38,420 matches
-
ca fiind neconstituționale prin Decizia Curții Constituționale nr. 784 din 26 septembrie 2012 și, pe de altă parte, nu respectă considerentele care au stat la baza Deciziei Curții Constituționale nr. 683 din 27 iunie 2012 . 2. Se menționează că legea criticată nu stipulează cu privire la rolul Președintelui României în procedura de elaborare și adoptare a mandatului la Consiliul European; viciul de neconstituționalitate astfel sesizat, chiar în ipoteza în care ar fi interpretat în sensul unei omisiuni legislative, nu poate fi ignorat, cât
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257067_a_258396]
-
4) din Constituție stabilesc "autoritatea" Președintelui de a finaliza procesul de elaborare a mandatelor de participare la activitatea Uniunii Europene, astfel încât sunt neconstituționale și dispozițiile art. 3 alin. (2) și (4) din lege. 7. Așadar, se apreciază că dispozițiile legii criticate au fost adoptate cu nerespectarea prevederilor art. 1 alin. (5), art. 147 alin. (2) și (4), precum și ale art. 80 alin. (1) coroborat cu art. 91 și art. 148 alin. (4) din Constituție. III. În conformitate cu dispozițiile art. 16 alin. (2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257067_a_258396]
-
Curtea Constituțională sub nr. 4.040 din 29 octombrie 2013, punctul său de vedere, prin care apreciază că obiecția de neconstituționalitate este neîntemeiată și solicită respingerea acesteia "ca inadmisibilă". Se arată că art. 2 lit. e) și f) din legea criticată explicitează noțiunile de "mandat" și "mandat general", iar art. 3 din lege reglementează procedura de consultare dintre Parlament și Guvern cu privire la modalitatea de lucru dintre acestea, având în vedere că negocierile la nivel european au implicații directe asupra politicilor interne
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257067_a_258396]
-
nu este cel prezidențial, ci semiprezidențial". IV. Președintele Senatului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra obiecției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând obiecția de neconstituționalitate, punctul de vedere al președintelui Camerei Deputaților, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozițiile legii criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: V. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituție, precum și ale art. 1, 10, 15 și 18 din Legea nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257067_a_258396]
-
fost trimisă la promulgare și, potrivit art. 77 alin. (2) din Constituție, Președintele României a cerut Parlamentului reexaminarea acesteia, inclusiv sub aspectul soluției legislative cuprinse, în prezent, la art. 18 din lege. Legea adoptată după reexaminare a păstrat soluția legislativă criticată, motivându-se, în principal, că "în primele trei alineate ale art. 18 se vorbește de «proiect de mandat», ideea fiind ca proiectul de mandat, propus de Guvern, Președintelui, să conțină și propunerile Parlamentului" și că "nu este prevăzută nicio condiționare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257067_a_258396]
-
României, în temeiul art. 146 lit. a) teza întâi din Constituție, precum și al art. 11 alin. (1) lit. A.a) și art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, trebuia admisă și constatată neconstituționalitatea dispozițiilor criticate, pentru următoarele motive: 1. În examinarea constituționalității dispozițiilor legale criticate, Curtea pornește de la o premisă corectă, respectiv cadrul juridic creat ca urmare a pronunțării deciziilor Curții Constituționale nr. 683 din 27 iunie 2012 și nr. 784 din 26 septembrie 2012
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257067_a_258396]
-
Constituție, precum și al art. 11 alin. (1) lit. A.a) și art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, trebuia admisă și constatată neconstituționalitatea dispozițiilor criticate, pentru următoarele motive: 1. În examinarea constituționalității dispozițiilor legale criticate, Curtea pornește de la o premisă corectă, respectiv cadrul juridic creat ca urmare a pronunțării deciziilor Curții Constituționale nr. 683 din 27 iunie 2012 și nr. 784 din 26 septembrie 2012, statuând expres că "Parlamentul nu are nicio marjă de apreciere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257067_a_258396]
-
urgență a Guvernului nr. 194/2002 . Se arată că art. 16 din Constituție are în vedere persoane care au calitatea de cetățeni români, nefiind aplicabil străinilor. În acest sens este invocată și jurisprudența Curții Constituționale. Totodată, se apreciază că prevederile criticate nu contravin nici celorlalte dispoziții constituționale invocate în susținerea excepției. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele: Prin încheierile din 12 iunie 2003, pronunțate în dosarele nr. 592/CA/2003 și nr. 635/CA/2003, Curtea de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154925_a_156254]
-
prevăzute, ceea ce intră în contradicție cu dispozițiile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 , care nu este o lege", încălcându-se astfel dispozițiile art. 49 din Constituție. Curtea de Apel Constanța - Secția contencios administrativ apreciază că dispozițiile criticate sunt constituționale, iar excepția de neconstituționalitate formulată este neîntemeiată. Se consideră de către instanță că "excepția invocată apare ca neîntemeiată, cât timp dispozițiile ordonanței nu contravin principiului egalității, căci egalitatea între cetățeni nu împiedică stabilirea unor restricții sau limitări ale drepturilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154925_a_156254]
-
România, se arată că art. 16 din Constituție nu este aplicabil cauzelor referitoare la străini, întrucât acest text are în vedere persoane care au calitatea de cetățeni români. În acest sens este invocată jurisprudența Curții Constituționale. Se apreciază că prevederile criticate sunt în concordanță cu art. 18 alin. (1) din Constituție, iar, raportat la art. 49 din Constituție, acestea "nu conțin restrângeri speciale ale exercițiului unor drepturi pentru străini". Referitor la invocarea încălcării art. 128 din Constituție prin art. 82 alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154925_a_156254]
-
ca și pe cea a Curții Europene a Drepturilor Omului, care, prin hotărârea pronunțată în cauza "Golder împotriva Regatului Unit", 1975, a statuat că "Dreptul de acces la tribunale [...] nu este absolut". Avocatul Poporului consideră că dispozițiile ordonanței de urgență criticate sunt constituționale. Se apreciază că art. 55 alin. (2) lit. d) pct. (IV)-(V) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, față de prevederile art. 18 alin. (1) și ale art. 49 din Constituție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154925_a_156254]
-
55 alin. (2) lit. d) pct. (IV)-(V) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, față de prevederile art. 18 alin. (1) și ale art. 49 din Constituție, sunt constituționale, întrucât "textul de lege criticat nu conține restrângeri speciale ale exercițiului unor drepturi pentru străinii care urmează procedura de prelungire a dreptului de ședere temporară în România". De asemenea, se susține că "dispozițiile art. 16 alin. (1) și alin. (2) din Constituție, care reglementează egalitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154925_a_156254]
-
Curții Constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, republicată, precum și celor ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154925_a_156254]
-
prelungirilor ulterioare ale dreptului de ședere temporară a străinilor în România, sunt neconstituționale deoarece ar încălca principiul constituțional al egalității în drepturi și pe cel privind protecția străinilor, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată. Dispozițiile cuprinse în ordonanța de urgență criticată nu sunt aplicabile decât străinilor, însuși actul normativ vizat având ca obiect reglementarea regimului acestora, ceea ce exclude orice posibilitate de comparare cu situația cetățenilor români prin raportare la dispozițiile art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție, republicată. Sub acest
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154925_a_156254]
-
însuși actul normativ vizat având ca obiect reglementarea regimului acestora, ceea ce exclude orice posibilitate de comparare cu situația cetățenilor români prin raportare la dispozițiile art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție, republicată. Sub acest aspect este evident că prevederile criticate sunt aplicabile, în egală măsură, tuturor străinilor aflați în situația de a li se prelungi șederea temporară. Nici încălcarea principiului constituțional privind protecția străinilor, prevăzut de art. 18 alin. (1), nu poate fi reținută deoarece nu se poate susține, în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154925_a_156254]
-
unor libertăți constituționale, ci de exercitare a unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătorești, care, așa cum s-a arătat, se poate realiza numai dacă legea o prevede și numai în condițiile stabilite de aceasta. Referitor la afirmația că reglementarea criticată a fost stabilită printr-o ordonanță, iar nu printr-o lege, Curtea reține că, potrivit art. 115 din Constituție, republicată, în virtutea delegării legislative, ordonanțele emise de Guvern au aceeași forță juridică cu a reglementărilor cuprinse în lege. Față de cele de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154925_a_156254]
-
nr. 18/1991 . Excepția a fost ridicată de Elenă Cioară într-un proces de constatare a nulității unui titlu de proprietate dobândit în procedura prevăzută de Legea nr. 18/1991 . În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile legale criticate sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 41 alin. (2) și (3) referitoare la protecția proprietății private. De asemenea, se considera că se contravine "unor principii fundamentale ale dreptului civil: principiul bunei-credințe, cel al dreptului câștigat, precum și principiul exprimat de adagiul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139478_a_140807]
-
din Constituție. Președintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale președintelui Camerei Deputaților și Guvernului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3, 12 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139478_a_140807]
-
lit. a) și e) din Legea nr. 169/1997 , reprezintă o expropriere, ceea ce contravine prevederilor art. 41 alin. (2) și (3) din Constituție. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că nu poate fi primită această critică de neconstituționalitate. Dispozițiile legale criticate prevăd că sunt lovite de nulitate absolută, potrivit legislației civile aplicabile la data încheierii actului juridic, printre altele, actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 , în favoarea persoanelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139478_a_140807]
-
pronunțe o decizie prin care să constate că dispozițiile de lege sunt neconstituționale în măsura în care se aplică creanțelor născute ulterior încheierii actului pretins fraudulos. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Arată că prin normele criticate legiuitorul nu sancționează toate actele încheiate de debitor în interval de 3 ani înainte de momentul deschiderii procedurii reorganizării judiciare, ci doar pe cele dovedite ca fiind frauduloase. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177858_a_179187]
-
privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului". Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea Comercială "Flowtex Technology" - S.A. din Mediaș, într-o cauză comercială având ca obiect anularea unor acte. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile criticate sunt neconstituționale în măsura în care prin actele menționate în cuprinsul acestora au fost prejudiciate creanțele născute ulterior încheierii actului pretins fraudulos. Se consideră că dacă s-ar admite că în temeiul textelor de lege criticate se pot anula acte încheiate în cei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177858_a_179187]
-
excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile criticate sunt neconstituționale în măsura în care prin actele menționate în cuprinsul acestora au fost prejudiciate creanțele născute ulterior încheierii actului pretins fraudulos. Se consideră că dacă s-ar admite că în temeiul textelor de lege criticate se pot anula acte încheiate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, în vederea întregirii masei patrimoniale și satisfacerii unor creanțe născute ulterior actului pretins fraudulos, ar fi nesocotite dispozițiile art. 44 alin. (1) din Constituție și cele ale art. 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177858_a_179187]
-
au devenit art. 60, respectiv art. 61 alin. (1) lit. c). Consideră că textele de lege ce constituie obiect al excepției sunt în deplină concordanță cu prevederile constituționale privind garantarea dreptului de proprietate, publică sau privată. Aceasta, deoarece prin dispozițiile criticate se urmărește protecția egală a dreptului de proprietate, sancționându-se numai reaua-credință în exercitarea de către debitori a drepturilor lor, prin încheierea unor acte juridice frauduloase în dauna creditorilor. Anularea unor asemenea acte juridice nu are drept efect confiscarea bunurilor care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177858_a_179187]
-
două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177858_a_179187]
-
cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, cu intenția tuturor părților implicate în acestea de a sustrage bunuri de la urmărirea de către creditori sau de a le leza în orice alt fel drepturile;" ... În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor art. 44 alin. (1) din Constituție, referitoare la garantarea dreptului de proprietate și a creanțelor asupra statului, precum și celor ale art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177858_a_179187]