2,185 matches
-
morții chemarea,Atunci când timpul va veni.In viața noastră zi de ziDeși o privim cu teamăTrăim mereu aceeași dramă,Ne naștem pentru a muri.Chiar de nu-i auzim strigarea,Atunci când Domnul va decide,Înalte porți se vor deschide,Ce cruntă e predestinarea.De vom vedea în depărtareaZării o tainica lumină,Desi durerile le-alinăVom înfrunta morții chemarea.Si fără a putea-o opriVom face pasul resemnațiSi-n suflet fi-vom împăcațiAtunci când timpul va veni. Atunci când timpul va veni... XIX
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379507_a_380836]
-
eliminarea ei), doar rar și pentru scurt timp întreruptă de acele satisfacții, pe care ne-am obișnuit să le închidem în vagul concept de fericire. Dar, deși fericirea nu-i decât un ideal pentru pământenii visători și căutători, respectiv o cruntă amăgire pentru apucătorii condamnați la neîmplinire, totuși, o omenire lipsită de visuri și iluzii ar fi un nonsens absolut... Firește, după cum în decursul istoriei lor pământenii s-au împărțit în stăpâni și sclavi, adică în oameni văzuți ca scop în
TRUDA CA UN SCOP ÎN SINE, NIMĂNUI NU FACE BINE ! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381042_a_382371]
-
Acasa > Poezie > Credinta > SUFLET VÂNDUT Autor: Silvia Rîșnoveanu Publicat în: Ediția nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului SUFLET VÂNDUT Te-ai răzvrătit, și tot ce ți-a fost scris, ( Destinul tău), ai osândit și-acum Alunecarea cruntă spre abis E-aproape și... e unicul tău drum. Ai vrut să stăpânești, să ai puteri Și să nu fii, al nimănui, supus, Iar ce-ai promis, prin legăminte, ieri, Azi te doboară-n forță...Ești răpus. Când zări oculte
SUFLET VÂNDUT de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381129_a_382458]
-
n-ați fost cu noi în celule/ să știți ce e viața de bezne,/ sub ghiare de fiară, cu guri nesătule,/ voi nu știți ce-i omul când prinde să urle,/ strivit de cătușe la glezne.// Voi nu știți în crunta-nchisoare/ cum mintea, speranța și visul,/ când ușile grele se-nchid în zăvoare,/ și-n teama de groaznica lui încleștare/ pe sine se vinde învinsul.// Când porțile sparge-se-or toate/ și morții vor prinde să urle,/ când lanțuri și
TESTAMENTUL UNUI NEBUN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381054_a_382383]
-
dacă ar auzi solii veniți cu poruncă de la însăși Zamolxe și Străbunii. Ar putea auzi Strigărul Străbunilor, venit din Înalturi, de și-ar dori-o,numai că indiferența și nepăsarea lor, i-au dezamăgit pe soli, cu toate că au văzut realitatea cruntă în care se zbat acei oameni; urmașii poporului sfânt al Străbunilor. Solii au hotărât însă, să se întoarcă în Muntele Sfânt Koga-Ion, acolo unde îi așteptau Străbunii, împreună cu Zamolxe, eroul zeificat al geto-dacilor. Au plecat așadar cu toții, înapoi la Zamolxe
LEGENDA CELOR DIN VALE de ARON SANDRU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381334_a_382663]
-
muza a zecea, valoarea-ți mult ridică, Față de cele nouă ce rime invocă-abrupt Pronunță-ți numele, nu-ngenuchea de frică, Aleargă-n câmpul vieții, cu lanțul greu, dar rupt Și dacă-a mea trăire în versuri moare sigur Al tău merit crunt va triumfa, în timp ce... sufăr singur. Referință Bibliografică: Sonetul 38 / Mihaela Tălpău : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1971, Anul VI, 24 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mihaela Tălpău : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
SONETUL 38 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381391_a_382720]
-
însuși tu cenușa ți-o aduni, suflet blând, speriat de noapte, apă vie risipită-n vântul lumii dintr-un pumn. Suflet blând, aripă frântă din trup - soare arzător, care spaimele înfruntă într-un zbor fără egal, cu durerea cea mai cruntă de-a muri și de-a fi iar. Suflet blând, aripă frântă... Referință Bibliografică: Suflet blând, aripă frântă / Cristina Crețu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1963, Anul VI, 16 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cristina Crețu : Toate
SUFLET BLÂND, ARIPĂ FRÂNTĂ de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381502_a_382831]
-
Tălpău Dulce iubire, renaște forța cu care să trăiești în înaltul Cerului, ci nu-n ispite trecătoare pe care azi le vei hrăni cu zâmbre omenești iar mâine se vor face păsări călătoare Iubire fii, așa cum azi tu simți, cu-nfometare cruntă, în ochii tăi senini cu fluturi la intrare căci mâine vei privi a lumini rază sfântă și spiritul iubirii-ți va fi o-nfiorare Lasă-acea tristețe ca oceanul nemilos să nu separe a noastre maluri înfocate și-ntoarce-te la
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
mult William Shakespearetrad. adapt. Mihaela TălpăuDulce iubire, renaște forța cu care să trăieștiîn înaltul Cerului, ci nu-n ispite trecătoarepe care azi le vei hrăni cu zâmbre omeneștiiar mâine se vor face păsări călătoareIubire fii, așa cum azi tu simți, cu-nfometare cruntă,în ochii tăi senini cu fluturi la intrarecăci mâine vei privi a lumini rază sfântăși spiritul iubirii-ți va fi o-nfiorareLasă-acea tristețe ca oceanul nemilossă nu separe a noastre maluri înfocateși-ntoarce-te la-al nostru vis mieroscu-‘naripate gânduri, cu brațe
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
iulie 2016. William Shakespeare (trad. adapt. Mihaela Tălpău) Durerea-mi că pe-a mea iubită avut-ai deși ea e mai mult decât eu însumi sunt iar lacrimile-mi sunt cernite când părăsit-ai prietenia noastră; pe dânsa dorind-o crunt A voastră crimă - cuțit cu două tăișuri - în mine-nfipt... că, tu, prieten bun și drag iubia-mi furi deși mă știi cât sunt al ei iubit, ci nu eucalipt, o suferință dublă îmi dai și nu te-nduri să nu-mi
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
I loved her dearly; Citește mai mult William Shakespeare(trad. adapt. Mihaela Tălpău)Durerea-mi că pe-a mea iubită avut-aideși ea e mai mult decât eu însumi suntiar lacrimile-mi sunt cernite când părăsit-aiprietenia noastră; pe dânsa dorind-o cruntA voastră crimă - cuțit cu două tăișuri - în mine-nfipt...că, tu, prieten bun și drag iubia-mi furideși mă știi cât sunt al ei iubit, ci nu eucalipt,o suferință dublă îmi dai și nu te-ndurisă nu-mi dai a alege între
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
muza a zecea, valoarea-ți mult ridică, Față de cele nouă ce rime invocă-abrupt Pronunță-ți numele, nu-ngenuchea de frică, Aleargă-n câmpul vieții, cu lanțul greu, dar rupt Și dacă-a mea trăire în versuri moare sigur Al tău merit crunt va triumfa, în timp ce... sufăr singur. Citește mai mult William Shakespeare(trad. Adapt. Mihaela Tălpău)Cum poate a mea muză a inventa o temăîn timp ce tu respiri, iar eu rimez cu tineîn dulcea noastră împreunare să naștem o dilemăIar pe
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
iubire simțirea poartă vinaFii muza a zecea, valoarea-ți mult ridică,Față de cele nouă ce rime invocă-abruptPronunță-ți numele, nu-ngenuchea de frică,Aleargă-n câmpul vieții, cu lanțul greu, dar ruptși dacă-a mea trăire în versuri moare sigurAl tău merit crunt va triumfa, în timp ce... sufăr singur.... XXVIII. SONET 37, de Mihaela Tălpău , publicat în Ediția nr. 1971 din 24 mai 2016. William Shakespeare (trad. adapt. Mihaela Tălpău) Precum un tată admirându-și fiul Ce-și manifestă tinerețea-n jocuri pure Așa
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
șaptelea an, din noaptea în care au fost înmormântați, dacă nu au fost botezați, se scoală din mormânt în fiecare noapte și încep a striga de trei ori la rând: botez !” Prin coclauri negre foarte și caverne șerpuite Plânge aprig crunta moarte după gâturi arcuite. Se prelinge în tăcere printre umbre de moroi, Crucea neagră moarte cere și morminte în gunoi. Dor suspine după sânge se aud rânind în noapte - Oare cine-i va înfrânge peste muribunde șoapte ? Cine îi va
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381422_a_382751]
-
al șaptelea an, din noaptea în care au fost înmormântați, dacă nu au fost botezați, se scoală din mormânt în fiecare noapte și încep a striga de trei ori la rând: botez !” Prin coclauri negre foarte și caverne șerpuitePlânge aprig crunta moarte după gâturi arcuite.Se prelinge în tăcere printre umbre de moroi,Crucea neagră moarte cere și morminte în gunoi.Dor suspine după sânge se aud rânind în noapte -Oare cine-i va înfrânge peste muribunde șoapte ? Cine îi va
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381422_a_382751]
-
face referire clară la temele majore abordate în roman, prin care se dezvăluie compoziția sa bipolară, în cazul titlurilor celorlalte două romane, temele nu mai sunt atât de evidente. Titlul Pădurea spânzuraților poate fi văzut ca o plăsmuire a destinului crunt, ce are în vedere omul alfat în situații- limită precum războiul și căutarea de sine. De asemenea, între cuvintele ce compun titlul acestui roman poate fi găsită o simbolistică aparte. Astfel, spânzurătoarea, simbol și instrument al morții, este în antonimie
SIMILITUDINI ȘI DEOSEBIRI ÎN ROMANELE 'PĂDUREA SPÂNZURAȚILOR”, 'ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, ÎNTÂIA NOAPTE DE RĂZBOI” ȘI '1916” de ALEXANDRU ADRIAN DIAC în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380900_a_382229]
-
participarea la război e o datorie civică și o obligație, rezultă din fragmentul de mai sus că iubirea este eliberatoare, și o dată găsită cu greu mai poate fi lăsată, mai ales în condițiiile în care după ea te așteaptă experiența cruntă a războiului. Din punct de vedere al structurii și al compoziției, lucrurile diferă în ceea privește romanele în discuție. Astfel, romanul Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, este structurat în două mari părți, Cartea întâia și Cartea a
SIMILITUDINI ȘI DEOSEBIRI ÎN ROMANELE 'PĂDUREA SPÂNZURAȚILOR”, 'ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, ÎNTÂIA NOAPTE DE RĂZBOI” ȘI '1916” de ALEXANDRU ADRIAN DIAC în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380900_a_382229]
-
decât susținerea divină pentru a îndeplini un ideal creștin. Ne întoarcem iarăși la Coșbuc, care cu sensibilitatea lui poetică prinde magistral această trăsătură a eroului mistic, devenit Arhanghel: Sălbaticul Vodă e-n zale și-n fier/ Și zalele-i zuruie crunte,/ Gigantică poart-o cupolă pe frunte,/ Și vorba-i e tunet, răsufletul ger,/ Iar barda din stânga-i ajunge la cer,/ Și Vodă-i un Munte.” Capitolul III-Gânduri, cu 58 de limpeziri, de reflecție, de discernământ, de asumare, de înrolare, de împlinire
EDITURA VIRTUALĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380963_a_382292]
-
atee l-a smuls însă din sânul parohiei sale din București la 4 Aprilie 1959, condamnându-l pentru activitate contra primului stat socialist din lume și pentru activitate contra orânduirii de stat, la 27 de ani muncă silnică. A supraviețuit cruntelor regimuri torționare de la Jilava, Gherla și Periprava, fiind eliberat în 1964. Cu binecuvântarea lui Dumnezeu și-a reluat activitatea de slujitor al lui Hristos în București, considerând că toată suferința sa trebuie de fapt să întregească darul iubirii sale pentru
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
Simțind cum crește omul, sub blânda ei privire, Nu-și mai vede tâmpla, albită-n primăvară. Odihnă nu mai are, căci gândul o frământă: -„Ce-i face oare puiul? e bine,sănătos?” El a plecat la muncă,dar viața este cruntă, Căci țara lui nu poate să-i fie de folos. Mama îl așteaptă tristă, la umbra unui tei, Dar grija din suflet astâmpăr nu mai are, Gândurile toate zboarându-i doar la copilul ei, Iar ochii-nlăcrimați sunt dulcea ei chemare
SUFLET DE MAMĂ de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374370_a_375699]
-
îndrăznețe ale căuzașilor, din rândul cărora făcea parte și Alecu, sfârșiseră într-un coșmar. Mișcarea celor o mie de la Hotelul Central din Iași se stinsese ca un foc de paie. Treisprezece dintre animatorii mișcării s-au văzut nevoiți să ia [...] cruntul drum al exilului, al desțărării»; celelalte „secvențe“ de retrovizoare gânduri țin de segmentul temporal în care eroul central, „coborând treptele Palatului Administrativ“, ca «nou pârcălab de Galați», fixează momentul sosirii în vestitul oraș dunărean a lui Grigore Alexandru Ghica / Grigore
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
în anul 1700 o mână de ajutor, așa au ajuns ei la descoperirea originii romane și au articulat programul național. 3) Moldovenii au luat contact cu occidental prin catolicismul polonez de la Cracovia în evul mediu. Fără ocupație militară și asuprire cruntă ca în Ardeal, aici s-a relizat cea mai reușită simbioză culturală romano-occidentala, în afară de Școală Ardeleană, care este etalonul încă neegalat al programului de emancipare națională și socială. 3a) Valahii au luat ultimii contact cu occidentul la Paris, în capitala
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374486_a_375815]
-
cât mai repede din țara lor pentru că ei să fie salvați de mânia Domnului lui Israel, singurul Dumnezeu! Plecând poporul israelit, iau cu ei și osemintele lui Iosif, binefăcătorul lor, dar și al egiptenilor în cei șapte ani de foamete cruntă a întregii lumii. Moise a zis israeliților: ziua aceasta a Trecerii Domnului s-o sărbătoriți de acum înainte din neam în neam, în veacul-vecilor, ca amintire a faptului că Domnul cu mână tare v-a scos Domnul din Egipt! Le
TRECEREA ... (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1563 din 12 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374528_a_375857]
-
Editura „Societatea scriitorilor militari”, București, 2015, sub semnătura autorilor Ion și Nelly Gociu. Cartea oferă o radiografie a societății românești de-a lungul unui secol, insistându-se pe deceniile de mijloc ale veacului al XX-lea, când România trăiește un crunt regim totalitar. Tot atât de bine, cartea poate fi considerată o scriere monografică amplă a satului oltenesc, în care sunt prezentate obiceiurile populare legate de evenimentele capitale din viața omului: nașterea, botezul, nunta, înmormântarea. Toată admirația mea, pentru aprecierile pline de bun-simț
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPIL NEDORIT” DE ION ŞI NELLY GOCIU de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374574_a_375903]
-
fiu zăpada aspru spulberată Și floarea gheții pe un geam pictată, Să fiu eu șuierul hai-hui prin crengi Și urma ștearsă-a căprioarei pe poteci... Să vă privesc pe geamul luminat în noapte, Cum depănați povești în șoapte, De frigul crunt, lacrima să-mi devină sloi, Să mă-ncălzesc privind la voi.. Și-apoi...,dintr-o suflare, pe-o aripă de gând, Să mă ridic în slavă, privind către Pământ, Ca spre un fulg de nea, în noaptea cea pustie, Mânat
VISCOL... de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374604_a_375933]