1,261 matches
-
334 miliarde de dolari sau dolari pe cap de locuitor. Datele Eurostat arată PIB-ul PPP al Croației la 61% din media UE pe 2010. Creșterea PIB real în 2007 a fost de 6%. Salariul mediu brut al unui angajat croat în primele nouă luni din 2008 a fost de 7.161 kune () pe lună. În 2007, rata șomajului, după definiția dată de Organizația Internațională a Muncii a fost de 9,1%, scăzând constant de la 14,7% în 2002. Rata șomajului
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
65 miliarde de euro) cu importuri în valoare de 110,3 miliarde de kune (14,7 miliarde de euro). Cel mai mare partener comercial al țării este Uniunea Europeană. Privatizarea și tranziția către economia de piață abia începuseră sub noul guvern croat când în 1991 a izbucnit războiul. Ca urmare a războiului, infrastructura economică a suferit pagube masive, în special turismul, mare generator de venituri. Între 1989 și 1993, PIB-ul a înregistrat o scădere de 40,5%. Statul croat încă mai
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
noul guvern croat când în 1991 a izbucnit războiul. Ca urmare a războiului, infrastructura economică a suferit pagube masive, în special turismul, mare generator de venituri. Între 1989 și 1993, PIB-ul a înregistrat o scădere de 40,5%. Statul croat încă mai controlează o mare parte din economie, cheltuielile bugetare reprezentând până la 40% din PIB. Un sistem judiciar greoi și aglomerat, combinat cu administrația publică ineficientă, mai ales în ce privește chestiuni legate de proprietatea funciară și de corupție, pun probleme deosebite
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
mamă, una dintre cele mai mici din lume. Din 1991, rata mortalității în Croația a depășit permanent rata natalității. De la sfârșitul anilor 1990, rata netă migrației a devenit pozitivă, atingând un nivel de peste 7.000 de imigranți în 2006. Biroul Croat de Statistică prevede că populația ar putea să scadă la 3,1 milioane de locuitori până în 2051, în funcție de evoluția migrației și natalității. Populația Croației a crescut constant de la 2,1 milioane în 1857 până în 1991, când a atins un maximum
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
până în 1991, când a atins un maximum de 4,7 milioane, cu excepția recensămintelor din 1921 și 1948, de după cele două războaie mondiale. Sporul natural al populației este actualmente negativ cu tranziția demografică finalizată în anii 1970. În ultimii ani, guvernul croat a fost presat an de an să crească cu câte 40% numărul permiselor de muncă pentru străini. Conform politicii sale de imigrare, Croația încearcă să stimuleze întoarcerea emigranților. Scăderea demografică a fost și rezultatul Războiului Croat de Independență. În timpul războiului
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
În ultimii ani, guvernul croat a fost presat an de an să crească cu câte 40% numărul permiselor de muncă pentru străini. Conform politicii sale de imigrare, Croația încearcă să stimuleze întoarcerea emigranților. Scăderea demografică a fost și rezultatul Războiului Croat de Independență. În timpul războiului, mari grupuri de populație au fost dislocate și emigrația a crescut. În 1991, în zonele predominant sârbe, peste 400.000 de croați și alți nesârbi au fost înlăturați din casele lor de către forțele sârbe sau au
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
cehii, romii și alții (5,9%). Principalele religii din Croația sunt romano-catolicismul cu 88%, creștinismul ortodox cu 4,4%, alte culte creștine cu 0,4%, islamul cu 1,3%, altele nespecificate 0,9%, și persoanele nereligioase cu 5,2%. Limba croată este limba oficială a Croației, și a 24-a limbă oficială a Uniunii Europene de la aderarea țării în iulie 2013. Limbile minoritare sunt utilizate oficial în administrația publică locală, acolo unde cel puțin o treime din populație este formată din
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
cetățenii Croației au declarat croata ca limbă maternă, 1% au declarat sârba, nicio altă limbă nefiind vorbită în Croația de mai mult de 0,5% vorbitori nativi în rândul populației țării. Croata este o limbă slavă de sud. Majoritatea vocabularului croat derivă din ramura slavă a familiei de limbi indo-europene. Croata se scrie cu alfabetul latin și are trei mari dialecte, dialectul Štokavian, folosit ca limbă croată standard; cel čakavian și cel Kajkavian care diferă prin lexic, fonologie și sintaxă. Între
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
nativi în rândul populației țării. Croata este o limbă slavă de sud. Majoritatea vocabularului croat derivă din ramura slavă a familiei de limbi indo-europene. Croata se scrie cu alfabetul latin și are trei mari dialecte, dialectul Štokavian, folosit ca limbă croată standard; cel čakavian și cel Kajkavian care diferă prin lexic, fonologie și sintaxă. Între 1961 și 1991, limba oficială a fost sârbo-croata. Chiar și în timpul dictaturii comuniste, croații își denumeau limba croato-sârbă (în loc de sârbo-croată) sau croată. Croata și sârba sunt
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
au dominat țara (cuvinte din germana austriacă, maghiară, italiană și turcă au fost schimbate și slavizate). Eforturile de a impune politici de modificare a croatei în sârbo-croată sau „slavă de sud”, au întâmpinat rezistență din partea croaților sub forma purismului lingvistic croat. Croata a înlocuit latina ca limbă oficială a guvernului croat în secolul al XIX-lea. În 2009, un sondaj a relevat faptul că 78% din croați afirmă că cunosc cel puțin o limbă străină. Conform unui alt sondaj cerut de
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
turcă au fost schimbate și slavizate). Eforturile de a impune politici de modificare a croatei în sârbo-croată sau „slavă de sud”, au întâmpinat rezistență din partea croaților sub forma purismului lingvistic croat. Croata a înlocuit latina ca limbă oficială a guvernului croat în secolul al XIX-lea. În 2009, un sondaj a relevat faptul că 78% din croați afirmă că cunosc cel puțin o limbă străină. Conform unui alt sondaj cerut de Comisia Europeană în 2005, 49% din croați vorbesc engleza ca
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
vorbesc engleza ca a doua limbă, 34% vorbesc germana, și 14% vorbesc italiana. Franceza și rusa sunt vorbite de 4% fiecare, iar 2% din croați vorbesc spaniola. O proporție substanțială dintre sloveni (59%) cunosc mai mult sau mai puțin limba croată. Rata alfabetizării în Croația se ridică la 98,1 procente. Un studiu la nivel mondial despre calitatea vieții în diferite țări, publicat de "Newsweek" în august 2010 a pus sistemul croat de educație pe locul 22, la egalitate cu Austria
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
sloveni (59%) cunosc mai mult sau mai puțin limba croată. Rata alfabetizării în Croația se ridică la 98,1 procente. Un studiu la nivel mondial despre calitatea vieții în diferite țări, publicat de "Newsweek" în august 2010 a pus sistemul croat de educație pe locul 22, la egalitate cu Austria. Educația primară în Croația începe la șase sau șapte ani și constă din opt clase. În 2007 s-a adoptat o lege de extindere a învățământului gratuit neobligatoriu până la vârsta de
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
copii și tineri cu disabilități și 74 de astfel de școli pentru adulți. Examenul național de terminarea liceului (în ) a fost introdus pentru elevii ce efectuează studii secundare în anul școlar 2009-2010. El este compus din trei materii obligatorii (limba croată, matematică și o limbă străină) și din materii opționale, și este obligatoriu pentru admiterea la facultate. Croația are opt universități teoretice, Universitatea din Zagreb, Universitatea din Split, Universitatea din Rijeka, Universitatea din Osijek, Universitatea din Zadar, Universitatea din Dubrovnik, Universitatea
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
dezvoltare de tehnologie. Împreună, ele cheltuiesc peste 3 miliarde de kune (400 milioane de euro) și aveau în 2008 10.191 angajați full-time. Printre institutele științifice care funcționează în Croația, cel mai mare este Institutul Ruđer Bošković din Zagreb. Academia Croată de Științe și Arte din Zagreb este o societate academică ce promovează limba, cultura, artele și știința de la înființarea ei în 1866. Croația a dat lumii inventatori și laureați ai Premiilor Nobel. Croația are un sistem sanitar universal, ale cărui
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
croați au fost infectați cu HIV/SIDA și 6 au murit din această cauză. În 2008 OMS a estimat că 27,4% din croații cu vârsta peste 15 ani sunt fumători. Conform datelor OMS din 2003, 22% din populația adultă croată suferă de obezitate. Datorită poziției sale geografice, Croația reprezintă un amestec de patru sfere culturale diferite. A fost o răscruce a influențelor culturilor occidentale și orientale—încă de la împărțirea Imperiului Roman—precum și între Mitteleuropa și cultura mediteraneană. Mișcarea ilirică a
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
lungul coastei, arhitectura este mediteraneană, cu puternice influențe venețiene și renascentiste în marile zone urbane exemplificate de operele lui Giorgio da Sebenico și Niccolò Fiorentino, cum ar fi catedrala Sf. Iacob din Šibenik. Cele mai vechi exemple păstrate de arhitectură croată sunt bisericile din secolul al IX-lea, cea mai mare și mai reprezentativă dintre acestea fiind Sfântul Donatus din Zadar. Pe lângă operele de arhitectură ce cuprind cele mai vechi opere de artă din Croația, există o lungă istorie a artiștilor
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
de renume mondial din acea perioadă au fost Vlaho Bukovac și Ivan Meštrović. Tăblița de la Baška, o piatră inscripționată cu alfabetul glagolitic, găsită pe insula Krk și datând din 1100, este considerată a fi cel mai vechi text în limba croată. Începutul dezvoltării mai viguroase a literaturii croate este marcat de Renaștere și de personalitatea lui Marko Marulić. Pe lângă Marulić, sunt considerați clasici ai literaturii croate și dramaturgul renascentist Marin Držić, poetul baroc Ivan Gundulić, poetul naționalist Ivan Mažuranić, romancierul, scriitorul
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
de atacuri fizice și al asasinatelor îndreptate împotriva ziariștilor. Incidentele au fost comise mai ales împotriva ziariștilor care anchetau crime de război și crima organizată. În luna octombrie 2011, existau nouă posturi de televiziune naționale necodate, în DVB-T, Radioteleviziunea Croată (HRT), Nova TV și RTL Televizija funcționând fiecare cu câte două canale, iar restul de trei aparținând Comitetului Olimpic Croat și companiilor Kapital Net d.o.o. și Author d.o.o.. Pe lângă acestea, mai există 21 de posturi de
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
de război și crima organizată. În luna octombrie 2011, existau nouă posturi de televiziune naționale necodate, în DVB-T, Radioteleviziunea Croată (HRT), Nova TV și RTL Televizija funcționând fiecare cu câte două canale, iar restul de trei aparținând Comitetului Olimpic Croat și companiilor Kapital Net d.o.o. și Author d.o.o.. Pe lângă acestea, mai există 21 de posturi de televiziune regionale sau locale în DVB-T. HRT emite și prin satelit. În 2009, erau 146 de posturi de radio
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
este cel mai prestigios eveniment cinematografic cu producții naționale și internaționale. Cea mai mare realizare a cineaștilor croați a fost câștigarea de către Dušan Vukotić în 1961 a Oscarului pentru cel mai bun scurt-metraj de animație pentru "Ersatz" (în ). Bucătăria tradițională croată diferă de la regiune la regiune. Zonele de coastă sunt influențate de bucătăriile greacă, romană și în general mediteraneană unde predomină peștele și fructele de mare, cu paste și legume gătite, precum și condimente cum ar fi uleiul de măsline și usturoiul
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
lume. În Croația există peste 400.000 de sportivi activi. Din acest număr, 277.000 de croați sunt membri ai asociațiilor sportiveși aproape patru mii sunt membri ai asociațiilor de șah și bridge. Fotbalul este cel mai popular sport. Federația Croată de Fotbal (în ), cu peste 118.000 de jucători legitimați, este cea mai mare asociație sportivă din țară. Liga de fotbal Prva HNL atrage cel mai mare număr mediu de spectatori din toate ligile sportive profesioniste din țară. În sezonul
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
au atras 458.746 de spectatori. Echipa națională s-a calificat de 4 ori la Campionatul Mondial de Fotbal, ajungând până în semifinalele competiției la turneul din Franța în 1998. Ultima calificare a fost la turneul din Brazilia în 2014, naționala croată oprindu-se în faza grupelor. Sportivii croați participanți la întreceri internaționale de la independența Croației în 1991 au câștigat 33 de medalii olimpice, dintre care zece medali de aur. În plus, sportivii croați au câștigat 13 medalii de aur la campionatele
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
de Handbal Masculin din 2009, Campionatul Mondial de Tenis de Masă din 2007, Campionatul Mondial de Canotaj din 2000, Universiada de Vară din 1987, Jocurile Mediteraneene din 1979 și mai multe campionate europene. Autoritatea supremă în sport este Comitetul Olimpic Croat (în ), înființat la 10 septembrie 1991 și recunoscut de Comitetul Internațional Olimpic la 17 ianuarie 1992, la timp pentru a permite sportivilor croați să participe la Jocurile Olimpice de Iarnă 1992 de la Albertville, Franța reprezentând țara proaspăt independentă pentru prima oară
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
Andrea a fost considerat ca o perfectă încarnare a spiritului renascentist, zidind capele, ridicând altare, împodobindu-le cu cele mai luxoase decorații. Cea mai impresionantă personalitate a Renașterii din Europa Centrală a acestei vremi a fost episcopul maghiar de origine croată Ioan Viteaz de Sredna (în maghiară Vitéz János). Oradea devine cunoscută în anii lui Ioan Viteaz ca un centru de mare importanță al culturii renascentiste. Aici și-a înălțat observatorul astronomic vestitul fizician al Universității Vieneze, Georg von Peuerbach, folosind
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]