3,585 matches
-
trăsnit”. Dar nu orice “trăsnit” e avangardistul unei mode. * Vorbele mărunte au voce puternică, pe când vorbele mari abia se aud. * Dacă ai reușit să isprăvești ceva în șapte zile, nu cuteza să te crezi... Dumnezeu. * Un om singur nu poate croi un drum, dar o cărare, da. Foto: modernnotiom.com Referință Bibliografică: GÂNDURI DE NOAPTE... (SAU) CUM SE ÎMBLÂNZESC INSOMNIILE (VI) / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2045, Anul VI, 06 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gheorghe
GÂNDURI DE NOAPTE… (SAU) CUM SE ÎMBLÂNZESC INSOMNIILE (VI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370520_a_371849]
-
un fel de a fi privită, descopreită și admirată de cei care vor și se tot uită. Dacă până mai ieri, veșmântul acela ce o ascundea de ochii dornici ai lumii, o făcea să îi stea bine cu rochia aceea croită după un model de femeie, azi formele ei dau farmec veșmîntului. Mulate pe corpul ei , dar primit de la înființare din însăși mâna modelatorului, veșmintele încep să îi scoată în relief părțile intime, darurile cu care ea a inventat iubirea, dragostea
E GREU SĂ FII FEMEIE, AZI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370534_a_371863]
-
pluti în mahmureala-i Și-am să mă las purtată peste lume, hăt. Iar de-o să cad voi zace-n agonia-i Plăcută-n amorțire și plină de-mpliniri, La schimb pe viața-mi frântă îi voi cere Să îmi croiască drum din hău în nemuriri. Cu lacrimi calde-oi îmbăia azi fericirea Și o s-o-mpart la toți în jur ce-or vrea Să guste din licoarea ce curge din vioară Și-apoi nebuni de beți să cădem toți
GUST DE VIOARĂ de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370569_a_371898]
-
altă și altă costumație. Și coiful acela caraghios, țuguiat din creștet, deși îl enervează, știe că trebuie să-l poarte pentru a nu fi lovit de pietrele râului de gânduri și el plin de cuvinte amăgitoare. Ba chiar și-a croit un cozoroc în caz că praful metaforelor încropite de viață nu prea bine să nu-I strice machiajul din zâmbetul îngerului și nasul acela roșu care la el este din aroma fragilor din pădurile prin care a trecut de multe ori cu
VICTOR, CLOVNUL DIN MINE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370567_a_371896]
-
a nu-mi fi de ajuns această bucată pustie de drum. Amară și înecăcioasă ca un fum de paie arse. Adevărul e pretutindeni sub razele piezișe, iar noi așteptăm, așteptăm, așteptăm. Munții se apropie de cer încheind tratate de pace croite pe măsura ta, dimineața la ora exactă, nu există ceva comparabil, poate doar această mare de dragoste și recunostință. Citește mai mult Uneori mă gîndesc la tine ca la o carte cu coperți albastreîn care dorm păsări dintr-o altă
LUMINIŢA CRISTINA PETCU [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
mă aflu în acest moment cu tine într-un bar la o cafea, în loc să fiu lângă băieții mei. - Te ascult cu plăcere și interes. - Viaț a[ Textul apartine doamnei profesoare Adriana Popescu din Iași.] lasă uneori impresia că a fost croită pe un singur calapod, la care nu se mai poate umbla. E o taină, un dar? Nu știu. De cele mai multe ori credeam că-i doar o banalitate, deșertăciune, nimicuri, himere sau amăgiri. Este imposibil însă, ca în tot acest amestec
ROMAN CAPITOLUL DOUĂZECI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369346_a_370675]
-
deveniri, ai setei proprii de cunoaștere, ai luptei de a reuși în viață, de a fi fericiți că sunt primii la învățătură la școală, în viață, în profesie. Totodată - prin spiritul lor activ, întreprinzător, cunoștințelor și reccomandărilor primite își vor croi singuri drumul în viața către profesia pe care o doresc, orientîndu-se de mici către locul de muncă preferat conform principiului ”omul potrivit la locul potrivit”. Viața întru zamolsianism, ca dacoromân, este eternă, pentru că eternitatea s-a născut, este valoarea zamolsiană
FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
-
pe pământ uitându-te spre cer.” (Leonardo da Vinci) Deschizând volumul de versuri ”Vise târzii” descoperi o lume de gânduri minunate, descoperi oameni cu o vastă experiență de viață care pot să dăruiască urmașilor cristale de înțelepciune pentru a-și croi o viață frumoasă. Este lăudabilă inițiativa scriitoarei Elena Buldum de a reuni în acest volum gândurile scriitorilor români contemporani de pretutindeni, pentru că din înțelepciunea lor dăruită cu atâta iubire învață și pot învăța multe generațiile viitoare. Dragă cititorule, această carte
” VISE TÂRZII” VOL 2- VERSURI de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/370732_a_372061]
-
Ceruri se înalță din talaz. De Sus privim spre față Lumii Goală, fără... mască, ea ne va uita. Doar, cănd Cerul va sclipi sub rază Lunii, Lumea va gândi c-am existat... cândva. O viață ne-am zbătut fără de zăbava Croindu-ne drum liber printre Stânci... Nu ne-a oprit durerea, nici țepii de agava! Sorții ne-am supus, dar ea ne-a dat un brânci. De ce ne stingem unul după altul Că stelele ascunse în Neant? Acum de ne-ndreptăm
DE CE? de DOINA THEISS în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368087_a_369416]
-
trei continente, interviuri extrem de interesante. Aici se vede clar șarmul personal, delicatețea dar și siguranța de sine, cultura dobândită citind și trăind în medii difetite, dar și inteligența cu care se mișcă printre întrebările și răspunsurile devenite mărturisire. Autorul își croiește cu mare trudă intrebările deoarece mai întâi se documentează asiduu cu privire la persoana intervievată, voind să știe tot despre viața, opera, realizările și activitatea acesteia. „Evadare în spațiul virtual” este un volum de poeme semnat George Roca, apărut în 2009, tot
GEORGE ROCA… CĂUTÂND INSULA FERICIRII de MELANIA CUC în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368076_a_369405]
-
un rest de zâmbet. Cu bucurie ni l-am da la schimb, De s-ar putea, pe-al îngerilor nimb, Doar să scăpăm de-al negurilor plânset. Și speriați de viciul îndoielii, Ne-nghesuim, pasibili delicvenți, Pe-un raft subtil, croit pentru clienți Sătui de exercițiul temenelii. Referință Bibliografică: ZDRENȚELE DURERII / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1736, Anul V, 02 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
ZDRENȚELE DURERII de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368125_a_369454]
-
o să-mi cadă stropul, Căci din inimă te-am alungat. Chiar dacă sufletul îți plânge, Și e furtună-n jurul tău, Nu poți voința mea a frânge, Că în viață mi-ai făcut mult rău. Drumul doar singur ți l-ai croit, Și nu mai condamna destinul! Tu, din lașitate ai mințit. Acum singur să-ți bei veninul! Chiar de-i avea o altă viață, Tu nu poți sincer ca să iubești! Căci lașitatea-i a ta soață, Cu ea de acum o să
CÂND LAŞITATEA E REGINĂ de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368266_a_369595]
-
Amprente > CHIP ANGELIC/ REVELION/ ORAȘUL AMORȚIT Autor: Cristina Mariana Bălășoiu Publicat în: Ediția nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Chip angelic Negru pictează albastru sub arcada sprâncenelor, genele se arcuiesc pe spate, luminițe argintii dansează pe retină croind piruete în patinaj artistic, crema de pe față lucește precum gheața sub greutatea patinelor obrajii roșii ca doua tribune antrenează flacăra iubirii. Coregraful este premiat cu luciul din buze. • Revelion Iarna are frisoane, termometru se adâncește în abis. N-am antibiotic
ORAȘUL AMORȚIT de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362763_a_364092]
-
-nflori-vor ideile-n pana Fecundă ce caută liniștea, malul. Se zbenguie, -apoi, pe câmpia din suflet Și zboară din floare în floare - mici fluturi Ce-mpart tuturor colorate săruturi; Vigoare îmi pun în nevolnicul umblet. Aduceri-aminte, veniți către mine, Croiți-mi o punte spre cerul albastru, Să-mi vindec o rană cu-n licăr de astru, Ca negrul cel hulpav să nu mă domine! Pseudonim literar - Bonnie Mihali Referință Bibliografică: Aduceri-aminte se zbat arzătoare... / Curelciuc Bombonica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
ADUCERI-AMINTE SE ZBAT ARZĂTOARE... de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370145_a_371474]
-
aș opri, dar memoria continuă să proiecteze imagini halucinante și eu sunt torturat de amintiri care mă transportă mereu acolo, în acel genocid de neuitat. Doamne, ce timpuri blestemate ne-au fost date să trăim. CUMINȚENIA PĂMÂNTULUI O metaforă tulburătoare croită-n piatră de geniul brâncușian Atât, nimic mi mult! Adevăr? Nici vorbă! De când s-a rupt din soare, Pământul nu a fost cuminte. Teatre de război, asasinate în serie, cutremure, inundații, imcendii, epidemii ucigătoare și iar conflicte sângeroase și iar
CUMINŢENIA PĂMÂNTULUI (VERSURI) de HARRY ROSS în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370148_a_371477]
-
Publicat în: Ediția nr. 1807 din 12 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Motto: Trecutul e maleabil și flexibil, schimbător pe măsură ce memoria noastră interpretează și re-explică ceea ce s-a întâmplat. (Peter Berger) * Ce zisa-ți voi? C-aș fi roman, Așa, croit “ca din condei”? Metamorfoză peste an A drepților străbuni ai mei? Și-ar fi lăsat strămoșii felul Trădând cumva, ca dintr-o toană, Ce leagă și-n mormânt inelul? Și-ar fi uitat ei duhu-n goană? * Credința asta e-n
PLĂMADA NI-I NESTRĂMUTATĂ! de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370270_a_371599]
-
alese scripturi, iar cei ce închină cuvintele numai lui Dumnezeu, le întrupează în sublimele Poeme ale iubirii. În raport de cui slujește sau pe cine slugărește autorul, cuvintele sunt: golașe, peticite, șifonate, îmbrăcate sau preaîmpodobite. De asemenea toate cuvintele sunt croite perfect după chipul și asemănarea autorului. În funcție de adresa Destinatarului cuvintele îmbracă o țesătură fină din brocard, spirituală: teologică, filosofică sau poetică; o țesătură din mătase, literară: epică, lirică, dramatică, istorico-documentară și o țesătură grosolană din postav: maculatura de doi bani
VOCAŢIA SCRISULUI – POEMUL LIMBII ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370274_a_371603]
-
nr. 1541 din 21 martie 2015 Toate Articolele Autorului Centauri croncănesc în ploaia de mătase În inima cioplită se-nghesuie grimase Pe malul plin de faguri și temătoare vise Se-apleacă sălcii blânde, cu priviri nestinse Săgeți de întâmplare-și croiesc drum înțepat Cu vârfuri pișcătoare de-un ultim, trist, păcat Iubirea e poveste, iubirea nu există În plânsul meu de cântec sunt singura solistă E marginea din viață, e buza spre-al meu hău În ochii minții mele e scris
IUBIREA NU EXISTĂ de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353440_a_354769]
-
afirmativ. Noi, românii, avem o particularitate definitorie creată de istoria noastră. Avem dorul de țară imprimat în structura noastră genetică. Statornicia, una din temeliile poporului nostru, a țesut în fibra ființei noastre o puternică legătură cu pământul, apele, codru, aerul, croindu-ne un contur care ne definește. O astfel de povară dulce-amară o purtăm cu noi când ne aflăm în alte țări. În ultima perioadă de timp, evoluția tehnicii a adus prefaceri fundamentale, pe toate planurile vieții noastre. Relațiile între neamul
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU ELENA BUICĂ (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353453_a_354782]
-
-l poate face, cu adevărat, fericit pe un exilat? Milena MUNTEANU: Bănuiesc că depinde de persoană. Probabil că bătrînul care pleacă din țară să meargă la copii, își dorește să stea cu nepoții. Probabil că tânărul emigrant vrea să-și croiască o viața nouă (o altfel de viață?). Eu cred că emigrantul este prins între două forțe contradictorii. Pe de o parte, vrea să se integreze și să reușească în țara de adopție, pe de altă parte vrea să rămână ceea ce
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU MILENA MUNTEANU (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353452_a_354781]
-
Platon, la Confucianism și Shintoism, ori la hegelianism, marxism, heideggerianism, freudism, existențialism etc. Nichita Stănescu este obsedat de „oximoronul“ din marile filosofii ale lumii, desfoliindu-le, vectorizându-le în câmpul relativității lui Einstein, ori al matematicilor neeuclidiene. În poemosofia modernistă stănesciană, Omul-Fantă croiește un spațiu al Logosului - tărâm pur, conceptual, al luptei dintre „visceral și real“ - și proiecția numenalității este umbră „hiperboree“: Voi plonja într-o astfel de apă mărită, / izbindu-mă de brownienele priveliști, / într-o mișcare de spor, disperată, / voi face
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
și să nu dărâmi mobilele în scenă”..., glumea el, dar glumea cu tâlc, avea un simț pedagogic rar întâlnit la un profesor creator de personaje. Anii adunați în urmă pot deveni o cortină între actori și scenă, înainte de a se croi o cărare între glorie și memorie? Dacă faci lucrurile bine în timpul vieții, cu siguranță, după ce pui jos frâiele creației tale în lungul drum către perfecțiune, ajungi să înțelegi cam unde-ai greșit și cam unde ar trebui să șlefuiesti câte ceva
PAUL TALAŞMAN. SCENA, DOCTORUL ŞI DOCTORIA ACTORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352869_a_354198]
-
sporit. A studiat canto, pian și chitară, debutând cu muzică folk, împreună cu sora sa, Narcisa, la doar doisprezece ani, pentru ca, la nouăsprezece ani, în 1991, să pășească pe scena Festivalului de la Mamaia, atunci și aici intrând sub observația celor ce croiesc destine pe fascinanta, de atâtea ori iluzoria platformă a tinerelor talente. În aceeași perioadă care a revărsat pe aleea vieții Cristinei Spătar satisfacțiile și extazul întâiului însemnat și definitoriu succes, soarta i-a oferit o lovitură în măsuri cu totul
CRISTINA SPĂTAR. DOUĂ PRAGURI, UN DESTIN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352968_a_354297]
-
la conturarea unei lumi proprii, în care-și poate gestiona nestingherit opțiunile poetice. Nu mai departe decât versurile care urmează (transcriu întregul text), o încercare de smulgere din „noaptea incertă”: „O clipă am crezut / că e doar o fereastră / calmă, / croită în zid, / respirând spre câmpie. O dimineață ca mai demult. Și eu, / jumătate în vis, jumătate-n lumină. / Dar nu era decât marea / și iarăși marea în zori, /vitroasă, albă sub zare, / vibrând. / Și iată-mă înalt / Din nou lângă
LIVIUS PETRU BERCEA, ÎNSEMNĂRI DESPRE POEZIA LUI EUGEN DORCESCU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354303_a_355632]
-
ajungând la o înțelegere holografică a operei sale. Și asta pentru că există la Niram o ordine desfășurată și o ordine înfășurată pe pânzele sale, care merită cercetate cum se cuvine. Romeo Niram se află printre artiștii de astăzi care au croit un drum original, plin de riscuri, aducând probleme „grele” în spațiul artelor plastice. Întâia dintre acestea (istorică) ar fi reîntoarcerea la înțelepciune, la lecție, așa cum se obișnuia în pictura europeană la începutul Renașterii, dominată de acea insolubilă confruntare între conștiința
LECŢIA LUI EINSTEIN de DAN CARAGEA în ediţia nr. 862 din 11 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354316_a_355645]