1,599 matches
-
ipoteze neverificabile ar veni din propoziția "țire bire" „ține bine”. Croații mai folosesc și termenul "Vlasi". În mediul academic s-au folosit mai multe etnonime pentru istroromâni. Covaz îi numea "Rimgliani o Vlahi d'Istria", "Rimljani" fiind termenul folosit de croați și sârbi pentru cetățenii romani, Carlo de Franceschi, Ascoli și Vassilich - "Rumeni d'Istria", Ioan Maiorescu - „români istrieni”, Weigand - "Valaques d'Istrie". Termenul „istroromâni” a fost folosit pentru prima oară de Asachi, apoi Miklošič, care folosise mai întâi termenul "istrischen
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
a acționat în sensul asimilării. Când a început școlarizarea și la sate, lipsa aspectului scris al limbii a făcut imposibilă aceasta în limba maternă. În plus, atunci când istroromânii au dorit școală în română, au fost împiedicați să o aibă, din cauza croaților, care voiau să-i asimileze. Lipsa școlilor a făcut ca la începutul secolului al XX-lea 90% din istroromâni să fie analfabeți. Situația s-a îmbunătățit progresiv, mai ales după al Doilea Război Mondial, astăzi peste 95% fiind știutori de
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
istroromânilor nu este unitară. Pe de o parte, fiindcă au fost până nu demult izolați unii de alții de munte, între "vlåš" și "žejånci" nu există sentimentul comunității etnice și lingvistice. Pe de altă parte, cel mai frecvent se declară croați, eventual croați care vorbesc "vlåški", respectiv "žejånski", unii se consideră italieni, iar câteva zeci se declară români. Unii își spun români numai în contactele cu români din România. În prezent se estimează că mai sunt în satele lor natale 150
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
este unitară. Pe de o parte, fiindcă au fost până nu demult izolați unii de alții de munte, între "vlåš" și "žejånci" nu există sentimentul comunității etnice și lingvistice. Pe de altă parte, cel mai frecvent se declară croați, eventual croați care vorbesc "vlåški", respectiv "žejånski", unii se consideră italieni, iar câteva zeci se declară români. Unii își spun români numai în contactele cu români din România. În prezent se estimează că mai sunt în satele lor natale 150 de vorbitori
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
jezik" „limba istroromână” și de alte activități legate de tradițiile istroromâne, cu doi profesori. Acestea au loc în clădirea școlii din Sušnjevicę, care ține de școala din Čepić. Guvernul României se implică în chestiunea istroromânilor în cadrul relațiilor bilaterale cu cel croat. Astfel, în 2011, într-o declarație comună de presă în urma unor convorbiri între cele două guverne, se afirmă că au „abordat și un subiect extrem de important și de mare interes pentru România, și anume comunitatea de istroromâni”, precum și că „un
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
s-a regăsit în armoriale străine chiar înainte de a fi anexată de către ruși. Trebuie precizat că la acel moment Basarabia însemna doar sudul teritoriului dintre Prut și Nistru, suprapus în mare parte peste Bugeac. În armorialul croatului Paul Ritter Vitezović, publicat în 1701, această provincie era desemnată printr-un scut pe care se aflau trei capete de negri legate cu o eșarfă. Se indica astfel faptul că teritoriul respectiv era stăpânit de către tătari. O nouă reprezentare pentru
Stema Basarabiei () [Corola-website/Science/307274_a_308603]
-
fratelui domnitorului, ""marele vornic al trebilor dinlauntru"" (ministru de interne), banul Mihalache Ghica. Acesta a dăruit Muzeului (printre altele) o colecție de 150 de minerale, 213 cochilii de moluște, numeroase fosile și felurite animale naturalizate. Trei ani mai târziu, un croat supus al imperiului habsburgic, Carol Wallenstein de Vella, este numit conservator și director al Muzeului, căruia bucureștenii îi spun în mod curent "Muzeul Sf-Sava". Muzeul mai expune și colecții numismatice și de "antichități". În anul Unirii, 1859, Colegiul Sf. Sava
Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” () [Corola-website/Science/307288_a_308617]
-
național dedicat exclusiv vieții comunităților locale și regionale. Grila TVR 3 este formată din producții ale studiourilor teritoriale TVR Iași, TVR Craiova, TVR Cluj, TVR Timișoara, TVR Tîrgu-Mureș. TVR 3 produce și programe dedicate minorităților naționale (maghiari, germani, sârbi, bulgari, croați, ruși, lipoveni, turci, tătari, greci, ucraineni, evrei, slovaci, rromi), realizate în limbile lor materne. Mai multe informații despre TVR 3: <nowiki>http://www.facebook.com/fanTVR 3</nowiki>.
TVR Iași () [Corola-website/Science/307323_a_308652]
-
o victorie cu 2-1 a naționalei Ucrainei. Apoi, a marcat câte un gol în meciurile cu Armenia, jucate la Kiev și Erevan. A marcat și în returul barajului pentru CM, în meciul de la Kiev (1-1 împotriva Croației), însă în tur croații se impuseseră cu scorul de 2-0, ei fiind cei care s-au calificat la mondial. În calificările pentru Campionatul European de Fotbal 2000, Șevcenko a fost mai șters, marcând doar două goluri: unul împotriva Rusiei, într-un egal care a
Andrei Șevcenko () [Corola-website/Science/308090_a_309419]
-
importante ale Bisericii Romano-Catolice din Ungaria, cu un rol însemnat în răspândirea creștinismului în evul mediu. Conform recensământului din 2011, orașul Kalocsa avea locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, existând și minorități de romi (%), germani (%) și croați (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau romano-catolici, existând și minorități de persoane fără religie (%), reformați (%) și atei (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Kalocsa () [Corola-website/Science/308272_a_309601]
-
este un oraș în districtul Siklós, județul Baranya, Ungaria, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, orașul avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, existând și minorități de germani (%) și croați (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (%), reformați (%) și persoane fără religie (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Harkány () [Corola-website/Science/308270_a_309599]
-
1945, Armata de Eliberare Națională a Iugoslaviei a făcut joncțiunea cu forțele din afara granițelor fostului regat iugoslav, după ocuparea orașului Trieste și a unor regiuni ale provinciilor sudice austriece Styria și Carintia. Aceste teritorii erau populate predominant de sloveni și croați (Istria). Partizanii s-au retras până în cele din urmă din Trieste. Încercările occidentalilor de a reuni partizanii, (care nu recunoșteau autoritatea fostului guvern regal), și emigrația loială regelui, a dus la semnarea în iunie 1944 a Acordului de la Vis dintre
Participanții la al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/307533_a_308862]
-
bavari, beciuani, belgieni, beluci, bengalezi, berberi, birmanezi, bisaya, boșimani, botocuzi, bretoni, britoni, bulgari, burgunzi, burhikuni, buri, buriați cabili, cafri, calmuci, canaci, canadieni, caribi, chatti, caucazieni, cazaci, ceceni, cehi, celți, cerchezi, cherokee, cherusci, chewsuri, chinezi, cimbri, ciuvași, copți, coreeni, corsicani, creoli, croați, cumani daci, dahome, dakota, damă, damara, danezi, dorieni, druzi egipteni, elvețieni, englezi, eschimoși, estonieni, etiopieni, etrusci, evenci, evrei, ewe falași, felaci, fenicieni, finlandezi, flămânzi, francezi, franci, frisoni, filisteni gali, georgieni, gepizi, germani, geți, giljaci, goți, greci, gurkha herero, hinduși, hotentoți
Popor () [Corola-website/Science/306937_a_308266]
-
Ițcani-Gară era de 1.708 locuitori, dintre care 592 germani (34,66%), 413 evrei (24,18%), 403 români (23,59%), 124 ruteni (7,25%), 102 polonezi (5,97%), 46 ruși (2,69%), 19 cehi și slovaci, 6 unguri, 2 sârbi, croați sau sloveni și 1 armean. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 534 romano-catolici (31,26%), 414 mozaici (24,23%), 411 ortodocși (24,06%), 180 evanghelici (luterani) (10,53%), 160 greco-catolici (9,36%) și 9 fără religie (liber-cugetători). De asemenea
Biserica Sfinții Apostoli din Ițcani () [Corola-website/Science/308316_a_309645]
-
Ițcani-Gară era de 1.708 locuitori, dintre care 592 germani (34,66%), 413 evrei (24,18%), 403 români (23,59%), 124 ruteni (7,25%), 102 polonezi (5,97%), 46 ruși (2,69%), 19 cehi și slovaci, 6 unguri, 2 sârbi, croați sau sloveni și 1 armean. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 534 romano-catolici (31,26%), 414 mozaici (24,23%), 411 ortodocși (24,06%), 180 evanghelici (luterani) (10,53%), 160 greco-catolici (9,36%) și 9 fără religie (liber-cugetători). De asemenea
Sinagoga din Ițcani () [Corola-website/Science/308363_a_309692]
-
Operațiunii Barbarossa până la înăbușirea oricărei opoziții antigermane în Balcani. Pe 6 aprilie, Iugoslavia a fost atacată din toate părțile și, după 11 zile de luptă a capitulat, iar țara a fost împărțită între Germania, Italia, Bulgaria și Ungaria.. Imediat, ustașii croați au proclamat Statul Independent al Croației, care ocupa cea mai mare parte a Croației și Bosniei și Herțegovinei din zilele noastre. Odată cu invadarea Iugoslaviei, forțele germane au atacat și Grecia, traversând granița sa nordică. Cum cea mai mare parte a
Teatrul de luptă din Mediterană (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/308359_a_309688]
-
Moscova un mesaj: "Organizați detașamente de partizani fără întârziere. Partizanii să inițieze un război în spatele liniilor inamice". Sprijinul popular de care s-au bucurat comuniștii a fost indiscutabil. Populația civilă era înspăimântată de atrocitățile făptuite de germani. De asemenea, ustașii croați au organizat acțiuni, (care azi ar putea fi caracterizate ca genocid sau purificare etnică), împotriva cetățenilor iugoslavi de religie ortodoxă sau musulmană. Mai rău, preoții catolici au participat cu entuziasm la "cruciada" de convertire în masă a ortodocșilor și de
Teatrul de luptă din Mediterană (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/308359_a_309688]
-
stat asupra slavilor balcanici, care nu se aflau încă sub conducerea acestuia. În Austro-Ungaria, slavii sudici erau împărțiți în mai multe entități: slovenii (Steiermark/Štajerska, Kärnten/Koroška, Görz/Goricija, Krain/Krajn ) și sârbii (în Bosnia și Herțegovina) în zona austriacă, croații și sârbii în zona maghiară (în Regatul autonom Croația-Slavonia). Datorită pozițiilor diferite în cadrul imperiului, scopurile slavilor sudici nu erau aceleași în rândurile diferitelor grupuri etnice. O alternativă puternică la panslavism era austroslavismul, activ în special în rândul slovenilor. Datorită faptului
Panslavism () [Corola-website/Science/303076_a_304405]
-
declararea limbii materne: sârbo-croată sau alta. Primul recensământ indică faptul că pe teritoriul Bosniei - Herțegovina (actualul teritoriu a statului), trăiau 1.158.164 de persoane. Dintre acestea 42,88% erau ortodocși (altfel spus sârbi), 38,75% musulmani, 18,08% catolici (croați). 0,31% aparțineau altor confesiuni (în special evrei). Ultimul recensământ organizat de austrieci în anul 1910, arată că populația crescuse semnificativ, la 1.898.044 locuitori, din care 43,49% ortodocși, 32,25% musulmani, 22,87% catolici și 1,39
Demografia Bosniei și Herțegovinei () [Corola-website/Science/303135_a_304464]
-
care 43,49% ortodocși, 32,25% musulmani, 22,87% catolici și 1,39% alții. Se observă scăderea accentuată a populației musulmane, cauzată de emigrări masive spre Imperiul otoman, creșterea semnificativă a populației catolice, determinată de sosirea unui mare număr de croați din Dalmația și Croația, precum și a unui număr mai redus de italieni sau germani catolici și creșterea mai redusă a ortodocșilor, datorată sporului natural și unui număr redus de imigranți din Muntenegru sau din regiunea Novi Pazar (cunoscută în prezent
Demografia Bosniei și Herțegovinei () [Corola-website/Science/303135_a_304464]
-
sporului natural și unui număr redus de imigranți din Muntenegru sau din regiunea Novi Pazar (cunoscută în prezent sub numele de Sandjak). Trebuie subliniat că, în perioada stăpânirii austro-ungare, populațiile creștine se identifică în mod ireversibil cu sârbii (ortodocșii) și croații (catolicii), în ciuda încercărilor administrației de a promova ideea unei identități bosniace. Această auto-identificare persistă până în prezent, deși în timpul comunismului s-a încercat promovarea identității "iugoslave", iar administrația internațională instituită după acordul de la Dayton sau autoritățile centrale de la Sarajevo au încercat
Demografia Bosniei și Herțegovinei () [Corola-website/Science/303135_a_304464]
-
deși în timpul comunismului s-a încercat promovarea identității "iugoslave", iar administrația internațională instituită după acordul de la Dayton sau autoritățile centrale de la Sarajevo au încercat să resuscite ideea unei identități bosniace. În perioada interbelică Bosnia-Herțegovina a făcut parte din Regatul sârbilor, croaților și slovenilor, denumit începând din 1929, Regatul Iugoslaviei. În aceasă perioadă s-au organizat două recensăminte, în 1921 și 1931. Datele acestor recensăminte indică o tendință de creștere a populației și de menținere în linii mari a proporțiilor între grupurile
Demografia Bosniei și Herțegovinei () [Corola-website/Science/303135_a_304464]
-
creștere a populației și de menținere în linii mari a proporțiilor între grupurile etnice. Analiza datelor este complicată de faptul că, alături de religie, la ambele recensăminte a figurat și rubrica etnie, însă la recensământul din 1921 exista rubrica "sârbi și croați", iar majoritatea musulmanilor s-au înscris la rubrica "alții nedeciși și alții". În 1931 existau rubrica "iugoslav" și "alții". În aceste condiții, structura etnică poate fi dedusă din examinarea componenței populației din punct de vedere religios. În anul 1921 în
Demografia Bosniei și Herțegovinei () [Corola-website/Science/303135_a_304464]
-
această perioadă religia a figurat ca rubrică doar la recensământul din 1948, iar rubrica etnicitate a fluctuat în funcție de comandamentele politice ale momentului recensământului. Astfel, la recensământul din 1948 apare rubrica "musulmani indeciși" (dar mulți musulmani s-au declarat sârbi sau croați de religie musulmană), la cel din 1953 "iugoslavi indeciși", la cel din 1961 "musulmani ca grup etnic", iar începând din 1971 "musulman" ca popor iugoslav. Pentru înțelegerea modificărilor structurii etnice trebuie reamintit faptul că, între 1941-1945, Bosnia - Herțegovina a făcut
Demografia Bosniei și Herțegovinei () [Corola-website/Science/303135_a_304464]
-
565.277 persoane. Dintre acestea: 1.136.116 erau sârbi (inclusiv 71.125 de sârbi de confesiune musulmană), reprezentând 44,4% din populație republicii. 788.403 "musulmani indeciși", reprezentau 30,3% din populație, iar 614.123 persoane s-au declarat croați (inclusiv 24.914 croați de religie musulmană), reprezentând 23,9% din populație. Conform recensământului din 1953 (la care religia nu a mai fost recensată), în Bosnia Herțegovina trăiau 2.847.790 persoane din care s-au declarat sârbi 1.264
Demografia Bosniei și Herțegovinei () [Corola-website/Science/303135_a_304464]