiar interiorul criptei care se deschide. Actul punitiv ca atare poartă, de asemenea, cifruri enigmatice. Folosind cele două cătușe de fier și un lanț scurt ce iese din granit, Montresor îl leagă pe Fortunato de peretele terminal al criptei. După toate aparențele, deși
Povestiri din criptă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7672_a_8997]
-
zidit în chiar interiorul criptei care se deschide. Actul punitiv ca atare poartă, de asemenea, cifruri enigmatice. Folosind cele două cătușe de fier și un lanț scurt ce iese din granit, Montresor îl leagă pe Fortunato de peretele terminal al criptei. După toate aparențele, deși acest lucru nu ni se comunică în mod direct, Bufonul, cu o mînă înlănțuită în granit și cu cealaltă captivă în firida zidului, căutînd butoiașul de Amontillado, oferă imaginea crucificării. Abandonîndu-l în această poziție, Montresor zidește
Povestiri din criptă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7672_a_8997]
-
aparențele, deși acest lucru nu ni se comunică în mod direct, Bufonul, cu o mînă înlănțuită în granit și cu cealaltă captivă în firida zidului, căutînd butoiașul de Amontillado, oferă imaginea crucificării. Abandonîndu-l în această poziție, Montresor zidește intrarea în criptă și, ulterior, la strigătul disperat al victimei - "Pentru dragostea lui Dumnezeu!" (Poe. The Cask... 35) - replică identic, ca un ecou - " Da, pentru dragostea lui Dumnezeu" (Poe. The Cask... 35) -, jumătate cinic, jumătate îndurerat - putem presupune -, oricum, criptic, abscons. Ultima propoziție
Povestiri din criptă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7672_a_8997]
-
substituția ironică a referentului cu oponentul (i.e.un francmason, Bufonul Fortunato). Dacă urmărim atent cele două seturi distincte de virtualități tematice, putem vedea validitatea conceptului de conversie anasemică, din eseul derridean, în acest context. Lucrul (sensul) care este adus în criptă - tema unei simple răzbunări personale, cauzate de numeroasele insulte - nu se poate opune Lucrului (Sensului) care, încorporat, inclus criptei, iese dinăuntru în afară - tema unei revanșe spirituale, determinate de antagonismul religios. Ultimul cifru al criptei, simbolic deschise și desfășurate înaintea
Povestiri din criptă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7672_a_8997]
-
virtualități tematice, putem vedea validitatea conceptului de conversie anasemică, din eseul derridean, în acest context. Lucrul (sensul) care este adus în criptă - tema unei simple răzbunări personale, cauzate de numeroasele insulte - nu se poate opune Lucrului (Sensului) care, încorporat, inclus criptei, iese dinăuntru în afară - tema unei revanșe spirituale, determinate de antagonismul religios. Ultimul cifru al criptei, simbolic deschise și desfășurate înaintea noastră, pare să fie conflictul moral între un catolic și un francmason. Montresor, practicantul creștin, îl elimină pe Fortunato
Povestiri din criptă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7672_a_8997]
-
sensul) care este adus în criptă - tema unei simple răzbunări personale, cauzate de numeroasele insulte - nu se poate opune Lucrului (Sensului) care, încorporat, inclus criptei, iese dinăuntru în afară - tema unei revanșe spirituale, determinate de antagonismul religios. Ultimul cifru al criptei, simbolic deschise și desfășurate înaintea noastră, pare să fie conflictul moral între un catolic și un francmason. Montresor, practicantul creștin, îl elimină pe Fortunato, un "ocultist", anterior Postului Paștelui, o perioadă de purgație și elevare spirituală. El acționează în travesti
Povestiri din criptă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7672_a_8997]
-
blasfemiat al divinității trebuie răzbunat, oricît de grele ar fi tribulațiile angajate. Și totuși, o analiză relativ recentă, a lui Peter J. Sorensen, asupra textului răstoarnă posibilitatea exegetică de mai sus, aducîndu-ne într-un cu totul alt punct al textului/criptei. Criticul avansează ideea că Poe ar fi intenționat aici transfigurarea unui eveniment istoric real, cu care era indubitabil familiarizat. În 1826, Căpitanul William Morgan publică o carte de referință intitulată Illustrations of Free - masoury by One of the Fraternity/Ilustrări
Povestiri din criptă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7672_a_8997]
-
Dacă adăugăm faptul că, inițial, la o lectură imediată a textului, singura sferă de semnificație putea fi cea a simplei răzbunări orgolioase a nobilului Montresor, marginalizat de ascensiunea agresivă și obtuză a rivalului Fortunato 6, atunci obținem imaginea completă a criptei care se deschide în trei încăperi distincte, la începutul povestirii. Naratorul descrie punctul terminal al catacombelor ca pe un ansamblu tripartit. Prin urmare, locul unde el își zidește victima nu sugerează o structură unitară, ci un complex de trei structuri
Povestiri din criptă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7672_a_8997]
-
unde el își zidește victima nu sugerează o structură unitară, ci un complex de trei structuri autonome, cu centre de greutate diferite. În mod analog, textul devine o rețea trilaterală, desfășurată în interiorul unui scenariu epic cu trei virtualități semantice. Așa cum cripta rămîne pentru povestire o metaforă a textului care se extinde, povestirea însăși, ca text, implică o poetică a criptei care se deschide. În acest proces deconstructiv sui generis trebuie căutată vocația romantică a lui Poe. Textul urmează o traiectorie verticală
Povestiri din criptă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7672_a_8997]
-
de greutate diferite. În mod analog, textul devine o rețea trilaterală, desfășurată în interiorul unui scenariu epic cu trei virtualități semantice. Așa cum cripta rămîne pentru povestire o metaforă a textului care se extinde, povestirea însăși, ca text, implică o poetică a criptei care se deschide. În acest proces deconstructiv sui generis trebuie căutată vocația romantică a lui Poe. Textul urmează o traiectorie verticală, în construcția sa alegorică, acumulînd mistere, autonomizîndu-le și refuzînd constant explicația directă, complicitatea semantică cu homo interpretant. Artefactul rămîne
Povestiri din criptă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7672_a_8997]
-
se deschide. În acest proces deconstructiv sui generis trebuie căutată vocația romantică a lui Poe. Textul urmează o traiectorie verticală, în construcția sa alegorică, acumulînd mistere, autonomizîndu-le și refuzînd constant explicația directă, complicitatea semantică cu homo interpretant. Artefactul rămîne o "criptă" simbolică, ermetică la analiza impresionistă. 6 La un moment dat, Montresor menționează faptul că Fortunato este un om căruia i se poate simți lipsa în comunitate, în timp ce el nu mai reprezintă nimic (Poe. The Cask... 31). Fortunato pare să fie
Povestiri din criptă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7672_a_8997]
-
II-lea (singurul papă nord-german) încântau, ba pictate, ba sculptate, altare superbe, diferite stilistic (printre care tronau suveran câte un Riemenschneider, Vogt și Cranach autentice), sus o orgă magnifică, două nave imense unde încăpeau coruri ce puteau cânta antifonic, o criptă sinistră - îmblânzită de geniul german și transformată în spațiu de concerte - și o mulțime de sculpturi, pendulând între naiv și morbid, între măreție și nebunie - de la călărețul adolescentin, despre care se presupune că este împăratul Heinrich al II-lea, la
O poveste cu clopote by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10297_a_11622]
-
unui sentiment simpatetic trezit de această magnifica declarație de dragoste Barcelonei. NOTE 1) Cele care îl preceda sunt: La verdad sobre el caso Savolta s1975t, român distins cu Premiul Criticii și ecranizat de regizorul Antonio Dovre (1979); El misterio de la cripta embrujada (1979), un alt succes de critică și de public; și El laberinto de las aceitunas (1982). Îi urmează: La isla inaudita (1989), precum și Sin noticias de Gurb și El año del diluvio (despre care nu am informații privind anii
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]