1,005 matches
-
Andrei, încercând să-l sprijine în câteva din acțiunile sale ulterioare. În anul 1700, papalitatea reușise să impună în Transilvania unirea românilor ortodocși cu Biserică Romano-Catolică, o grea lovitură pentru domnitorul de la București. În țară, Sfanțul Voievod Constantin Brâncoveanu a ctitorit una dintre cele mai strălucite epoci ale culturii vechi românești. Ultimii ani ai domniei lui Constantin Vodă Brâncoveanu s-au desfășurat însă sub semnul unei mării neliniști pentru voievod, care se simțea din ce in ce mai strâns de cercul dușmanilor din afara și dinăuntrul
Sfinții martiri Brâncoveni prăznuiți pe 16 august, la Biserica Sf. Gheorghe Nou din Capitală by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105979_a_107271]
-
a fost construită în perioada anilor 1875-1879-1905, iar pictura interioară a fost făcută în tehnica tempera de profesorul Vasile Pascu, în anul 1961. La rândul lor, reprezentanții Eparhiei greco-catolice de Cluj-Gherla subliniază faptul că sfântul locaș de la Nicula a fost ctitorit la sfârșitul secolului al XIX-lea de episcopii greco-catolici Ioan Vancea de Buteasa și Mihail Pavel. Iconostasul care o împodobește este sculptat în lemn de tei de Samuil Keresteșiu din Tășnad în anul 1938 și are în centru Icoana făcătoare
Mănăstirea Nicula. Mii de credincioși ortodocși și greco-catolici în pelerinaj by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105988_a_107280]
-
Mănăstirea de maici Leorda LeordaHramul Mănăstirii din Leorda a reunit din nou în lumina credinței sute de pelerini în comuna Pătrăuții de Sus, din nordul Bucovinei. Ctitorită prin efortul protopopului Vasile Covalciuc și prin dărnicia unor oameni generoși, Mănăstirea Leorda, cu cele trei locașuri de închinare - cu hramul „Sfintele Femei Mironosițe”, „Sfântul Mucenic Pantelimon”, „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” - este o oază de ortodoxie, unde credința își
Monumente ale credinţei () [Corola-website/Journalistic/296390_a_297719]
-
mare cotitură vilegiaturistică este legată de înălțarea Palatului Peleș ca reședință de vară a familiei regale. Zona împădurită de pe valea Prahovei unde se află azi Sinaia era încă nelocuită în secolul al XVII-lea, primii locuitori fiind călugării mănăstirii Sinaia, ctitorită între 1690-1695 de către Mihai Cantacuzino, Mare Spătar, și numită așa după numele Peninsulei Sinai, unde spătarul fusese în hagealâc. La 5 august 1866, principele Carol I al României a ajuns la Mănăstirea Sinaia, dar abia două decenii mai târziu familia
România balneară de altădată () [Corola-website/Journalistic/296394_a_297723]
-
Sârbesc din România”, acțiune de talie internațională, „Ziua Sfântului Vid” (Ziua sfintei bătălii de pe Kosovo), ocazie cu care sunt decernate diplomele de merit ale Uniunii Sârbilor din România, „Zilele Schimbării la Față de la Baziaș”, organizate în incinta Mănăstirii din Baziaș, ctitorită de Sf. Sava, , „Zilele Culturii Sârbilor” din Arad, respectiv Reșita, „Ziua Culturii Sârbilor din București”, „Festivalul corurilor bisericești”, „Festivalul de Teatru pentru Copii” din Belobreșca, „Întâlnirea scriitorilor de la graniță”, din Timișoara, cu participarea scriitorilor români din Serbia și a confraților
O armonie culturală profundă by D. () [Corola-website/Journalistic/296467_a_297796]